Care este punctul vostru de vedere referitor la eutanasia umana? Ma refer la eutanasia savarsita de catre medici, care se face respectandu-se niste conditii stricte ca:
- dorinta din partea pacientului informat de boala de care sufera, instiintat fiind de faptul ca nu exista solutii de salvare si existenta unor suferinte considerate de nesuportat de catre persoana suferinda;
- acordul unui alt medic, prin care se ajunge la un comun acord.
De asemenea, putem vorbi de eutanasie si in cazul copiilor nascuti cu deficiente, precum cei suferinzi de Sindromul Down. Considerati ca acestor copii ar trebui sa li se dea dreptul la o viata plina de suferinta, intr-o lume de care sa nu apartina, facand, astfel, un iad si din viata parintilor sau o solutie viabila ar fi eutanasia, inca de la nastere?

Sunt pro si contra in acelasi timp sunt pro pentru eutanasierea celor in varsta ca sa nu mai sufere mult, iar in legatura cu cei mici sunt contra...

Nu mi se pare ca eutanasia reprezinta o solutie, indiferent de situatie.

Eutanasia este un subiect foarte delicat.
Nu sunt de acord cu eutanasia din pricipiu.

Olla, si care ar fi diferenta, din perspectiva ta? Dimpotriva, cei tineri vor suferi mai mult ca cei batrani, mai precis, o viata intreaga, cat de scurta ar fi ea.

Sunt pro, daca pacientul are discernamant si nu vrea sa mai sufere chiar nu vad de ce sa nu ii se repspecte dorinta, desi majoritatea ar spune ca viata e un dar si ca nu avem niciun drept sa ne-o luam tosusi nu este asa, fiecare vedem lucrurile altfel si nu ar trebui sa comparam viata noastra cu a altuia, deci da sunt de acord cu eutanasierea intrucat persoana respectiva o face pe propria raspundere.

Nu pot vorbi in numele tuturor, insa daca eu personal, as avea o boala incurabila, care mi-ar face viata insuportabila, mi-as dori foarte mult sa am dreptul de a decide, daca sa mai traiesc sau nu, daca sa ma mai chinui (pentru ce? ) sau nu.
In cazul copiilor ai partial dreptate. Doar partial. De ce? Pentru ca ei, fiind oameni, ca si noi toti, in mod normal ar trebui sa fie si ei in cunostinta de cauza, sa aiba dreptul de a decide, daca vor sau nu sa-si duca existenta/viata mai departe. Trebuie lasati sa creasca, ca sa aiba posibilitate singuri sa ia aceasta decizie. Si eventual, numai in cazuri EXTREM de grave, care implica dureri foarte mari, aceasta decizie ar trebui sa fie luata de parinti si doctori.
Asa ca sunt PRO, dar totusi numai in cazul persoanelor cu varsta peste 18 ani.

Sunt de acord si in acelasi timp in dezacord cu eutanasia. In timp ce in cazul pacientilor care sufera de boli incurabile ce provoaca dureri insuportabile, as fi de acord cu eutanasia, in cazul copiilor cu deficiente nu.
Ia de exemplu cazul unui cvadriplegic. E o leguma. Daca isi doreste eutanasia, da.
Un suferind de sindromul Down e putin alta treaba. Trebuie tratat altfel, e un caz mai special, dar eu zic ca s-ar putea descurca. In plus, nu cred ca un astfel de suferind si-ar dori sa moara, iar altii nu sunt in masura sa decida pentru el.

Sunt PRO eutanasie.

Sint credincios in toata regula si pro eutanasie in acelasi timp cu toate ca se bat serios cap in cap una cu alta.Problema mea este ca omul sa fie in deplinatatea facultatilor mintale in momentul cind cere asta.

Pentru noi, un caz tipic de etica aplicata, pentru altii, o adevarata drama.

Teoretic, eutanasia pare o solutie pentru a pune punct suferintei.De ce sa il obligi pe un copil sa traiasca o viata de suferinta, lacrimi si durere?
Nu spune si Kant ca o actiune este morala daca o faci strict din datorie?


Practic, nu as apela niciodata la o astfel de solutie.Pentru mine, dreptul la viata este mai important decat dreptul la libertatea de alegere (in cazul de fata cel putin).

Laura, etica deontologica a lui Kant e fix de aruncat. Neamtul a uitat ca oamenii sunt dominati de emotii.
Dar, ca sa nu divagam, omul are drept la viata. Dar, pe langa dreptul la viata, el are si dreptul la libertate si la nazuinta spre fericire. Ceva aici devine putred, fiindca ii dai dreptul la viata, insa o astfel de persoana nu va mai fi niciodata libera sau capabila sa atinga fericirea. Ceea ce e mult mai chinuitor.

