E oare aparitia vietii in Univers oarecum inevitabila, sau un simplu accident extrem de improbabil? In orice caz, faptul ca ea este posibila in acest Univers este un lucru remarcabil. Faptul ca materia obisnuita se poate organiza in asa fel incat nu doar sa se poata reproduce, dar sa si ajunga sa devina constienta de sine, e ceva aproape incredibil, cel putin pentru noi. Chiar putem spune ca in ciuda conditiei noastre de fiinte atat de mici si nesemnificative, noi suntem o intruchipare a Universului prin care acesta se descopera pe sine, intr-un mod neintentionat, bineinteles. Ce ne spune oare asta despre Univers si despre originea lui? Si oare ce ne spune asta despre noi? Stim oare cu adevarat ce e viata, sau ce suntem noi? Daca ar fi sa ne privim dintr-o perspectiva cosmica, care ar fi conditia si locul nostru in aceasta imensitate?

Eu atat iti zic Dumnezeu exista! El a creat Universul si cate or mai fi in gigantica asta chestie! cine nu crede in Dumnezeu e un mare, mare nimic! Am zis!

E de un egoism slinos sa presupunem ca "noi suntem o intruchipare a Universului". Suntem nimic! Facem nimic! Locul nostru din perspectiva universala? Nicaieri.Suntem imperceptibili! E ca si cum un elefant s-ar gandi la o bacterie!

Buna! Mereu pui cele mai interesante intrebari.Nimeni nu cunoaste detaliile care se invart in jurul nasterii universului sau a aparitiei civilizatiei.Cum? Unde? Cand? si mai ales DE CE? -astea sunt intrebarile care macina sufletele intelectualior.Noi oamenii, furnici in comparatie cu spatiul cosmic, avem acea calitate care se regaseste si in univers si anume ARMONIE (cel putin in sufletele noastre). Intr-adevar nu constientizam ce inseamna viata decat atunci cand ne e amenintata.Un lucru e cert : fiecare om incearca sa traiasca la intensitate maxima fiecare clipa a vietii sale. Prin greutati, sufletele noastre ating astrele.Aste e doar umila mea parere.Tu ce crezi?

Nu stiu cum poti vorbi de acel zeu primitiv cand eu vorbesc aici despre universul REAL, nu cel imaginar in care au crezut cei care au inventat aceasta absurditate numita religie.

Si o bacterie e o intruchipare a Universului, pentru ca se afla in univers, si a aparut in urma evolutiei universului. La asta m-am referit.

Da! Dar ce este bacteria pentru elefant? Nimic! La fel cum suntem si noi in planul universal!

Gandeste-te ca planeta noastra are o vechime undeva la 5 mld. ani.Rasa umana e cu mult mai tanara! Suntem in cea mai nou formata galaxie dintre cele cunoscute.Suntem pur si simplu insignifianti!

Cunosc locul pe care-l ocupam in spatiu, si stiu cat este de mic, dar intrebarea nu se refera neaparat la dimensiuni fizice. Un om e extrem de mic, dar are un creier cu care poate explora universul pana la distante de miliarde de ani-lumina.

Daca ai fi furnica care ar fi imensitatea? Padurea? Pajistea? Copacul pe care te urci? Palma pe care o explorezi?

E greu de definit aceste lucruri chiar daca in universul cunoscut noua multe lucruri par abstracte dpdv al fizicii cunoscute. Poate sunt alte legi ale universului pe care suntem pe care trebuie sa le descoperim.Asta sta in fiinta noastra de a descoperii si a afla ce e dincolo de noi. Poate am fost ajutati pentru ca in 100 de ani am descoperit puterea atomului/zborul/ADN/si multe altele si asa cum se spune secolul XX a fost si ramane secolul vitezei si tehnologiei.Vom vedea ce ne rezerva viitorul. Oricum cineva are grija de "noi" MAI MULT sau mai putin cu dorinta noastra!

Degeaba avem un astfel de creier daca habar nu avem sa-l folosim.Te referi la glanda pineala? Al treilea ochi?

Ne spalam pe dinti cu paste ce contine nitrati.Bem apa cu nitrati! Mancam alimente ce au nitrati.Cat crezi ca mai rezista glanda pana sa se calcifieze? Eu la asta ma refer.Suntem mici si din punct de vedere fizic si metafizic.Pentru ca avem "skill" dar habar nu avem sa-l folosim!

Ma refeream la ratiunea cu care reusim sa exploram universul. N-ai vazut niciodata o poza a unei galaxii aflate la miliarde de ani-lumina distanta? Creierul, desi este un organ atat de mic, e capabil sa inteleaga lucruri care se intampla la miliarde de ani lumina distanta in spatiu si in timp. E capabil sa exploreze Universul. Deocamdata intelegem putin, dar totusi e ceva remarcabil, iar in viitor s-ar putea sa intelegem mult mai multe.

