Condoleanțe! Ați nimerit oameni doctori cu sufletul mare și vi l-au externat din spital viu, ca să nu mai îl ducă la morgă. Lichidul ieșit a fost lichid pulmonar sau gastric. Tubul a fost folosit pentru a respira artificial sau pentru hrănit și administrarea tratamentului.
Durerea pierderii niciodată nu va trece!
Dar, face bine, dacă acum la examene, le vei dedica bunicului și îl vei considera viu, bucurându-se că are un nepot foarte bun la carte!
Dedică rezultatele bunicului tău! Fă-l mândru de nepotul lui!
Treci intr-o perioada foarte trista insa gandeste-te la ceea ce si-ar fi dorit bunicul tau pentru tine. Cu siguranta nu si-ar fi dorit sa te vad trist abatut. Pastreaza vie toate amintirile cu el si atunci cand iti va fi dor de el priveste cerul. Cu siguranta el te va veghea de acolo sus.
Imi pare sincer rau de pierderea suferita. Sincere condoleante!
Incearca sa te linistesti si sa rational. Toti ajunge la un momnt dat i pamant si cei care raman, invata sa traiasca singuri sis a fie independenti.
Este normal sa simti durerea asta, neputinta, frustrare si tot ce simti, pentru ca-ti pasa, l-ai iubit mult si nu poti sa accepti ce i s-a intamplat.
Plangi cat de mult poti, asta ajuta sa te relaxezi si sa scapi de stresul asta.
Viata merge mai departe, chiar si cu durerea asta.
Gandeste-te ca, bunicul nu mai sufera acum si nu ar vrea sa te stie nici pe tine, suferind.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-i odihneasca trupul suferind!
Fii cerebral si ajuta-ti parintii, ca-i important sa fii alaturi de ei la aceste momente grele.
Urmatoarele zile vor fii cumplite si este de inteles.
Nu uita sa mananci, ca sa nu lesini, iar daca poti, plange, ca ajuta!
Durerea sufletească când îți moare cineva apropiat și drag este normală și omenească.
Ca să treacă, este o perioadă mai lungă numită în engleză mourning, în românește bocire, nu sună prea modern, dar nu cunosc alt cuvânt. Pentru aceasta în biserică s-a creat o ceremonie specială numită parastas. Dacă nu ești religios, te poți gândi la bunicul tău, să îl plângi în sufletul tău, amintindu-ți de intâmplări petrecute cu el, pe care să le așterni pe hârtie. Mai poți să povestești despre el cu cei din familie când ei doresc asta.
Ca aceste gânduri să nu te deranjeze toată ziua, să îți planifici un timp pentru asta, sâmbăta sau dumineca. După un timp, durerea se va stinge singură.
Condoleante, si mie mi-a murit bunica in 2000, ma gandesc la ea in fiecare zi, tie macar ti-a murit bunicul, mie mi-au murit si oameni tineri; putin eroism iti cer, Marius! Asta e conditia umana; omul e o constiinta si un intelect care intelege universul, intr-un invelis perisabil si temporar. E maretie in diferenta asta uriasa intre ambalaj si continut. Murim noi, vin altii; totusi, ce minunat ca exista niste fire de praf, care calculeaza miscarea galaxiilor, si se intreaba ce e bine si rau.
Nu trebuie sa te gandesti la asta ca la un sfarsit. Gandeste-te la asta ca un nou inceput, o provocare
Îmi pare. Nu e ușor să treci peste moartea cuiva, cu atât mai mult peste moartea unei persoane atât de apropiată și importantă din viața ta. Cu timpul aceasta durere va dispărea pentru că se va instala obișnuința de a nu îl mai avea langa tine. Acum doare pentru că au existat sentimente. Mai târziu îți vei aminti de el cu zâmbetul pe buze.
Încearcă să te descarci zilele astea, ca mai apoi sa te poți concentra pe examen.
Indiferent câta suferință ne provoacă pierderea unei persoane dragi trebuie sa ne gândim ca asa a vrut Dumnezeu și nu ne putem noi împotrivi cu nimic. Este foarte greu adevărat dar gândește te ca lui nu i ar plăcea sa te vadă trist ci din contra
Încearcă să nu te mai gândesti la asta, cu timpul o sa treci peste, peste câteva zile o sa iti treaca.
Timpul le vindeca pe toate.
Condoleante.