Sunt si pro si contra. In mod normal un om matur poate hotari privitor la propria viata, si este si logica o decizie de a pune capat suferintelor lui. Persoana foarte bolnava este fara bucurii, sperante sau idealuri, doar cu durere, motiv pentru care este logica propria decizie, dar putem lua in considerare si persoane bolnave dornice de trai, iar aceste persoane sa se simta in plus(sa-i mustre constiinta) si sa considere ca sunt o problema pentru persoanele ingrijitoare lor, in cazul ca eutanasierea umana va fi legala(din proprie decizie). Putem lua in calcul, in cazul propriei decideri de eutanasiere si cazuri in care persoanele intretinatoare a bolnavului, sa-i scoata "ochii" si sa-l trimita in fiecare zi la eutanasiere.
In cazul copiilor este mai greu sa te pronunti, deoarece desi bolnav are si el dreptul la minanatiile vietii si naturii. Un copil pana intr-o anumita varsta(nu ma pot pronunta), nu realizeaza destul deficienta care o are, iar omul nu poate anticipa cu precizie evolutia medicinei peste un numar de ani. Probabil in cazul eutanasieri copilului nascut cu deficiente(grav bolnav), vor fi si acuzatii intre doctorii optimisti si cei pesimisti dar si intre parinti si doctori.

In aceste conditii eutanasia parca nu mai pare atat de diabolica. Nu sunt de acord cu ea insa in cazuri speciale mai bine asa decat sa traiesti nu viata, ci suferinta.

Sunt contra. Cum sa omori un copil pentru ca are o dizabilitate de ce sa faci asta? In lumea asta nu venim ca sa ne distram ci ca sa facem fata vieti oricat de rea ar fi. Cat de lasi sa fi ca sa renunti la viata pentru ca ai cancer in ultima faza sau ca ai sindromul Down?
Ce drept avem noi asupra vietii noastre? Dumnezeu stie ce face sau suntem noi cumva mai destepti decat Creatorul nostru?

@ Genom, trebuie sa luam in calcul si faptul ca pentru unii oameni fericirea inseamna sa-si traiasca viata, asa cum e ea: buna sau rea!

Andre999, Dumnezeu mai si greseste. Ne-a dat apendice, a dat menstra la femei...
Una peste alta, daca faci o treaba, fa-o bine. Nu suport sintagma ''viata e un dar''. Si chiar de-ar fi dar, daca e dar, inseamna ca-mi apartine si pot decide ce fac cu ea. Sau cum: Dumnezeu imi da viata in dar, dar tot el are drept deplin asupra ei?
Daca viata e un dar, e un dar nepretins. Tie cum ti-ar conveni sa-ti ofer ceva si sa-ti reamintesc mereu si mereu ce mare favor ti-am facut, de parca mi l-ai cerut tu? Nu obositi sa folositi aceleasi expresii obosite?

In cazul pacientilor adulti care pot decide singuri asupra propriei vieti, care isi cunosc limitele in fata suferintei ar fi posibil acest lucru dar dupa ce psihologii au epuizat orice metoda de convingere sa se abata de la hotararea luata.
In cazul copiilor insa ma cutremur de ce imi spui! Vrei o lume perfecta? Hai sa ii eutansiem pe toti cei cu boli genetice.Copilul meu sufera de o boala genetica insa s-a impacat cu suferinta, noi la fel, ii suntem aproape in fiecare clipa si are performante scolare extraordinare desi merge foarte putin timp la scoala.In fiecare an ia premiul I si vrea sa devina medic.Asa ca pur si simplu ma inspaimanta ce scrii.Ca mama a unui copil cu o boala genetica destul de grava, vreau sa spun ca nu mi-as schimba pentru nimic in lume viata, nu as vrea pentru nimic in lume sa fiu mama unui alt copil decat al meu, as trece de zeci de mii de ori prin toata durerea si suferinta indurata pana acum doar pentru a fi mama unui copil atat de special.
Cand o sa fii parinte ai sa intelegi ce spun! Cum sa decizi sa ii iei viata propriului copil pentru a-l scuti de suferinta? E oribil ce spui.Imi cer scuze dar nu te inteleg.
Ca sa nu crezi ca sunt o ignoranta iti spun ca sunt si cadru medical si am lucrat cu copiii cu sindrom Down si iti pot spune ca au si ei suflet, un suflet mare!

Fiecare individ are dreptul sa decida asupra vieti lui, deci pentru eutanasie.

Laura, da, dar persoana in cauza a ales sa moara, cea mai mare fericire pentru ea nemairamanand simplul fapt de a trai.

Tyana, pur si simplu, aceasta e o practica. Felicitari tie si tot respectul si mult noroc copilului tau, insa multi parinti care nasc copii cu deficiente grave hotarasc sa-si lase pruncii sa moara efectiv. Sigur, e o practica inumana, e ceea ce se numeste eutanasie pasiva, dar sunt sigur ca stii, ca si cadru medical.
Pentru cei care nu stiu, eutanasia pasiva consta in retragerea sau neacordarea niciunui fel de tratament care sa-i prelungeasca viata suferindului.
De aceea, se pledeaza pentru legalizarea eutanasiei active, care presupune interventia directa a medicilor, pentru a nu lungi agonia.
Eutanasia pasiva e, cum am spus mai sus, inumana, mult mai inumana decat cea activa, dar cea folosita este tot prima.

