Buna intrebare, dar nu pentru muritori k noi...in general dupa o viata tumultoasa,lacrimi si suferinta,dezamagiri si disperari,eu cred ca simti inlauntrul tau strigatul animalic al spiritului care vrea sa-si indrepte pasii spre casa, ori poarta pe care trebuie sa iasa, se numeste moarte. e asa simplu nu?
Nu,normal este sa-ti doresti sa traiesti.
si daca se poate, cat mai mult si mai bine.
Dacă ai vreo boală incurabilă e posibil să îţi doreşti şi acest lucru, dar nu este şi normal. Dacă te gândeşti la moarte şi la cum ar fi dacă nu ai mai exista înseamnă că undeva este o problemă. Poate gândirea ta e întunecată acum. Nu ştiu ce motive te fac să te gândeşti la asemenea lucru, dar vezi care e problema, încearcă să o rezolvi şi o să fie totul bine. Să faci acest lucru cât de curând posibil ca să nu o apuci pe căi greşite şi să intri în vreo depresie. Succes!
Bună!
Este perfect normal. Unii oamenii au bolii care îi fac să simtă acest lucru,și mie mi s-a întâmplat și mi se întâmplă,mă întreb ce rost are viața,nu am chef de ea,mă gândesc la un singur lucru,trebuie să fi foarte supărat și gata de depresie dacă vrei să mori(în cazul unii om normal)dar în cazul unui om cu boli este normal,de fapt fiecare om măcar odată în viață ajunge în punctul ăsta,nervii sunt la maxim și îți dorește să moară,unii oamenii când pățesc așa ceva este foarte grav și pot intra în depresie,dar altora le trece greu,ușor nu are cum să îți treacă,faza e că nu suferi pe exterior,eu acum,când vreau să mor,nu se vede prin cuvintele pe care acum ți le scriu,sau prin faptele mele,nimeni nu și-a dat seama că eu vreau să mor,sufăr mult doar pe interior,doar cei cu boli suferă pe exterior(în cazul în care vor să moară), nu îți face grij, uite ce îți recomand:
1.Prima dată afli cauza acesti întămplări, află de ce te simți așa.
2. Gândește pozitiv, gândește-te la lucrurie frumoase care urmeaza să ți se întâmple(dacă ai)ex. unde o să mergi de Crăciun, ce o să faci în vacanță etc.
3.Roagăte la D-zeu mai des.
4.Visează ceva frumos.
Și eu trebuie să urmez acești pași,dar nu reușesc,cum am zis,eu și cred că și tu suferim pe interior,în cuvintele mele nu se vede că sufăr,îți va trce digur,sau dacă nu este vorba despre tine,folosește acești pașii și informații,îți vor folosii sigur, sau pentru persoana care este în această stare, baftă!
Si tu si raspunsul de mai sus... aveti mare dreptate, si momentan vad cam mult negru, dar o sa incerc sa gasesc cauza problemei si sa urmez pasii si multumesc mult!
Sau cel mai bine ar fi să consultaţi pe cineva de specialitate, de exemplu un consilier psihologic, care o să ajute cu un sfat şi cel mai util - va descoperi cauza problemei şi vă va ajuta să o rezolvaţi şi să depăşiţi aceste momente dificile din viaţa voastră. Dacă nu doriţi să apelaţi la ajutorul de specialitate confesaţi-vă cuiva apropiat, rudă, prieten.sigur o să vă descărcaţi emoţiile şi sentimentele negative. Poate eliberându-vă veţi depăşi această umbră de nesiguranţă şi negativism.
Atenţie! A nu se confunda termenul de "psiholog" cu cel de "psihiatru".
PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, s. m. și f. 1. Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza și de a analiza viața sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. – Din fr. psychologue.
PSIHIÁTRU, -Ă, psihiatri, -e, s.m. şi f. Medic specialist în psihiatrie. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. pshychiatre.
