Ce este ADN-ul, de fapt?
Ordonare:
După relevanţă
ADN`ul acid dezoxiribonucleic,
iar ARN`ul acid ribonucleic.
In ADN si ARN se gasesc caracterele ereditare.
Cu "ajutorul" lor, tu ai mostenit ochii tatalui si nasul mamei.
Acum intelegi? 
Răspunde
Acidul dezoxiribonucleic. Noţiunea de acid dezoxiribonucleic desemnează una dintre cele mai complexe molecule organice, substanţă care se găseşte în fiecare celulă a unei fiinţe vii şi care este esenţială pentru identitatea oricărui organism
ADN (acidul dezoxiribonucleic) reprezinta o molecula foarte importanta ce se gaseste in toate celulele umane si este identica in fiecare celula a unei persoane.
ADN-ul stocheaza toata informatia genetica codata, necesara cresterii si metabolismului zilnic. Aceasta informatie este transmisa de la o generatie la alta. Are o influenta majora asupra aspectului fizic si asupra functionalitatii organismului
ADN difera de la individ la individ.
Organismul uman este alcatuit din miliarde de celule. In interiorul aproape fiecarei celule se gaseste nucleul ce contine un set unic de 46 de cromozomi. Fiecare dintre acesti cromozomi este alcatuit dintr-o spira compacta fromata dintr-o molecula de acid dezoxiribonucleic incredibil de lunga. ADN este atat de strans spiralat incat in interiorul nucleului incap aproximativ 1, 8 metri.
Jumatate din cantitatea de ADN provine de la mama si cealalta de la tata. Cand spermatozoidul se uneste cu ovulul, cei 23 de cromozomi continuti de ovul se unesc cu cei 23 cromozomi ai spermatozoidului pentru a forma setul complet de ADN, 46 de cromozomi.
Cromozomii se grupeaza in perechi si se copiaza inainte de diviziunea celulara. Aceasta diviziune are loc de miliarde de ori de-a lungul vietii.
Daca se preleveaza o celula in timpul diviziunii si se coloreaza cu colorantul Giemsa, cele 23 de perechi de cromozomi umani devin vizibile la microscop. Colorantul pateaza regiuni ale cromozomilor care sunt bogate in perechi bazice de adenina si tianina, producand niste benzi pe cromozomi, fiecare diferita de restul.
ADN-ul este inpachetat atat de strans incat si cele mai subtiri benzi contin peste un milion de perechi bazice si potential sute de gene.
Cromozomii pot fi grupati in perechi, aranjati si numerotati in functie de marime, de la cel mai mare la cel mai mic, si in functie de benzi si de pozitia centromerului. Centromerul este zona cea mai condensata si cea mai centrala a cromozomului, si reprezinta de asemenea zona unde fusul de diviziune se ataseaza pentru a permite separarea cromozomilor.
Odata ce cromozomii s-au aliniat, alcatuiesc cariotipul uman.
Daca o persoana are prea multi sau prea putini cromozomi, daca lipsesc fragmente din cromozomi, sau daca unele fragmente a 2 cromozomi se amesteca intre ele, acestea pot duce la aparitia unei afectiuni genetice.
Determinarea cariotipului este una din numeroasele tehnici ce pot fi folosite pentru a determina anomaliile cromozomiale, prin studierea numarului si structurii cromozomului. Monstrele cromozomiale pot fi prelevate din diferite tesuturi: sange, maduca osoasa, lichid amniotic, embrion.
Surprinzator, desi molecula de ADN este foarte lunga, este si foarte simpla. ADN-ul arata ca o scara rasucita si incredibil de lunga. Aceasta forma se numeste dublu helix.
Partile laterale ale scarii reprezinta niste lanturi alcatuite din molecule de glucide si fosfat. Treptele scarii sunt reprezentate de baze si se unesc cu glucidele lanturilor.
Exista 4 baze: adenina (A), guanidina (G), citozina (C) si tiamina (T). Fiecare treapta este compusa din 2 baze care se unesc. Din cauza naturii lor chimce adenina se uneste doar cu teanina si guanidina se uneste doar cu citozina.
ADN-ul uman este alcatuit din aproximativ 3 milioane de baze, si mai mult de 99% din aceste baze sunt identice la toti oamenii. Aranjamentul acestor baze determina informatia disponibila pentru formarea si intretinerea organismului asemanator literelor din alfabet care pot fi aranjate pentru a forma cuvinte si propozitii.
ADN-ul din toate organismele vii este alcatuit din aceleasi molecule de gludice, fosfat si din aceleasi 4 baze. Indiferent de structura organismului (planta, animala, om, etc) in care se gaseste, ADN-ul este alcatuit din aceleasi substante chimice si are aceeasi structura.
Singura diferenta apare in ordinea sau in succesiunea bazelor in molecula de ADN. Aceasta succesiune este numita cod genetic.
ADN-ul este molecula ideala pentru transferul informatiei genetice la fiecare celula a corpului. Cand ovulul si spermatozoidul se intalnesc pentru a forma prima celula de la care se va forma intregul organism, copilul primeste codul genetic complet care va fi utilizat de toate celulele organismului pentru tot restul vietii.
Aceasta prima celula se divide in 2, apoi in 4, apoi in 8, 16 etc. Unele dintre celulele organismul la adult inca se divid, de exemplu pentru a produce piele noua sau celule sanguine. In majoritatea cazurilor celula se divide perfect si fiecare dintre moleculele de ADN este copiata identic, o copie ajungand la fiecare dintre celulele noi. Daca apar greseli acestea sunt corectate sau celula va fi distrusa.
Daca apare vreo problema in timpul acestui proces, frecvent celula nou formata moare, dar in cazuri rare celulele defectuoase supravietuiesc si pot provoca o gama variata de probleme.
Pentru a realiza o copie a sa molecula de ADN se desprinde pe lungime, lasand bazele fara pereche, atasate fiecarui lant. In celula exista nucleotide disponibile. Aceste nucleotide sunt alcatuite dintr-un glucid, un fosfat si una dintre cele 4 baze. Deoarece adenina se poate cupla numai cu tianina iar guanidina se cupleaza doar cu citozina, nucleotidele se combina cu bazele potrivite de-a lungul lantului de ADN si, asemanator caramizilor, formeaza un noua coloana complementara primei (secventei). Astfel se formeaza lanturi identice cu ADN-ul initial pentru ca acesta sa se desprinda.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
