Ciupercile:benefic inn natura. Pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din frunzele moarte si resturile lemnoase adunate pe sol; astfel, ele contribuie la descompunerea si dezagregarea acestor elemente vegetale care, fara actiunea ciupercilor, ar acoperi rapid padurile. Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri (pini, stejari, castani). Datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru crestere si, în schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Dimpotriva, alte ciuperci sunt daunatoare: ele sunt parazite. Este cazul manei sau taciunelui, tipuri inferioare de ciuperci care pot distruge campuri intregi de grau sau porumb. Alte ciuperci paraziteaza omul, producând maladii numite micoze.
Studiul ciupercilor este numit micologie, iar astazi exista micologisti in toate marile universitati. Ciupercile sunt crescute pe jeleu transparent, iar cresterea si viata sunt studiate. Dintr-o astfel de cultura, de Penicillium, obisnuita ciuperca verde care creste pe fructe si pe gem, a fost descoperita penicilina.
Penicilina este un medicament ce face parte din descoperirile secolului XX, dar oamenii s-au folosit de ciuperci din timpuri stravechi pentru a face bauturi alcoolice si brânza. Vechiul Testament mentioneaza pâine crescuta, adica paine careia i s-a adaugat drojdie de bere pentru a creste. În industria berii si a vinului, alte ciuperci produc enzime care sparg zaharul in alcool, proces numit fermentare.
Rolul temperaturilor:Răcirea presupune păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi deasupra punctului de îngheț (cuprins între -0, 5 și 4 grade Celsius), timp de mai multe săptămâni și chiar luni. La această temperatură, microbii nu mor, ci doar își încetează activitatea și nu se mai pot dezvolta. Legumele și fructele astfel păstrate pot fi puse într-o pivniță bine aerisită și lipsită de umezeală. Astfel pot fi păstrați cartofii, merele, nucile sau morcovii, cei din urmă fiind mult mai bine conservați dacă sunt puși în nisip.
Congelarea implică menținerea fructelor și legumelor la temperaturi de -20 de grade Celsius ori chiar mai joase de atât, pentru câteva luni. Este o metodă foarte la îndemână în gospodărie, chiar dacă un congelator ori o ladă frigorifică nu pot asigura o temperatură la fel de scăzută precum cea dintr-o hală industrială.
Fructele, legumele și chiar zarzavaturile pot fi puse crude, întregi sau bucăți (căpșuni, vișine și cireșe, ardei gras, prune, verdețuri întregi ori tăiate, simple ori în amestec pentru ciorbe), important este să fie spălate și bine uscate înainte. Pot fi congelate și fructe și legume semipreparate (ardei copt, mere rase pentru plăcintă, ciuperci călite), în unele cazuri fiind recomandată o minimă prelucrare a acestora înainte de congelare. Astfel, este de preferat ca fasolea păstăi, ciupercile sau foile de varză pentru sarmale să fie opărite înainte în apă cu sare și puțin oțet, iar apoi bine scurse, astfel încât ele să nu se întărească din cauza congelării.