Psihologul sfătuieşte, ajută o persoană ca să nu intre in depresie, depistează şi ajută la rezolvarea problemei. Bolile mintale deja ţin de psihiatru, cel are ajută pacientul cu un tratament medicamentos. Nu vă mai sfiiţi să apelaţi la cineva de specialitate. Nu e o ruşine. Cu toţii avem clipe mai grele la un moment dat şi trebuie să fim ajutaţi ca să le depăşim cu uşurinţă.
Da,este,nu sanatos, dar absolut normal.Toti avem depresii si momente in care vrem sa ne evaporam,sa dam coltu,sa uitam tot,sa ne eliberam(pentru ca tu te simti inlantuita,nu-i asa?)
Si eu m-am simtit asa,si acum ma simt asa. Uite ce fac ca sa ma simt mai bine,iti scriu tie un sfat, fac ceva bun, folositor. Oricare este problema o sa se rezolve de la sine.
Imi amintesc cand am avut prima depresie la 12 ani.Eram terorizata de faza cu sfarsitul lumii(copchil naiv).Pe langa, in disperarea mea am inceput sa meditez tot mai des la moarte si din amalgamul meu de aberatii am extras ideea ca mama o sa moara peste 12 ani.Nu pot sa-ti zic cat am bocit pana sa-mi dau seama ca am facut o adunare tampita.
Acum invat sa ma obisnuiec cu ideea de moarte si sa raman cu sufletul impacat.Pentru ca stiu ca asa, dupa ce ma sting o sa invat sa zbor.(imaginatie debordanta...ce sa zic?)
Din moment ce mi-am pierdut ideea nu imi ramane decat sa iti zic sa lupti pentru viata, nu e un joc video si nu exista salvari sau mai multe incercari.Azi m-am facut o lista cu motivele pentru care sa traiesc/sa mor.Dap...erau mai multe motive pentru dat coltu.Asa ca am rupt hartia in n bucati si am aruncat-o lo cos.Si asa o sa pateasca orice sau oricine imi sta in cale.Astazi sunt aici, oficial ma doare in cot de maine.Stiu ca pot sa trec prin orice, voi fi aici mereu.Si tu poti pentru ce si tu esti.PACE!
E normal, tutror ne trec tampenii prin cap cand suntem deprimati.
O sa murim cu totii, nu conteaza cine-i primul` asa ca mai bine mai tarziu decat mai curand.
E normal dar doar daca suferi de vreo boala incurabila de care nu poti scapa. dar viata este un prilej de ati face prieteni si sa cunosti oameni. asa ca dupa mine nu mi se pare normal ca cineva sa-si doreasca sa moara.
ma grabeam si in log de psihiatru am scris psiholog si in plus sunt inca de parere ca raspunsul meu e ceva mai bun.Cum sa-ti doresti sa mori cand sunt atatea lucruri de facut in viata si cel mai pretios lucru de la Dumnezeu e viata? Ahh stai am uitat...Mai sunt pe TPU si niste useri care se cred genii neintelese si zic ca Dumnezeu nu exista
Nu este normal.Doar o persoana cu probleme psihice isi poate dori sa moara.Trebuie sa ne gandim ca viata e una si cu bune si cu rele.Toti murim o data si o data in mod natural sau din cauza unor boli,dar asta e viata,dar sa te sinucizi sau insusi faptul ca te gandesti sa iti iei viata nu o poate avea decat un om slab, care nu poate sa tina de cel mai de pret bun de pe Pamant, VIATA.
Toti "inteligentii" ti-au zis ca nu este.In termenii lor perfecti,si in lumea lor perfecta,nimeni nu trebuie sa aiba probleme,toti trebuie sa fie smecheri.Ei bine,exista momente cand incepe sa chestionam viata,si cand, poate ca si in cazul tau, iti poti dorii sa mori.Este normal sa ai toane de acest gen.toti au avut cel putin odata. Oricum o sa-ti treaca. Daca esti pesimist ca mine, nu...Si crede-ma.psihologii sunt doar o pierdere inutila de bani pentru oamenii creduli fara vointa.Te poti rezolva si singur,gaseste doar un drog persoanl, nu drog fizic, si atunci o sa te atasezi de viata mai mult.Si NU mai asculta oamenii pseudo-intelectuali ca ei dau sfaturi aiurite si de fapt nu te ajuta cu nimic.
