Http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/2.htm - Nu-i mult de citit, bafta
Simţul estetic e dependent de latura artistică a persoanei. Nu e un talent propriu zis, dar se manifestă ca unul sau printr-unul.
Îmi poţi spune (tu sau oricine altcineva) că mulţi stilişti au simţ estetic, dar nu au un alt talent. Există două posibilităţi: ori nu ştiu că pot face şi altceva, ori sunt marionete controlate de reguli care aplică ceea ce au învăţat fără a-şi da seama şi de ce. Există mulţi graficieni de duzină, instrumentişti automaţi care se uită pe câmpii în timp ce cântă, sculptori (scrijelitori) de ocazie, dansatori de mâna a doua, arhitecţi care copiază tot din manuale, poeţi de siropele şi regizori de telenovele; toţi aceştia respectă nişte şabloane şi sunt confundaţi cu artiştii şi oamenii talentaţi. Cei autentici, cu simţ estetic, se descurcă şi fără cursuri, deşi ar crea mai uşor, mai rapid, mai consistent sau mai complex dacă ar cunoaşte şi teorie. Simţul estetic e o raritate.
Să zicem că 20 de persoane au de făcut câte un Power Point după ce li s-a arătat cum funcţionează programul, dar, la final, numai 2-3 prezentări arată acceptabil şi cel mult una are un aer profesional. De ce? La urma urmei, toţi folosesc acelaşi program. E simplu. Prea puţini au ochi care să urmărească simetria, care respectă o gamă cromatică, care leagă formele întreele şi aşa mai departe.
Simţul estetic este educabil numai la cei pe care îl au moştenindu-l pe cale genetică. Restul... sunt farsori.
Deci, după cum am mai zis, depinde de gena părinţilor.
Simţul estetic depinde de personalitatea fiecăruia, de felul în care este percepută şi implementată.
Depinde de ADN-ul primordial, iar aceasta informatie genetica variaza de la om la om.