De ce le este la unii oameni frică să-și piardă averea? Cum am observat, de altfel, în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, parcă le-a luat frica mințile! Păi, dacă averea e dobândită cinstit, din muncă onestă și corectitudine exemplară, atunci ce-i cu agitația? Ce panică, ce teroare? Dacă ai fost în stare s-o faci o dată, o faci și a doua oară, nu? Sau cum? A, stai... poate că de fapt n-a fost chiar muncă, ci mai mult noroc cu statul, contracte „curate" și licitații „pe bune". Că altfel nu-mi explic cum se explică groaza asta colectivă la ideea de a pierde ceva ce, teoretic, ai putea construi din nou. Ori n-au încredere în propriile abilități? Ori știu ei ceva ce nu vrem noi să știm?

Tu crezi că poți să faci milioanele a doua oară?

Chiar așa să fie, oare absolut toți oamenii care au adunat ceva avere sunt hoți?

Să zicem că un om bine pregătit are un job bine plătit sau și-a construit un business cinstit care a mers bine. Muncește 30 de ani de rupe și ajunge să aibă 3 apartamente și 100.000 de euro în bancă. Nu a furat nimic de la nimeni, nu a avut conexiuni politice, doar și-a văzut de treabă și a știut să-și administreze banii.

Apoi vine un cretin ca Georgescu care zice "gata, nimeni nu are voie să aibă mai mult de un apartament, nimeni nu are voie să dețină valută, nimeni nu are voie să aibă afaceri private. Toate sunt confiscate de stat". Nu este normal ca omul să se teamă că-și pierde tot ce a agonisit o viață?

Eu înțeleg că tu nu ai de ce să te temi pentru că nu ai produs un leu în toată viața ta, dar uite că unii oameni s-au descurcat bine și din muncă cinstită. Și este absolut normal să se teamă pentru averile lor, pe care care nu vor avea cum sa le faca "și a doua oară", mai ales sub un regim dictatorial care le-a confiscat prima oara.

Le e frică să piardă averea pentru că nu au obţinut-o in mod cinstit. De aia.