Ai scris "psihopat" nu "psiholog" sau ce ai menţionat aici. Eu nu am spus că sunt de acord cu această dorinţă ridicolă de a-ţi lua viaţa, ci am evidenţiat faptul că moartea trebuie să fie ceva natural, şi nu un fapt provocat de oameni.
Am încercat să lămuresc userul "Garnet" şi să-l ajut eventual să îşi ia gândul de la aceste aberaţii nefolositoare. Dacă cineva îşi ia viaţa o face pentru că e prea laş să trăiască şi să înfrunte problemele rezolvându-le printr-o metodă sau alta. Cel mai bine e ca fiecare din noi să excludă această opţiune de a renunţa la viaţă indiferent cât de greu ne este în anumite clipe ale vieţii.
Nu mai încerca să jigneşti cu subînţeles. Fiecare din noi are dreptul de a avea o opinie şi de a posta un mesaj aici pentru că e un site public. Sunt de acord că părerile nu coincid, însă dacă eu sau altă persoană dă un sfat "aiurit" (în viziunea ta), sfatul tău cum este?! Lumea nu este perfectă, şi fiecare din noi avem anumite probleme, poate chiar cu o doză mai mare de gravitate decât ale voastre, însă nu ne gândim să apelăm la prima soluţie care ne este la îndemână - renunţarea la viaţă. Gândeşte-te la cei mai puţin norocoşi decât tine, care suferă de diverse handicapuri sau persoanele care nu au un acoperiş deasupra capului. Poate şi ei s-au gândit să îşi ia viaţa, însă au mers mai departe şi au înfruntat problemele vieţii încercând să remedieze ceva. Noi de ce nu am urma exemplul lor?! Ei nu au avut neapărată nevoie de ajutor de specialitate, ci au avut persoanele potrivite alături de ei, care i-au ajutat şi i-au sprijinit, necondiţionat, pentru a putea continua.
Exista anumiteboli care te fac sa suferi in permanenta extrem de rau cum este de exemplu cancerul in ultima faza.Prea multa suferinta fizica permanenta si de care nu poti scapa face omul in ultima instanta sa doreasca ceva care sa-l faca sa scape de aceasta suferinta practic il face sa-si doreasca moartea daca altceva nu mai ajuta.Sa nu-si doreasca nimeni sa cunoasca acest sentiment.O alta suferinta ce face pe unii oameni sa-si doreasca moartea e o suferinta psihologica extrema peste care simt ca nu pot trece si aceasta ar fi o mare deceptie sentimentala indiferent de e vorba de deceptie din dragoste sau o alta deceptie ce duce la o depresie extrema manifestata in dorinta de a muri adica de a gasi o ultima speranta e drept extreama de scapare.Eu am simtit de citeva ori in viata aceasta dorinta din depresie extrema dar bine ca am trecut peste si sunt aici si ma bucur in continuare de frumusetea vietii.
Nu, nu e normal sa iti doresti asa ceva, plus ca e un pacat, dar cand esti in suferinta si cand vezi ca cei dragi sufera ca tu nu mai esti ce ai fost odata, crede-ma ca te duci acolo cu gandul, dar un om cu verticalitate normala, revine imediat cu picioarele pe Pamant si isi doreste sa mai ramana mult timp langa cei dragi, experienta si trairile mele si-au pus amprenta pe mine la un moment de rascruce...
