Bună tuturor grup
Numele meu este Sebastian și am o frumoasă vârstă de 24 de ani.
Din păcate vin aici cu o poveste extrem de tristă, pe care nu recomand nimănui să fiți în situația similară ca și mine:
„Din păcate de la naștere, niciodată nu am văzut cu amândoi ochi, nici măcar cum arată culoarea cerului și al soarelui, și nici măcar cum arată o fată, și cât de frumoasă este".
Am avut de alungul aceștor ani, foarte multe cunoașteri cu câteva fete în jurul meu, cu unele din ele care nici ele nu vedeau cu amândoi ochi, iar altele vedeau și aveau vederi la amândoi ochi perfecte".
Din această cauză pe motiv că nu văd cu ei amândoi ochi, toate fetele și-au bătut joc de mine, crezând că dacă voi fi și eu fericit de a avea o fată în jurul meu, și de a fi cu ea înpreună, bucuros oi fi și eu, măcar prin ochii unei fete să pot vedea lumea altfel decât în mod prezent.
Am încercat să am cunoașteri cu unele din fete, pentru a avea pentru prima dată o relație stabilă și de lungă durată, dar ce să vedeți?
Nici nevăzătoarele ca și mine, dar nici cele care vedeau, nu doreau din păcate să mă cunoască și să discute cu mine, fie mă ignorau purșisimplu, altele râdeau de mine și mă jicneau.
Din păcate în mare parte timpul îmi petrec aproape prin trenurile din țară, fiindcă de mic copil mersul pe calea ferată m-a pasionat foarte mult.
Numai spun că, nici cu ai mei părinți numai pot vorbi. Sunt întristat, învolburat, și cu inima căzut la pământ. Am crezut că și mergând cu trenu ca și călător, poate dădeam de o călătoare mai de seama mea, dar rezultatul nimic, 0 din păcate.
Unde să mai cunosc și eu, și cum și cu cine aș vrea să am și eu o primă relație serioasă de a fi fericit tip, de o avea pe prima fată al visului, de a fi cu ea înpreună, unde să mai cunosc?
Din păcate nici grupurile de Facebook de dating numai sunt ce erau odată.
Menționez că: Am nevoie de un sprijin, de a mă pune pe proprile mele picioare.
Și numai spun că, am făcut 12 clase de școală, după care presimțeam că enorm de mult îmi doream să îmi continui într-un studiu universitar cum ar fi IT-ul fiindcă asta mă și pasionează.
Aici vine și mai dureroasă povestea: După ce am terminat studile școlare, din păcate aud de la statul nostru cel mizerabil, că noi persoanele cu dizabilități numai avem unde studia și unde lucra.
Am încercat să iau legătura cu cei din familia mea, însă pe ei îi dor în coate mai pe-nțeles, fiindcă de ajutat nu pot și nu știu să mă ajute din păcate.
Aveam nevoie să lucrez, și să am banii strânși și puși de o parte.
Cred că nici mie nu îmi comvine să cheltui banii ăia 500 de lei pe care statul îmi dă, ca-să plec de acasă zile și nopți mai mult cu trenu prin țară.
Și da le-am atras atenția celor din familie că nu am cu cine vorbi. Însă ei părinții, au momente când sunt frustrați fără nici-un motiv, iar eu numai spun că, sunt plecat de acasă, decât cu săptămânile mă plimb dintr-un cap în altul al țării prin trenuri, abia săptămânal dacă reușesc să vin acasă, doar pentru câteva ore să mă igienizez și să mă spăl, că vă dați seama, mai ei praf de la vagoanele trenurilor, mai ales eu cum tot ating de fiecare dată trenurile ca-să le găsesc, nu am decât.
Și da, aici vreau să fiu ascultat și înțeles. Nu știu o fată pentru mine, bine înțeles cu vârsta cuprinsă între 24 și 35 de ani, oare aș găsi pe aici?
Pe Facebook am încercat. Mergând cu trenu am tot încercat să cunosc, rezultatul nimic din păcate.
Nu știu. Aici pe TPU, am șansa oare să pot cunoaște o fată de încredere și una cu care nu doar să fiu înpreună și să am o relație stabilă, ci bine înțeles să pot să și lucrez, și dacă ea are suflet bine înțeles mi-aș dori să mă ajute, și să pot pășii spre un alt drum, bine înțeles de a avea pe parcurs și o familie întemeiată.