Daca cel bolnav a si ajuns intr-un stadiu in care regreta amarnic ca s-a nascut, daca suferinta este prea mare pentru a o putea suporta sau daca omul in cauza este practic ca o leguma nefiind capabil sa aiba ratiunea necesara sau daca s-a saturat si el saracul sa fie ingrijit si suportat, in oricare din aceste motive as accepta eutanasierea unei persoane, chiar si draga mie fiind sau insumi eu.nu consider viata un dar divin de vreme ce sunt ateu iar aceste ipoteze imi par in de ajuns de rationale pentru initierea unei eutanasieri.ma gandesc acum la cei intr-o faza grava, in care nu pot sa isi foloseasca mintea. de ce i-ar mai tine divinitatea in viata? ca sa-si ispaseasca pacatele? cum? fara posibilitatea de a gandi? iata inca o dovada buna ca nu exista un dumnezeu.
sunt de acord si cu eutanasierea acelor copii.pana si noi, oamenii destul de sanatosi suferim pe langa ceilalti. atunci de ei, si bolnavi pe deasupra ce sa mai zicem? la ei viata desi nici viata nu pot s-o numesc este in totalitate un calvar.
sa nu uitam de utopia lui morus in care eutanasierea era ceva cu adevarat de valoare

Esti incredibil! Chiar azi, coincidenta sau nu, am stat pe o banca in parc iar langa mine s-a asezat o femeie si fetita ei cu S.Down.Pai tu, habar nu ai ce inseamna o persoana cu acest sindrom.Citeste mai mult despre acest sindrom si te asigur ca vei afla ca acestia sunt deasupra multora dintre acei considerati a fi sanatosi si normali.
Plus ca tu ar trebui sa fii foarte atent la felul cum pui anumite probleme. Expresii de genul:"ar trebui sa li se dea dreptul la o viata"te scot din joc fara sa iti dai seama.

Mama cite timpenii...

Luana, scoti din context ce-ti convine. Daca tot ma citezi, citeaza-ma cum trebuie: ''ar trebui sa li se dea dreptul la o viata plina de suferinta''.

Dorinta de a trai este in fiecare dintre noi, nu ai de unde stii ce este in sufletul celor cu deficiente mentale, nu poti intra in sufletul lor.Noi avem impresia ca sunt nefericiti dar nu avem de unde stii ce nimicuri de pe lumea asta ii anima si ii bucura.

Pai cum, tu legi fericirea de capacitatea individului de a rationa? De a gandi? Pai atunci, cum explici aparitia sentimentelor de iubire? Mai intai gandim si dupa aceea iubim in functie de concluziile la care am ajuns anterior?

De unde ai tras concluzia ca ei sufera? Asta nu inteleg eu.De ce i-ai pus pe lista celor fara viitor, fara speranta? Ei sunt anormali pentru noi deoarece sunt in minoritate.Defineste normalitatea.

Luana1, nu intelegi nimic. Mai bine taci, ca esti total pe dinafara. Ai citit macar ce-am scris eu p-aici? Sunt chiar asa greu de inteles? Citeste de 10 ori, pana esti sigura ca ai prins ideea, apoi vino cu o sinteza in care-mi expui ce-ai inteles si, abia dupa, putem purta o discutie.
Ca sa-ti dau un avant: ''Pai cum, tu legi fericirea de capacitatea individului de a rationa? De a gandi? Pai atunci, cum explici aparitia sentimentelor de iubire? Mai intai gandim si dupa aceea iubim in functie de concluziile la care am ajuns anterior?''
Daca ai fi citit si ai fi facut analiza pe text la ceea ce am mai scris eu p-aici ai fi vazut ca: ''Laura, etica deontologica a lui Kant e fix de aruncat. Neamtul a uitat ca oamenii sunt dominati de emotii. ''

Ca sa fie clar pentru toata lumea, eu nu ma pronunt nici Pro, nici Contra. Eu doar am ridicat o problema, si nu-s eu primul, si incerc sa privesc din dubla perspectiva.
Am fost nevoit sa zic asta, vazand ca apar unele persoane care-s total alaturea cu drumul si cu tot ce se discuta aici.

Luana1, am inteles, nu esti de-acord cu eutanasia. Gata, eu atat am intrebat. Am cerut pareri. Ti se pare ca pledez in favoarea ei? Cum am spus, eutanasia se practica! Nu eu am introdus-o si nu eu sunt initiatorul ideii, ca sa intelegi si tu. In legatura cu eutanasia pasiva, cea in care bolnavul este lasat sa moara, intrerupandu-se sau neacordandu-i-se tratament, sunt contra. Mai exista cealalta alternativa, cea activa. Despre ea am vorbit mai sus. Nu am zis sa-i eradicam pe cei cu deficiente grave, ca asa vrem noi, am ridicat o problema care circula de mult. Dar tu te porti de parca n-ai fi auzit niciodata de asta. Poate acu' intelegi mai bine. PA!