Bună seara! A plecat cineva cu firma CrossBorders Work din Sibiu?

Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatului Culturii (fostul Palat Domnesc) și Costache Negri (Ulița Veche).

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, și parțial Nicolina și Păcurari. În a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Galata, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava (cu Valea Adâncă și Balciu), Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.
Clima
Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită în prezent Universitatea „Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi", cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu",[36] Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa"[37], Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad", Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).
Economie

Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA), componente auto ( SC Delphi Diesel Systems Romania) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Maximall, Green Plaza Iași etc.).

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu", „George Topârceanu", „Mihai Codreanu", „Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

„Iașul este orașul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrențe, întrebat numai la zile mari și la nevoi, și uitat când este vorba de bine și belșug."

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași "Școala latină de la Cotnari", instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează "Academia Vasiliană" și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași "Cazania" sau "Carte românească de învățătură". Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană", în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza". Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea", în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.

În continuare Iașiul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou".

Viața teatrală cunoște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté". Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni", în care „actorii" erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai frumoasa cladire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului".[41].

În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, competiție câștigată de Timișoara [42], iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.

Asezare geografică

Orașul Iași oferă o imagine unică prin asezarea sa. Situat în NE țara, se întinde pe șapte coline domoale (Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu), precum și orașul Roma.
Căi de acces

Drum national DN28 (de la Roman) si DN24 (de la Vaslui)
Aeroportul International Iasi [ Destinatii ]
Cale ferata
Suprafaţă

Județul Iași are o suprafață de 5476 km2 (2, 3% din suprafața României), iar municipiul Iași are o suprafață de 94 km2.
Populație

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Iași era de 357.192 de locuitori.

București (357.192), Iaşi (357.192), Timișoara (333.613), Cluj-Napoca (322.108), Constanța (319.168), Craiova (307.022), Galați (305.805), Brașov (291.195), Ploiești (234.969) și Oradea (223.237).
Istorie

Cine vrea sa se descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre.
La Iași "fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numărul mare de mănăstiri, muzee, memorial caz. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin trendurile de istorie si arta pe care le sunt.

"Sunt romani care nu au fost niciodata in Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, pentru ca cine nu a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile cele mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul nostru trecut care traieste in acest loc mai viu si mai bogat decat oricare altundeva … […] In constiinta nationala ar fi o lipsa daca el nu ar fi vazut orasul care a fost si-si spune astazi, cu mandrie, capitala Moldovei. "
Nicolae Iorga

Multe din evenimentele importante din istoria românilor s-au petrecut la Iași, capitala Moldovei, timp de trei secole (1564-1862) și capitala României între 1916-1918.

Pe aici se află Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu și alți străini voievozi ai Moldovei.

Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasul a renascut de fiecare data, devenind astazi un oras modern.
Iasul este orasul marilor idei, al uniunii mari, al celui mai vechi universitar, al primului spectacol de teatru in limba romana, al primului muzeu de memorial literar (Bojdeuca din Ticau).

Aici se află biserica Trei Ierarhi, ca marturie a australianelor gusturilor unor domnitori ai nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", copila Copilului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu", casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene.
Personalități

In Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Al. Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, G. Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, I. Teodoreanu, Costache Negruzzi, Al. Philippide, Emil Racovita. Singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade, s-a nascut in Iasi.
Evenimente istorice

1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi
1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi" prima carte de legi în limba română, intitulată Carte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe
1659 – 1670 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment (cele mai multe informații referitoare la acest edificiu se găsesc în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir)
1698 – prima lucrare filozofică românească scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul
1816 – prima reprezentație de teatru în limba română, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica (27 decembrie)
1834 – se pune în scenă primul spectacol muzical în limba română: Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, de Gheorghe Asachi. În acest spectacol își are debutul actoricesc Matei Millo
1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou
1834 – primul muzeu de acest gen din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași în fosta Casă Ruset
1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași
1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice"
1840 – primul Teatru Național din România, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu (conducerea trupei românești: Costache Caragiali)
1840 – apare revista Dacia literară, considerată prima tribună literară românească de prestigiu, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu (19 martie)
1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher(26 decembrie)
1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc.
1856 – prima Grădina Botanică din România
1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România.
1858 – la 8 iulie se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour", iar pe 15 iulie, s-au pus în circulație primele mărci poștale cu stema Moldovei
1859 – prima Universitate de Medicină din România
1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa (26 octombrie)
1863 – se înființează asociația culturală Junimea
1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională
1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden1912 – (19 noiembrie) – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974)
Educație

Oraşul Iaşi este un important centru universitar:

Universitatea "Al. I. Cuza", Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa", Universitatea de Arte "George Enescu", Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi
Economie

Iași este un important centru economic al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat amploare în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în anul 2016 în Iași a fost de 6.257 Euro. Pentru anul 2017,

Comisia Națională de Prognoză prevede un PIB pe cap de locuitor de 7.166 Euro, 7.731 Euro pentru 2018, 8.353 Euro pentru 2019, respectiv 8.989 Euro pentru anul 2020.