Creierul nostru nu este capabil de asa ceva vere...Imi pare rau sa te dezamagesc.cand te uiti la o poza a unei galaxi indepartate poti doar sa speculezi ce se intampla de fapt acolo.A specula nu inseamna a intelege!

Inteleg nevoia ta de a sublinia faptul ca omul, prin structura sa este un mecanism mai mult sau mai putin perfect.Dar nu este deloc asa!

Poti intelege conceptul de infinit? Acaparezi aceasta informatie? Ba mai mult : De ce am "descoperit" infinitul? Pentru ca nu putem concepe un lucru care nu are inceput sau sfarsit! Tot ce stim despre univers este egal cu zero! Sunt doar speculatii! Noi habar nu avem cum functioneaza planeta pe care traim! Cum si de ce se formeaza fulgerele! Habar nu avem nici macar ce este apa, calitatile si scopul ei real! Nu totul se invarte in jurul omului!

Nu este asa. Simplul fapt ca poti sa vezi si sa-ti pui intrebari despre o galaxie care se afla la miliarde de ani-lumina spune multe despre capacitatea noastra de a explora universul. Daca ar fi sa ne luam dupa ce spui tu, toti astronomii ar trebui sa se lase de treaba si sa mearga acasa, ca oricum nu ar avea nicio sansa sa afle ceva. Tu nu-ti dai seama ca noi nici macar n-am purta conversatia asta daca omul ar fi fost complet incapabil sa afle ceva despre univers? Am fi stiut ce-i aia o galaxie, sau ce-i ala o planeta, sau pana la urma, ce-i ala 'univers'?

Okay...Haide sa o luam altcumva.

Tot ce se intampla si s-a intamplat, este meritul nostru? Cine ne-a creat? dumnezeu? extraterestii? am evoluat din maimuta?

Sunt curios de raspunsul tau.

Am zis eu ca e meritul nostru tot ce s-a intamplat? Nu era vorba despre asa ceva, si nu are cum sa fie meritul nostru pentru ceva ce s-a intamplat inainte de aparitia noastra. Cat despre originea omului, bineinteles ca sunt de acord cu ceea ce ne spune stiinta si evolutionismul.

Ei bine, eu nu sunt de acord cu Darwin.Dar nici cu religia.Mai ales cu religia.Si nu as vrea sa cred ca suntem experimentul unor extraterestrii.

Din start, am atatea variabile, dar inca nu am raspunsul.Ce inseamna asta? Ca sunt retardat? Ignorant? In fine...

Tot ce vreau sa spun si cu asta inchei, este ca suntem prea tineri si prea mici pentru a conta DEOCAMDATA in planul universal.

Multumesc pentru acest antrenament filozofic

Da, se poate spune că suntem o modalitate a Universului de a deveni conştient de sine, o fericită coincidenţă, posibil una dintre multe alte de acest gen.

Când mă gândesc la câte miliarde de ani de evoluţie, câte eventimente improbabile, câte procese uimitoare au trebuit să se întâmple, ca să am posibilitatea să exist, cât de complicată şi uimitoare este fiecare celulă din corpul meu, încep să mă privesc ca pe o minune, dar nu a vreunei zeităţi imaginare, ci a Universului.
Pot să mă mişc, să simt, să gândesc...sunt o materie vie conştientă de ea, ochii Universului... Mi se pare aşa de frumos şi fascinant şi mă iubesc, când mă percep aşa.

Frumos si inteligent rapsuns. Multumesc

Mulţumesc pentru întrebare.

Nu stim nici 0, 1% despre Univers! Este ceva incredibil, adica iti poti imagina cum s-a format universul? Cat despre Oamenii in perspectiva cosmica si locul lor in aceasta INFINITATE, suntem ca o furnica, teoretic invizibili! dar facem parte din univers deci...chiar este o minune tot ceea ce poate sa faca corpul uman fara sa mai dezvolt, Seara buna iti doresc! Mersi de intrebare

Intrebarile sunt bune,nu stiu ce sasi raspund pentru ca nu detin raspunsuri,este incredibil faptul ca universul a aparut,ca gravitia era perfecta,si restul electromagnetismul si energia slaba si puternica, ca soarele s-a format ca viata a evoluat este incredibil,eu ma intreb cum a fost posibil ca dintr-un singur atom sa existe atata energie? de ce e totul asa perfect daca modificai gravitatia cu un pic doar nu era asa cum e,daca viata nu evolua,cum a aparut viata din materie,de ce o singura data,sunt multe intrebari,sublime este o adevarata minune fiecare clipa traita,in organism sunt niste procese extrem de complexe,ochiul,inima,ficatul,stomacul, plamani, rinichi, sangele si da creierul, si cum se poate ca celule sa dea constinta doar noua e cam ciudat in fine

Cu toate ca noi suntem mici in Universul acesta, Dumnezeu a creat totul, nu Universul ne-a creeat. Sunt prea multe minuni in Univers ca sa nu crezi in Dumnezeu.