Scuza-ma ca-ti spun, dar pacat e pentru cel ce e credincios! eu am pus intrebarea asta pentru ca dorinta asta ma arde de cand cineva a murit si poate ca as vrea sa fiu aluturi de el. si da merg la pshiholg care mi-a prescris sedative.sau ceva de genu asta. din ce ai spus tu, reiese ca spital de pshihiatrie e de mine. poate ca o fi, nu stiu! dar nu suport sa-l bagati pe Dumnezeu in asta
Raspunsul meu ma implica personal, am fost in criza de cate-va ori, plus bolnava, am vazut persoanele dragi mie cat sufereu pentru mine, atunci intr-un moment de necugetare, am zis ca ar fi mai bine sa ma ia Dumnezeu la el, decat sa sufere fam mea, dar am trecut cu bine peste orice obstacol, si iata-ma, nu e vb de nici un psiholog, nici psihiatru...
Iar ma luati cu persoanele care nu au acoperis deaspra capului si cu prostii din astea.Ghiniolul lor,e problema lor daca le pasa de asta, poate pentru anumite persoane, pierderea unui lucru sau a unei fiinte inseamna sfarsitul.nu esti nici TU nici nimeni altcineva sa decizi ce e normal pentru un om si ce nu,Mai bine ai tacea din gura,vorbesc serios, comentariile despre normalitatea ta si ce crezi tu nu sunt bine-venite, si pot rani oameni.Si cu atat mai mult,ai mentionat ca este un site public,deci am voie sa-mi dau cu parerea despre orice cred eu. Jigniri cu subinteles? Atunci ma bucur ca te-ai prins si ca te-ai simtit.Voi pamanteni neghiobi ar trebui sa incetati sa va mai liuati de alti si sa le impuneti ce crederi. Oameni trebuie sprijiniti,nu indepartati sau vindecati, ca nu sunt o boala incurabila, sunt fiinte vivide,
Ba dimpotrivă observ că tu mă bagi în seamă. Vezi-ţi de treaba ta şi de frustrările tale. Moartea nu e o soluţie pentru nimic, din moment ce tu încurajezi lumea să se sinucidă ai probleme grave la mansardă. Lasă-i pe ei să decidă ce vor să facă, nu-i încuraja să se omoare, dacă vrei asta fă-o tu, nu îi pune pe alţii INCONŞTIENTO
In primul rand domnisoaro, fa-ti un control oftalmologic (adica la ochisori draga mea) si uita-te la raspunsuri si vezi cine a bagat primul in seama pe celalalt.
In al doilea rand, dupa ce termini controlul la oftalmolog, intoarce-te si mai fa unu; si dupa ce iesi de la al doilea consult, citeste-mi raspunsul si arata-mi unde am pus eu pe cineva sa se sinucida.
Eu zic ca mi-ai sarit la jugulara deoarece m-am legat de natia ta, psihologii, ceea ce am spus eu cu privire la ei, este un adevarat stiu de lume, oficial nu ai nevoie de psihologi, nu mai da sfaturi psihologice pe net ca nu te plateste nimeni. Daca as fi in locul tau, n-as mai spune nimic.
"Toti "inteligentii" ti-au zis ca nu este.In termenii lor perfecti,si in lumea lor perfecta, nimeni nu trebuie sa aiba probleme, toti trebuie sa fie smecheri." Tu ai scris asta şi prin acest lucru ai făcut referire la noi şi la opiniile noastre. Nu era cazul să jigneşti majoritatea deci tu ai început şi continui cu nesimţirea. Nu cred că eşti tu persoana în măsură care să mă sfătuiască pe mine ce controale să fac şi când să spun ceva şi când nu. Cred că tu eşti aia mahalagoaică şi nu ştii să respecţi opiniile celor din jur.
Ai spus că "toanele" ăstea legate de moarte vor trece, însă dacă e o persoană pesimistă ca şi tine nu.Asta ce înseamnă?! că e normal să se gândească încontinuare la acest lucru ba chiar să găsească metode să îşi ia viaţa, nu?