Ordonare:
După relevanţă
Am studiat de aproape alcoolicii, si am ajuns la concluzia ca e ceva aproape genetic. Se comporta total diferit in preajma alcoolului, fata de oamenii normali.
Drept urmare, nu prea pica oricine in capcana aia. Un om normal, dupa 2-3-5 betii consecutive, se opreste. Cei care au problema asta, nu se opresc pana nu intra in coma, iar dupa ce isi revin, o iau de la capat. Pur si simplu nu mai vor sa se intoarca la realitate.
Răspunde
Eu beau doar de placere, niciodata de durere, combin utilul cu placutul si iese mai belea.
Poti sa combini usurel si intre ele, vinul dupa bere e placere, dar berea dupa vin e un chin (testate pe mine)
De ce ai combina durerea cu alcoolul? De ce faceti asta, ca nu va inteleg absolut deloc.
Atunci dacă nu înțelegi, nu judeca
Nu are rost sa îți spui părea în necunoaștere 
Răspunde Pai chestia este ca, cunosc problema in profunzime, dar niciodata nu am inteles (este o diferenta dintre cunoastere si inteles) de ce o parte din oameni se apuca de bautura la suparare. Chiar nu judec, doar ma intreb.
Durerea-i buna, bine că simți durere. Nu trebuie sa te ferești de ea, trebuie sa o înfrunți cu capul inainte.
Alcoolul doar maschează durerea prin care treci, nu e o rezolvare. Majoritatea oamenilor de aia consuma alcool pentru a-și masca suferințele. Nu că le-ar placea, dependenta se face in timp, nu la o beție chiar și dacă e o data pe săptămână. Când consumi zilnic alcool atunci e dependenta.
Nu, te alegi cu o dependență atunci când îți place să bei în general, indiferent de starea pe care o ai.
Mie îmi place să fumez și fumez zi de zi, sunt dependent ca să spun așa. În schimb nu aș bea zi de zi, nu-mi place, nici măcar dacă sunt supărat pe ceva. Sper că ești ok.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