Nu vreau să-i pierd pe părinții mei în momentul de față. Aș ține la ei ca ochii din cap. Dar când văd că nu există dialog, din păcate plâng, sufăr ca și cum acolo în suflet e gol la anii aceștia.
Nu știu. Mai este cineva aici o fată serioasă pentru a o putea cunoaște măcar de prima dată, și dacă ar putea să existe o relație frumoasă și stabilă?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Bună ziua. Da, așa este.
Îmi cer mii de scuze că nu am putut răspunde la timp. Deoarece ieri seară, misa strecurat din păcate o eroare tehnică la contul TPU. Iar din această cauză, am schimbat alt cont cu un alt nume de utilizator.
Cât privește scrisul, da scriu cu ajutorul unui program vocal special, fiind un software vocal care mă ajută să pot realiza fiecare din comenzi, indiferent că e aici pe TPU sau în general pe orice rețea de socializare.
Răspunde 
Știu asta că nu este un site de dating. Dar ce este foarte dureros că am fost foarte batjocorit mult de alungul aceștor ani. Oricum lupt de unul singur, fiindcă din păcate așa suntem noi această nație. În loc să acceptăm omul cum este, din păcate îi batjocorim. Numai zic de persoanele cu dizabilități sau cei vulnerabili, unde în țara asta, ar trebui să pună cei din nivel înnalt preț pe noi. Nu să stăm acasă pe 500 de lei, sau ca exemplu să nu faci nimic, decât să stai plictisitor în fața laptopului sau plecat. Nu știu unde să mai cunosc vreo fată, pe Facebook din păcate de loc, și nici ele numai sunt ce erau odată. Adică: Cele care văd dacă aud că nu ai ochi și nu vezi, ele automat mă resping și râd de mine. Și asta mise pare cel mai josnic și cel mai discriminatoriu pe care în viața mea nu aș pomenii așaceva. În România din păcate lipsa de educație și bun simț, este 0. Aș fi vrut cu tot dragul să plec de aici, dar nu am cu cine. Și mie teamă singur să nu rămân. Că și așa în mare parte singur sunt mai ales pe din înnăuntru foarte gol.
Exista pe lumea asta cineva pentru oricine. Dar trebuie sa spui si orasul din care esti
Bună seara.
Da, sunt din localitatea Diniaș jud. Timiș.
Îmi cer mii de scuze că răspund mai întârziat, deoarece am avut mici probleme la contul meu TPU, ceea ce am făcut o modificare.
Da, din păcate mă simt nu doar singuratic, ci mă simt ca și cum aș fi pierdut pe alte lumi nedrepte, de ce?
Fiindcă din păcate din naștere nu doar că nu am văzut cu amândoi ochi vreo lumină solară sau cum arată un chip feminin, dar ce este foarte dureros, că nu am avut niciodată vreo relație absolut de loc din păcate, mai ales la 24 de ani, pe care la vârsta asta teoretic trebuia ca cineva vreo fată să mă fi găsit cu un suflet bun.
Poate meritam mai mult decât cei care au vederi în amândoi ochi. Dar ce mă doare e că: În loc ca unele fete și în general unii oameni să se bucure că mai există niște suflete care le-ar iubii cu adevărat, uitați ce se întâmplă:
Nu doar că se întâmplă să fi luat în râset și în batjocură, ci numai există respect și educație decentă față de tipi. Adică:
Noi tipii care avem suflet, le dorim. Dar ele nu se gândesc, că la un moment-dat ele înșiși se autorănesc, dând vina pe noi, că noi nu suntem de încredere?
Uitați eu: Eu nu văd cu ochii mei din naștere. Dar suflet am. Încă chiar și acum, într-o palmă de la un deget dacă mi-aș imagina că ea ar fi, credeți-mă că ce suflet oi avea, de aș fi înbrățișat-o, nu ca unii bădărani care ce știu:
Știu doar să rezume la aventuri sexuale, și să le vree doar pentru sex. În schimb a avea o relație, cred că pentru început mai întâi este să o cunoști foarte bine, să se teseze unii pe ceilalți ca-să își dee seama, dacă amândoi pot fi fericiți și compatibili unul față de celalalt, dar nu să treci dintr-o dată la acele etape, fiindcă poate fetei nu iar comvenii dintr-o dată.
Iar ca atitudine de a mea să fiu direct și pe înțelesul lor. Vă rog tare mult: Când vedeți un tip sau mai mulți băieți cu diferite forme de dizabilități, ia să-i acceptați și să-i testați, și să vedeți dacă dreptate am?