Analizand atent filosofia germana, in special cea kantiana ajungem la faptul ca mintea umana este limitata si oricat de mult ar cauta niste raspunsuri nu i se vor descoperi niciodata. Asta este o problema care i-a macinat pe marii filosofi ai lumii. Cea mai plauzibila explicatie pentru toate acestea este divinitatea. Este absolut absurd si lipsit de stiinta sa admitem ca universul sau noi am aparut intamplator sau ca rezultat al unor accidente.

Te intreb cum i-am mai intrebat si pe altii: si virusii mortali au fost creati tot de d-zeu? Sunt si ei o "minune"? Gandeste-te un pic inainte sa te exprimi hotarat asupra unui lucru.

Este absolut absurd si lipsit de stiinta sa tragem o anumita concluzie inainte sa avem dovezi. Doar asta e absurd. Pot sa cred in orice fantasmagonie, daca-mi prezinti dovezile care o sustin.

Se spune ca Dumnezeu a creea pamantul. Dar ce se intampla cu celelalte planete, le da la oparte? Nu.
Exista 2 raspunsuri.
Religia pe partea ei spune ca Dumnezeu a creeat pamantul in 6 zile si in a 7a s.a odihnit.
Sut dovezi ca el ar fi creeat lumea si ca noi suntem urmasii lui Adam si Eva.
Si chestia pe daca Adam nu musca din mar noi puteam fi nemuritori, dar prin Adam si Eva noi pacatuim.
Si partea oamenilor de stiinta care spune ca Universul s.a creeat dupa explozia Big Bang. ( Termenul de Big Bang, în general, se referă la ideea că Universul s-a extins de la o singularitate primordială fierbinte și densă acum aproximativ 13 miliarde de ani.)
„Teoria Big Bang" este modelul care explică apariția materiei, energiei, spațiului și timpului, altfel spus a existenței Universului.

Daca este sa ne luam dupa religie, ar fi ca Dumnezeu exista, s-au gasit si dovezi ca el exista, chipul lui Iisus Hristos aparut in momente neprevazute, Icoana Maici Domnului care plange nu sange etc.

Dar ulterior s.a gasit o planeta
despre care se spune că este "sora" Terrei, situată în afara sistemului nostru solar, a fost confirmată, de specialiştii de la NASA, care au precizat cu această ocazie că numărul planetelor potenţial locuibile descoperite până în prezent a ajuns astfel la trei.

Si cat despre noi.
1 : Religia spune ca ne tragem din Adam si Eva.

2 : Oamenii de stiinta spun ca noi am fi evoluat cu mii de ani in urma din maimute.

Nici eu nu stiu ce sa mai cred, dar astea sunt 2 cai prin care s.a creeat Universul.
Acuma fiecare merge pe ce cale vrea.

Aparitia universului din nimic sau dintr-o explozie nu are nicio dovada palpabila

Linisteste-te ca nu e chiar asa. Stai in fata oglinzii si sa imi zici si mie daca vezi Universul. Degeaba ai creier daca nu ai pile. Stai in camera ta si te visezi mare filosof si te gandesti cate lucruri minunate o sa faci tu pentru omenire. Si nu spun ca nu e asa. O sa mergi la munca maine dimineata, o sa zambesti fals si o sa spui "Buna ziua/ A fost totul in ordine? / Poftiti bonul, va mai asteptam.". Dupa din nou acasa, rapid deschizi Googleul si intrii pe TPU sa povesesti ce "minune" e omul, gandindu-te la "Universul" in care ai sclavit o zi intreaga si la cum ai zambit si ca ai facut ceva "extraordinar". Si din nou stai in pat, cu ochii inchisi, visandu-te pasind pe soare.

Ai mare dreptate. religia e doar un fel de alta politica :"crede si nu cerceta".

Dovezi palpabile nu sunt, ca doar nu vrei sa le prinzi in mana, dar sunt diverse dovezi stiintifice de alta natura pentru Big Bang. Teoria asta n-a fost inventata ca asa a visat un om de stiinta candva, ci s-a ajuns la ea in urma unor descoperiri. Cat despre existenta vreunei divinitati, nu putem sa spunem acelasi lucru.

Nu stiu de unde vine atitudinea asta a ta. Asa vorbesti de parca ce am scris eu in intrebare e ceva complet nou inventat de mine, si de parca n-ar reflecta deloc adevarul.