O întrebare cu niște paradoxuri...
Am întâlnit destui oameni criticând, iar alții apreciind, iar numărul lor mi se pare relativ egal sau cu diferențe foarte mici.
Ce critică? „M-am săturat de lumea asta proastă, incultă, de oameni imorali, imaturi și fățarnici.". Ei critică un tot; nu cumva e o generalizare care arată superficialitate?
Am ajuns la concluzia că fiecare primește în jur oamenii pe care îi merită. Suntem atâția pe planeta asta, opțiunile sunt nelimitate de a cunoaște pe cineva ca tine. A fi un om care știe să selecteze implică și puțină inteligență, după mine. Și cine nu o are...

Revenind la întrebarea principală. Considerați că acel tip de oameni ori cunosc atât de bine situația și sunt foarte profunzi -atât de profunzi că nu găsesc nicio calitate față de cei din jur, cercetând foarte mult - și preferă să se închidă în sine sau că sunt complet superficiali, nevrând să cerceteze?

La inceput, ne prezinti un fel de balanta cu doua talere, pe unul fiind cei care critica, iar pe celalalt ce cei care apreciaza; si balanta este aproape in echilibru. Era de asteptat sa ne ceri sa ii "judecam" si pe unii si pe altii. Sa vedem de ce aceleasi lucruri unii le critica in timp ce (,) ceilalti le apreciaza. Aici intr-adevar ar fi fost vorba de un paradox. Tu insa nu mai zici nimic de cei din "talerul drept" si te concentrezi doar la cei din talerul stang. Iar in final si pe astia ii imparti in doua, unii foarte profunzi si altii superficiali. Cam complicat. Per ansamblu intrebarea, chiar asa cum e pusa, mi se pare buna, pentru ca ne pune sa reflectam asupra unor situatii pe care le intalnim in viata de zi cu zi. O sa ma mai gandesc si eu pentru un raspuns. Un weekend placut!

Wood mereu m-a uns la intestine.
By the way...
ascult melodia asta de cateva zile fara sa ma satur.

http://www.youtube.com/watch?v=wyvN0LzXxrI

Jelli,mama,inca nu ti/ai gasit linistea? Pup dulce.

Cercetare, chiar daca nu sunt toti asa, minoritatea se supune majoritatii. Ma gandeam sa declar stare de depresie p'aci pe la mine, dar stiu asta "Before you diagnose yourself with depression or low self-esteem, first make sure that you are not, in fact, just surrounded by assholes."

http://i.imgur.com/zdNnHvg.jpg

La concluzia asta am ajuns şi eu mai demult. Chiar scrisesem într-o postare pe blog despre asta, că fiecare primeşte ce merită.

sunt două tipuri de oameni care zic că s-au săturat de cei din jur:
Idioţi şi ghinionişti.
Idioţii zic asta cu fiecare ocazie când cineva nu le dădreptate, sau când au impresia că ar trebui să fie mai pareciaţi de către cei din jur. Da, e superficialitate şi prostie, foarte multa prostie, pentru că ăstea sunt chestii spuse la nervi, sau din eşecuri extrem de minore.
Iar ăia ghinionişti, ceva mai sus decât idioţii despre care tocmai am vorbit, probabil că ar merita să cunoască oameni mai ok, dar nu i-au întâlnit până acum. Din experienţa personală îti spun ca e foarte greu să găseşti pe cineva care să rezoneze cât de cât cu ce ai tu în cap, şi căruia să nu-ţi vină să-i îndesi un bocanc pe gât după 10 minute de conversaţie.

E doar o întrebare... fără paradoxuri dar e bună.
Eu cred că atunci când oamenii despre care vorbești critică o lume, nu critică toată lumea, cel puțin se exclud pe ei și atunci...
Se referă la un segment care ajunge să le displacă, să-i deranjeze. Poate că nu profundizează așa cum te gândești și nici nu cercetează ci doar le sare în ochi. Și cred că uneori nu suntem chiar atât de liberi să alegem persoanele de lângă noi ci suntem nevoiți să convieţuim și cu unele pe care le displacem.

O intrebare la care ne-ai dat varianta ORI? Pai nu e buna niciuna. Pleci de la o premisa pe care nu o vad valida.
Lumea nu se imparte in doua, judecand astfel.

Prin excelenta, cand te-apuci de criticat trebuie sa ai 99% din informatia pe care o supui criticii, pentru ca altfel risti sa ti-o iei, urat sau mai elegant, depinde atat de interlocutor cat si de felul prin care ai supus criticii subiectul respectiv.
Tot prin excelenta se intampla ca atunci cand ai 99% din informatia respectiva, inseamna ca ai ajuns sa o ai pentru ca detii ceva creier, iar cand se intampla asta nu te-apuci de criticat de-a moaca. Pur si simplu nu este constructiv.
Deci, dupa ce ti-am facut asa o introducere, 99% din toti cei care se apuca de criticat (fara a avea o profesie din asta) sunt total pe langa...pentru ca nu este constructiv.

Pai in primul rand prietenia nu ar trebui sa aiba treaba cu inteligenta pentru ca prietenia functioneaza, zic eu, pe principiul "cine se aseamana se aduna". deci fie vorba de vicii, hobby-uri...cam asta e.
cu asta ti-am raspuns la prima parte, la concluzie si la acel paradox. totul e sa gasesti cu cine semeni ca ulterior sa te aduni, asta daca nu esti antisocial, bineinteles