Și da, am dreptate de ce! Fiindcă, cei cu dizabilități nu doar că merităm mai mult, dar ei sunt singurii oameni liniștiți și cu firi iubitori, care le pot oferii fiecare zi dintr-un moment, indiferent că e din puțin sau mai mult, cred că după părerea mea, aș recomanda unei tipe să fie cel mai bine cu un tip care nu vede cu ochii sau care alte dizabilități, și atuncea să vedeți voi ce înseamnă să vezi și să nu vezi.
Doamne ferește. Dacă una s-ar pune în locul meu și-ar vedea în ce situație sunt, atât o spun: Doamne ferește și ferească Dumnezeu.
De aceia repet și încă voi spune mai odată: Să numai aud de la nimeni niciodată, că nevăzătorii sau cei cu dizabilități nu merită să aibă și ei relații serioase. Ba chiar merită, și chiar nu e de pierdut absolut nimic!
Și uite eu. Eu dacă vedeam o fată sufletistă și o fată care ar fi meritat un ajutor din partea mea, cu tot dragul aș fi făcut, nu doar din iubire, ci și din respect. Asta ar trebui românul să învețe. Să respecți și să fi un om care are frică de Dumnezeu! Nu să fi un golan sau un vagabont sau unul care umblă după 7 păcate.
Cred că a iubii cu adevărat, înseamnă: Să-l înțelegi, să fi atent cu el, să ți la el ca ochii din cap, și nu în ultimul rând ci și grijă să ai de cel sau cea de lângă tine, și să-i oferi comfort și acea siguranță deplină pe care orice cuplu ar merita.
Păcat de mine unde am putut ajunge. Fără vitor din păcate, fără o relație, un lucru ce acum dacă aș fi avut, cu siguranță poate acea fată m-ar fi ajutat să fi avut nu doar un mediu sănătos și curat, ci bine înțeles m-aș sacrifica ca eu lângă o fată, să pot pășii pe alte drumuri bune, nu pe cele de acum din prezent.
Nici mie nu îmi place să tot chinui mergând nopțile sau săptămânile plecat prin gări sau prin trenurile din țară. Dar când văd că statul nu m-a ajutat, la fel și pe ceilalți nevăzători, se pare că vitorul meu e unul rău, în care m-a lăsat nu doar fără bani, ci doar pe ăia 500 de lei care nici nu îmi ajunge să trăiesc cu o mâncare pe masă.
Ai mei din familie, numai spun că au frustrările lor de te doare capul. Pentru ei, contează doar să fie ei bine, în loc să se gândească la mine.
M-am săturat sincer drept să spun. Oare aici pe TPU, există ceva șanse să pot da de cineva care m-ar dori și m-ar cunoaște?
Oare să existe o fată sinceră și serioasă care să fie liniștită și cu o fire iubitoare pentru sufletul meu?
Oare voi avea noroc de a iubii și eu pentru prima dată, și de a pășii pe un alt drum decât cel prezent?
Și dacă doriți să putem comversa și să discutăm.
Cel mai ok. Îmi dați cerere de prietenie aici sau pe Facebook, și putem discuta.
Pe Facebook mă găsiți: Sebastian Frent.
Pe Facebook de obicei ocup timp mai mult, fiindcă aici pe TPU, cam rar intru, sau fie intru întârziat, fiindcă notificările aici pe TPU nu le prea primesc ca-să vă pot răspunde la timp.
În schimb pe Messenger, acolo vă pot răspunde nu doar la timp, ci și îmi e foarte ușor să folosesc, decât TPU.
Si cum de poti scrie daca nu vezi? Cum de mergi cu trenul daca nu vezi unde sa te dai jos? Sunt foarte curios.
Mai curios de atat, cum de descurci sa mergi pe strada si sa stii exact unde te afli?
Bună ziua.
De descurcat mă descurc exact ca cei care văd, cu ajutoru bastonului alb
Îmi cer scuze că răspund cu un alt nume de utilizator că gen, am avut mici probleme de eroare la contul de TPU, noroc că am reușit face alt cont.
Cât privește scrisul la acea întrebare de ieri:
Da, scriu cu ajutoru programului vocal care este un software special pentru nevăzători ce este și pe laptop și pe telefon. Numai că telefon din ăla nu am cum au cei care văd, ci de pe laptop scriu în momentul de față.
Cât privește mersul pe stradă sau în general. Am un baston alb, cu care mă ghidez și gen cu ajutoru bastonului alb, simt fiecare obstacol din jur.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