Iași este de asemenea un important centru comercial, existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Centrul Moldova, Ansamblul Palas, Centrul Comercial Felicia, Centrul Comercial Era, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri Arabesque, Auchan, Billa, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Dl Bricolage, Praktiker, Selgros).

Am plecat cu crossborders & work la munca in Germania Recomand cu încredere

Am plecat cu crossborders & work in Germania Recomand cu încredere

Am plecat după o luna cu ei in Germania Este ok recomand Mai au locuri aici cere sa vi aici dacă te interesează

Firma serioasa Am plecat cu ei la munca Multumim de ajutor

Da am plecat cu ei in Germania

Seriozitate maxima firma serioasa Recomand

Daca vreti la munca in Germania mergeti la CrossBorders Work din sibiu va ajuta sa va cautati de munca Noi am plecat cu ei

Seriozitate la CrossBorders Work Plecare rapida in Germania

Firma CrossBorders Work din Sibiu este foarte serioasă Noi am plecat prin ei și am fost 12 persoane la plecare Suntem multumiți Va mulțumim de ajutor

A plecat tata cu ei Sunt serioși Recomand

Mor când văd ca nici nu aveți idee despre un subiect și dați copy paste după google?

CARE ESTE LEGISLAțIA RELEvANTĂ DIN DOMENIUL SECURITĂțII ȘI SĂNĂTĂțII LA LOCUL DE MUNCĂ?
• Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completă- rile ulterioare
• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesi- onale republicată, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 355/ 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă pentru salari- ații încadrați în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată și pentru salariații temporari încadrați la agenți de muncă temporară
• Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
• Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de pro- tecție la locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă.
Relațiile dintre sănătatea în muncă și competitivitate sunt mult mai complexe decât o simplă problemă de costuri. Lipsa calității muncii este exprimată prin pierde- rea capacității de producție – zeci de mii de zile lucrătoare pierdute din cauza acciden- telor sau problemelor de sănătate și plăți compensatorii și beneficii care cântăresc greu în bugetul companiilor.
Un mediu de muncă sănătos are un efect benefic asupra performanței și com- petitivității. Pentru crearea acestuia trebuie implicați toți actorii sociali: autoritățile publice, partenerii sociali, companiile, firmele de asigurări publice și private etc.
23

bibliografie
• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în munc

CARE ESTE LEGISLAțIA RELEvANTĂ DIN DOMENIUL SECURITĂțII ȘI SĂNĂTĂțII LA LOCUL DE MUNCĂ?
• Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completă- rile ulterioare
• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesi- onale republicată, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 355/ 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă pentru salari- ații încadrați în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată și pentru salariații temporari încadrați la agenți de muncă temporară
• Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
• Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de pro- tecție la locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă.
Relațiile dintre sănătatea în muncă și competitivitate sunt mult mai complexe decât o simplă problemă de costuri. Lipsa calității muncii este exprimată prin pierde- rea capacității de producție – zeci de mii de zile lucrătoare pierdute din cauza acciden- telor sau problemelor de sănătate și plăți compensatorii și beneficii care cântăresc greu în bugetul companiilor.
Un mediu de muncă sănătos are un efect benefic asupra performanței și com- petitivității. Pentru crearea acestuia trebuie implicați toți actorii sociali: autoritățile publice, partenerii sociali, companiile, firmele de asigurări publice și private etc.
23

bibliografie
• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în Munca

CARE ESTE LEGISLAțIA RELEvANTĂ DIN DOMENIUL SECURITĂțII ȘI SĂNĂTĂțII LA LOCUL DE MUNCĂ?
• Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completă- rile ulterioare
• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesi- onale republicată, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 355/ 2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă pentru salari- ații încadrați în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată și pentru salariații temporari încadrați la agenți de muncă temporară
• Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității si sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
• Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și să- nătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de pro- tecție la locul de muncă.
• Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă.
Relațiile dintre sănătatea în muncă și competitivitate sunt mult mai complexe decât o simplă problemă de costuri. Lipsa calității muncii este exprimată prin pierde- rea capacității de producție – zeci de mii de zile lucrătoare pierdute din cauza acciden- telor sau problemelor de sănătate și plăți compensatorii și beneficii care cântăresc greu în bugetul companiilor.
Un mediu de muncă sănătos are un efect benefic asupra performanței și com- petitivității. Pentru crearea acestuia trebuie implicați toți actorii sociali: autoritățile publice, partenerii sociali, companiile, firmele de asigurări publice și private etc.
23

bibliografie
• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în munca.