Vreau si eu versurile poeziei "Martisor" de Ion Pillat.Pe google nu am gasit decat comentariul literar.Va rog mult!
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,
Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.
Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi
Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra.
Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt!
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.
Ce limpede te cheama un cuc : o data, doua -
De fiecare data ti-e inima mai noua.
De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti
In gara, iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flutura batiste.
Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.
O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.
Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,
Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Pe-adancul rost al vietii la care te-ai supus.
Daca sunt greseli, scuze ( am copiat dintr-o carte la repezeala 
).
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,
Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.
Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi
Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra.
Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt!
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.
Ce limpede te cheama un cuc : o data, doua -
De fiecare data ti-e inima mai noua.
De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti
In gara, iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flutura batiste.
Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.
O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.
Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,
Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Pe-adancul rost al vietii la care te-ai supus.
Răspunde
degeaba daca faci fisa de lectura nu sti cate strofe is si sa le diminutivezi asa ca PFFFFFFFFFFFFFFF
Nostalgic asteptata, pe solitare maluri,
In pragul unei dalbe si sfinte primaveri,
Cu torte vii, ca luna ce trece prin portaluri,
Mi te apropii dulce si plina de mister.
Imi spui un vis de-aseara, si-aud cum bate vantul
La geam, cu flori in mana, cu tipat de cocor.
Imi spui un vis de-aseara, si-mi pare ca-nainte
Mi l-a mai spus odata un straniu calator.
Un betigas penelul il porti de colo-ncoace,
Si umbra mea se lasa pictata pe carton.
Ce arde-n mine-i umbra pe-o insula de pace,
Ca soarele ce-apune: o pata pe plafon.
Asterni culori, de toate, poieni intregi cu fluturi.
Mai pui si pitigoii sa suiere in crang.
Si umbra mea tresare ca-n noapte alauta
Cand o cuprinde dorul salbatic si natang.
Intarziate patimi, cascade in surdina,
Faclii aprinse-n larguri, sub orizont stingher.
Vei mai veni aievea? Sa te astept si maine?
Ce zici, faptura dulce si plina de mister?
T
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Pillat
Naştere 31 martie 1891
Bucureşti
Deces 17 aprilie 1945 (54 ani)
Bucureşti
Profesiune antologator, editor, eseist, publicist şi poet
Naţionalitate România
Activ ca scriitor Literatura română interbelică
1912 - 1945
Ion Pillat (n. 31 martie 1891, Bucureşti – d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologator, editor, eseist, poet tradiţionalist şi publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, care a fost adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Argeş în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.
Şi-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut. După 1945 poezia sa este trecută la "index", evident din raţiuni strict politice. Fiul său, criticul şi romancierul Dinu Pillat a fost îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu fiind condamnat la temniţă politică, iar manuscrisele i-au fost confiscate şi distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă.
[modifică]Biografie
Ion Pillat s-a născut la Bucureşti în casa din Calea Dorobanţilor 6. Tatăl său era moşier şi parlamentar, iar mama sa, Maria Pillat, a fost a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C. Brătianu. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe moşia bunicului, Florica, unde a învăţat în particular întreaga şcoală primară. A urmat cursurile şcolii primare nr. 1 din Piteşti, iar în 1905 a terminat liceul Sfântul Sava din Bucureşti. Mama sa l-a luat cu ea la Paris, pentru a continua studiile acolo. Cu ocazia excursiei la Chartres, a descoperit arta gotică, care l-a inspirat pentru prima sa poezie În catedrală.
În 1910, s-a înscris ca student la Sorbona unde a studiat în principal istoria şi geografia, dar a făcut în paralel şi dreptul. Titu Maiorescu i-a publicat în 1911, o parte din poezii în Convorbiri literare. În 1912, aflat în Bucureşti în vacanţă, l-a cunoscut pe Alexandru Macedonski, căruia i-a editat volumul Flori sacre. În 1913 a obţinut licenţa în litere la Paris şi a participat la campania din Bulgaria, în timpul războiului balcanic. A obţinut în 1914 şi licenţa în drept, apoi a revenit definitiv la Bucureşti unde a publicat volumul Eternităţi de-o clipă.
S-a căsătorit în 1915 cu pictoriţa Maria Procopie-Dumitrescu. În 1916 a editat volumul Plumb al lui George Bacovia şi a preluat conducerea revistei Flacăra, împreună cu Adrian Maniu şi Horia Furtună. A participat la conferinţa de pace de la Paris ca secretar al lui Alexandru Vaida-Voievod, preşedintele delegaţiei ardelene. În ziua semnării tratatului, a publicat într-o ediţie restrânsă de lux, volumul Grădina dintre ziduri.
