Urasc sa imbatranesc, am 22 de ani si in fiecare zi ma gandesc numai la sfarsitul lumii, mi se pare ca m-au lasat puterile, ca nu mai sunt bun de nimic, ca nu mai am niciun potential, este vreo diferenta fata de unul care are doar 15 ani? Ala o duce mult mai bine decat mine pentru ca este mai tanar? Are mai mult potential decat mine, ii mai rezistent? Ma dor creierii din cap, mie nici nu imi plac numerele astea 11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99

La 88 ani fa-ti inventarul vietii si ATUNCI sa-ti spui parerea!

Un psihiatru te poate ajuta mai mult decat noi de pe TPU.

Ia-ti ceva de munca, ca ai prea mult timp sa inventezi probleme si drame care nu exista la varsta asta.

Aia de 50 ani ce sa mai zică?

"Urasc sa imbatranesc, am 22 de ani ...Ma dor creierii din cap"

ehe, să vezi ce-o fi la 33, 44, 55, 66, 77 ani...

Pana la 45 sau chiar 55 se poate trai "tinereste".
Ceea ce ai tu este anxietate, iar printre cauze cred ca se numara si plictiseala/inactivitatea.
Eu-s cu 10 ani inaintea ta, si traiesc putin mai tinereste decat o faceam la 20-22.
Am prieteni care au implinit 40 si sunt la fel.

Acum 4 zile ziceai "eu unul sunt plin de viata, ies pe drumuri, fac treaba"

Acum spui "mi se pare ca m-au lasat puterile, ca nu mai sunt bun de nimic, ca nu mai am niciun potential"

Tu ai niște probleme serioase pe care nu le vei rezolva pe TPU...
Consultă un psihiatru.

Încearcă să gândești pozitiv.

Auzi, n-ai vrea să dai o fugă pe la Ștei, la psihiatrie?

Mamaaaaa, ce batran esti! Tu realizezi ca mai ai trei ani si faci un sfert de secol?
Lasand gluma la o parte, cum crezi ca ai sa fii la peste 80 de ani? Vezi ca "astia" iar vor sa mareasca varsta de pensionare. Trebuie sa fii tanar macar pana la 75.

Și eu am 18 ani. Și eu deja îmi fac griji pentru viitorul meu. Deși am terminat doar liceul, și sunt absolvent, nu știu ce va fi cu mine. Nici idee sa merg mai departe sau să mă angajez nu știu. Nici speranță la viață lungă nu am

Faptul că te gândești la toate astea atât de intens, că te afectează chiar și niște numere, spune că porți multă anxietate în tine (sau cel puțin așa văd eu situația). Nu ești singur în asta. Poate ar ajuta să vorbești cu cineva, un psiholog sau un terapeut, care să te ajute să dai sens acestor gânduri. Nu ești stricat, nici terminat. Ești doar într-o perioadă grea.

Și da, se poate ieși din ea. Ai mult mai mult potențial decât îți dai voie să crezi acum.

Https://youtube.com/@doany13?si=SMMgki2grIwwIW_a