| minako a întrebat:

De la cine a pornit primul razboi mondial am la tema sunt in clasa a 4 a asa ca mai pe scurt si despre Ecaterina Teodoraiu, Regina Maria etc. funda:d

2 răspunsuri:
| mario_5170 a răspuns:


" Arhiducele Franz Ferdinand, prinţul moştenitor al Austro Ungariei şi soţia sa, Sofia de Hohenberg, sosiţi în Bosnia cu ocazia manevrelor de vară ale armatei austro-ungare, pe timpul desfăşurării ceremoniei de primire ce a avut loc la primăria oraşului Sarajevo, au fost asasinaţi de către Gavrilo Princip, naţionalist sîrb, ("Atentatul de la Sarajevo "), pretext folosit de Puterile Centrale pentru declanşarea primului război mondial. Evenimentul a "surprins" cercurile guvernamentale austro-ungare care şi-au "pierdut capul", cu toate că familia imperială nu a fost prea "emoţionată" din cauza lipsei de simpatie pentru concepţiile liberale ale moştenitorului la coroana imperială. Atitudinea s-a concretizat în organizarea unor funerali de "clasa a treia", fără a se declara doliu naţional, Viena rămînînd "Viena valsurilor". De aceea, a rămas o enigmă faptul că atît autorităţile militare, cît şi cele civile şi administrative din Sarajevo nu au luat nici o măsură pentru a evita orice încercare de atentat. "

Războiul României declarat în vara anului 1916, pentru eliberarea provinciilor istorice româneşti Ardealul, Banatul, Crişana, Maramureşul şi Bucovina de sub cotropirea monarhiei dualiste austro ungare, ca război just, naţional, a fost purtat de întregul popor român. Mobilizarea decretată în seara zilei de 14/27 august 1916, cînd s-a trimis la Viena declaraţia de război a româniei către Austro Ungaria, a fost însoţită de un entuziasm de nedescris. Chiar în noaptea decretării mobilizării, conform planului de operaţiuni, dinainte stabilit, trupele române de acoperire au trecut Munţii Carpaţi, înaintînd pe toată întinderea zonei muntoase de la Dorna şi pînă la Orşova.

Î n scurt timp de la intrarea României în război, armatele române au izgonit armatele austro-ungare din Braşov, Făgăraş, Sfîntu Gheorghe şi din alte localităţi ajungînd pînă în apropierea Sibiului şi Sighişoarei.

Planul de operaţiuni, aprobat de conducătorii statului romîn, îşi fixa ca obiectiv strategic al forţelor armate române zdrobirea forţelor de rezistenţă austro-ungare în Transilvania şi înaintea rapidă în Cîmpia ungară, ceea ce permitea o scurtare simţitoare a frontului

2.

romînesc, iniţial pe toţi Carpaţii, o joncţiune cu armatele ruse, cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale.

Declaraţia de război a României neaşteptată de către Puterile Centrale, ca şi înaintea fulgerătoare a armatelor sale în Transilvania a constituit un ajutor de mare preţ francezilor, unde la Verdun armatele germane erau într-o puternică ofensivă.

Neputînd rezista singure împotriva trupelor române, unităţile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost întăritecu puternice divizii garmane, aproape 40, scoase de pe frontul de vest.

Dar ofensiva victorioasă a armatelor române a fost oprită. Aceasta din cauza aliaţilor României Marile Puteri, Rusia, Franţa, Anglia şi Italia, care nu şi-au respectat obligaţiile asumate cu ocazia încheierii, în august 1916, a convenţiei militare cu guvernul român. Î n primul rînd, în profida obligaţiilor semnate şi de şeful Statului Major al armatelor imperiale ruse, Alexeev, ofensiva pe frontul rusesc a armatelor ţariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare, ceea ce a avut urmări dintre cele mai negative. Multe din unităţile militare ale Puterilor Centrale rămînînd disponibile, de pe acest front, au fost aduse pe frontul român.

Starea populaţiei din teritoriul ocupat de către Puterile Centrale era deosebit de grea. Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativă a bogăţiilor ţării şi a populaţiei.

Autorităţile de ocupaţie au achiziţionat întreaga producţie de cereale, toate produsele alimentare şi petrolifere. Numai pe căile ferate au fost scoase din ţară 1 768 552 de tone produse petrolifere, 1 400 000 de capete de bovine, 4 600 000 de ovine etc. La toate acestea se adaugă produse textile, piei ş. a.

Î n întreprinderile industriale, are fuseseră militarizate, s-a introdus un adevărat regim de muncă forţată, iar ţăranii erau jefuiţi de cereale, vite, erau siliţi să lucreze pe moşii în favoarea ocupanţilor; în timp ce populaţia primea, pe bază de cartelă, raţii de hrană cu totul neîndestulătoare, produsele jefuite erau transportate în Germania.

Î mpotriva populaţiei au fost folosite metode teroriste: multe sate şi oraşe au fost incendiate şi devastate, locuitorii au fost arestaţi şi,

3.
după un simulacru de judecată, au fost deportaţi în Germania, unii fiind executaţi.

Î n vara anului 1917, în cadrul planului general de ofensivă a Antantei, armatele române, refăcute şi înzestrate cu aportul tehnic şi militar al Franţei şi Angliei, au pornit de pe frontul din Moldova, împreună cu armatele ruse, o contraofensivă puternică, menită să împiedice încercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul româno-rus, de a ocupa întreaga Moldovă şi de a-şi croi drum...