În 1921 a apărut, sub îngrijirea sa, volumul Poezia toamnei, o antologie din versurile poeţilor români care au cântat toamna. În 1922 a scos, împreună cu Tudor Arghezi, Revista Cugetul românesc, iar în anul următor a publicat volumul de versuri Pe Argeş în sus, în care două poeme celebre conţin portretele bunicilor săi, Bunicul şi Bunica. În 1925 a Publicat volumul Satul meu şi a scos împreună cu criticul Perpessicius Antologia poeţilor de azi. În 1935 a descoperit Balcicul, destinaţia preferată a Reginei Maria a României, care atrăgea ca un magnet pictorii şi poeţii epocii, unde şi-a construit o vilă. A publicat Poeme într-un vers, influenţate de haiku şi tehnica poemelor într-un vers din literatura chineză şi din literatura japoneză.
A primit în 1936 premiul naţional pentru literatură şi a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1937 a tradus din Charles Baudelaire şi a publicat volumul Ţărm pierdut. A publicat în 1942 o antologie de traduceri din poezia germană şi volumul de versuri Împlinire. În 1944, sub titul Poezii i-a apărut întreaga operă lirică scrisă între 1906 şi 1941.
La data de 17 aprilie 1945 a avut o congestie cerebrală în plină stradă, a fost transportat acasă (pe actuala stradă Alexandru Philippide la nr. 9) în stare de inconştienţă, iar în jurul orei 22 a decedat.
[modifică]Volume de versuri publicate
1912 – Visări păgâne, Editura Minerva, Bucureşti
1914 – Eternităţi de o clipă, Editura Flacăra, Bucureşti
1914 – Amăgiri, Editura Flacăra
1919 – Grădina între ziduri, Editura Frayier Soye, Paris
Pe Argeş în sus, Editura Cultura naţională, 1923( volumul cel mai cunoscut)
Satul meu, Editura Cartea vremii, 1925
Biserica de altădată, Editura Cartea Românească, 1926
Întoarcere, Editura Petre Cătunaru, 1928
Limpezimi, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1928
Caietul verde, Editura Cartea Românească, 1932, ediţie definitivă, 1937
Scutul Minervei, Bucureşti, 1934
Poeme într-un vers, Editura Cartea Românească, 1936
Ţărm pierdut, Editura Fundaţiilor, 1937
Umbra timpului, Universul literar, 1939
Balcic, Bucureşti, 1942
Asfodela, Bucureşti, 1943
Antologia poeţilor de azi
Florica (poezii, cu desene de Ştefan Popescu) Editura Cartea Românească, 1926
[modifică]Monografii critice
Cistelecan, Alexandru, Celălalt Pillat, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000
Categorii: Naşteri în 1891 | Decese în 1945 | Ion Pillat | Membri ai Academiei Române | Antologatori români | Editori români | Eseişti români | Poeţi români | Publicişti români | Revista Gândirea | Scriitori români
Creare cont / Autentificare
Articol
Discuţie
Citeşte
Modifică
Istoric
Pagina principală
Portaluri tematice
Cafenea
Iti dau eu versurile!
sunt:
Martisor
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,
Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.
Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi
Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra.
Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt!
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.
Ce limpede te cheama un cuc : o data,doua -
De fiecare data ti-e inima mai noua.
De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti
In gara,iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi,pe dealuri ii flutura batiste.
Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.
O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.
Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,
Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Privesti de pe poteca ce urca-n deal la noi,
Din zbor intaia barza cum cade pe zavoi.
Vezi trenul care intra incet de tot in gara
Si omul care sapa plugul care ara.
A nins cu nea de floare pe prunii din livezi
Si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi
Auzi pe sub podgorii un caine care latra
Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra.
Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt!
Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant.
Ce limpede te cheama un cuc : o data, doua -
De fiecare data ti-e inima mai noua.
De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti
In gara, iata trenul a inceput sa se miste.
Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flutura batiste.
Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit
In tine si prin ramuri e cerul limpezit.
Ce rasete, ce chiot pe drumurile viei -
Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii.
O noua viata astazi de viata veche legi,
Dau muguri pretutindeni din vestedele crengi.
Cu apa ei lumina ti-a botezat campia.
Ce pace e pe omul in alb ce sapa via,
Pe barza ce se duce pe Arges tot in sus,
Pe-adancul rost al vietii la care te-ai supus.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
