Am avut profesori străluciţi.
M-am bucurat de progresele şi de succesele mele.
Când mi-amintesc de savantul care am fost,
îl compar cu apa care ia forma vasului şi cu fumul pe care îl împrăştie vântul.A doua poezie:O obligaţie aveţi şi e morala;
Singuri să vă opriţi din nesimţirea
Prin care unicul discurs vă este fala
Crezându-vă dotaţi cu... nemurirea.
Vă tot înconjuraţi de fani, adepţi
Cu aceleaşi obiceiuri şi năravuri,
Făcând prin viciu hoarde de inepţi...
Vă premiaţi în false festivaluri.
Limb-o schimonosiţi, ca blestemaţii;
Injurii-n apelaţii de criterii...
Vă lingeţi între voi, infatuaţii
În comentarii, dialoguri de mizerii.
Găşti de necultivaţi, de proşti, sunt multe
Şi cu vechi stagii ce invocă în neştire
Că propriile imbecilităţi sunt culte
Iar scrisu-alambicat, schimonosit, e pregătire.
Nu v-a numit nicio autoritate
Să fiţi judecători şi să daţi premii
Şi vă simţiţi jigniţi de cei cu carte;
V-ascundeţi lenea... Nulitatea vremii!
În lipsa de talent sau de creaţie
-Printr-un produs de-o modă dubioasă-
Spurcaţi, v-amuză mulţumiri în incantaţie
Trăind din critica ne... bună, ofticoasă.
Mă-ntreb ce gene aveţi înlănţuite
În ADN-ul, ce normal e-un unicat?
Gravi recesivi şi cu minţi hărţuite,
Staţi ca-n aziluri, provocând păcat!
Ce demon e, ce gânduri vă tulbură,
Crezându-vă deţinători de adevăr?
Ce iele sau himere vă murmură
Auto inundaţi de-apologii, geloşi în cor?
Toţi, prost crescuţi, orduri, fără educaţie,
Se-ascund fără imagini, după "nick"-uri
De tâmpi batjocorind; cretini de naţie...
Creiere parcate-n halte de prostie... VIP-uri.
Am silă, scârbă, una cu dispreţul
Sunt totul corpi Negri, sunt rabie...
Mă spăl de voi, ce-n timp veţi plăti preţul,
Căpuşe din tunele întunecate...
Ars moriendi
Învaţă să mori fără profesor
e şansa ta
De repetat repetă numai
nemuritorii
Noi
ceilalţi murim
gălăgios şi mediocru