Bună TPU. Numele meu este Sebastian și am o frumoasă vârstă de 24 de ani.
Am venit aici pentru a spune ce voi avea aici pe suflet, dar sper să îmi și răspundeți la întrebare:
Eu am o frumoasă vârstă de 24 de ani. Din păcate din naștere nu am putut vedea din păcate cu amândoi ochi, și nici vreun chip al unei fete cum ar fi arătat.
Știu că pare pentru puțini ciudat: Când spun că nu am văzut cu amândoi ochi, e ceva pentru mine ca o durere ce mă apasă, poate nu doar în suflet ci și în mințile mele frumoase, unde mi-aș dori să văd fiecare lucru cu proprii mei ochi.
„Nu știu unde aș putea să caut și să fac cunoștință cu o fată de treabă și o fată de încredere. Am încercat grupurile de Facebook de dating-uri, și rezultatul fiind nimic din păcate.
Numai spun că trăiesc cu teama de singurătate, și nici o fată nu m-a căutat nu m-a cunoscut și nu m-a dorit. Nu am avut din păcate niciodată prietene fete decât că, în acele 12 clase de școală pe care i-am făcut, majoritatea care au fost colege cu mine, fie nu mă băgau în seamă, fie celelalte erau retrase.
Și fiind eu acel tip cu bun simț și aste-a, nu am intrat cu ele în discuții, că nu vreau să par plictisitor pentru ele, de aceia le-am lăsat și m-am dat deoparte cum se spune".
Am încercat tot felul de variante să cunosc, dar nu am unde.
Aici în localitatea mea unde stau, majoritatea dintre fete își bătură joc de mine, pe motiv că dacă nu vezi cu ochii, nu vroiau din păcate să stea la discuții cu mine.

Mi-aș dori din tot sufletu să am și eu o relație atât de frumoasă, o cunoaștere în care alături de ea, nu doar să îmi pot găsi fiecare liniște, ci vreau în cazul meu cum nu pot vedea cu ochii din păcate, să am și eu parte de acele înbrățișări tandre, și cum ar fi să merg de mână cu o fată, indiferent dacă ar fi oriunde și peste tot, dar suflet să aibă și să mă poată accepta așa cum sunt, fără a râde de mine, și fără a fi batjocorit".
Tare mult cer ajutor. Unde pot cunoaște și eu o fată frumoasă să o pot cunoaște, de a avea o relație frumoasă de lungă durată, chiar unde, aveți vreo idee, că gen pe grupurile de Facebook pentru dating-uri am tot încercat, iar acolo nimeni nu a dat măcar vreun comentariu sau vreun like.
Numai zic că, în cazul meu mai ales cum nu pot vedea cu ochii, nici nu îmi dau seama ce profiluri au, și nu vreau să caut ceva ce poate fi fals.
M-am mai gândit și la varianta aia, dacă ar mai exista agenție matrimonială, nu știu mă puteți lămurii, oare unde pot cunoaște și eu o fată așa de sufletistă și iubitoare, una care să nu râdă de mine și să nu își bată joc de mine
Vă mulțumesc, aștept răspuns dacă îmi puteți fi de ajutor?

Ți-ai făcut alt cont ca să ne scrii ce ai scris de pe celălalt cont?

Da. Este alt cont, că ce l-am avut din păcate, am avut ceva mici probleme cu el. Și de aia mi-am făcut alt cont.

Nu esti singurul care nu ai prietenă mai sunt destui, ai frumoasa varsta de 24 de ani, poti sa ai si 100 de ani, daca nu ai bani nici o fata nu te accepta, toate vor bani, nu este deloc iubire sincera, este materialism ele vor bani ca vin din familii sarace si acasa parintii lor nu le au dat nimic, de aia multe se prostitueaza, ca vor bani multi, materialiste, asta e lumea in care traim, crve si profitoare.

Nu te lua dupa CristidinBucuresti. Daca chiar toate femeile erau dupa bani, majoritatea am fi celibatari. Are o gandire eronata asupra lumii.

Eu pe tine te stiu, si te trage in jos atitudinea asta a ta, asupra mediului inconjurator. Tu visezi la o viata ca in basme cu printesa care te salveaza din drama problemei tale de sanatate, pana la adanci batraneti. Insa realitatea te loveste peste fata, si pana nu te trezesti la realitate, te vei tot lovi de aspectul asta mult si bine.

Trebuie sa fi contient ca pana si un barbat normal fara probleme de sanatate ii este greu sa isi gaseasca femeia pereche. Tu care ai acest handicap, iti va fi mult mai greu sa iti gasesti perechea fata de el.

Tocmai de asta trebuie sa recurgi la alta strategie care sa te scoata in evidenta in ochii unei femei. Daca la un barbat normal, atitudinea ta il lasa singur cuc, da-ti seama cum e in cazul tau, in care ai si un handicap.

Tu ai nevoie sa fi foarte increzator in tine si in puterile tale.
Ai nevoie sa faci lucruri uimitoare fata de oamenii normali pentru a putea compensa handicapul tau.
Ai nevoie sa te incluzi social in mai multe circumstante, grupuri, voluntariate, etc. ( acolo unde poti ), pentru a fi remarcat de altii.

Asa, tu cutreieri tara prin trenuri si te speli rar cand poti, dar chestia asta mai tare te face singuratic. Ce femeie vrei sa te aleaga daca esti doar un pasager pe caile ferate, cu miros statut si atitudine singuratica?

Munceste din greu, intra in grupuri de oameni, creeaza-ti un scop realizabil si socializeaza mai des. Asta e singura ta sansa sa scapi de soarta asta a ta.
Eu unul iti spun asta pentru ca chiar imi este mila si chiar ma simt si eu aiurea cand stiu ca iti pierzi potentialul cutreierand singur pe TPU si prin caile ferate, urland la luna ca un lup singuratic in stare de moarte...

Bună ziua. Da știu ceea ce spuneți.
Însă abia am reușit observa notificările. Da întradevăr cert este că nu am avut niciodată vreo fată iubitoare în calea vieții.
Cât privește de loc de muncă de a fi lucrat, din păcate nu am unde. M-am interesat peste tot, însă rezultatul fiind, nimic egal cu 0.
Și da, nu îmi trebuie absolut nimic de la o fată, decât să fiu cunoscut, înțeles, acceptat și iubit de cea care mă va alege. Cât privesc trenurile sau ce e legat de feroviar, întradevăr cu aste-a am copilărit de mic copil, fiindcă merg cu ele că nu am nici ce face acasă, iar plus de asta în localitatea mea natală nu există prieteni sau fete de seama mea cu care să fi comunicat.
Din păcate mă simt acolo singur într-un gol pe întuneric din bezna aia fără vederile alea frumoase. Uite ce frumos ar fi fost, dacă o fată m-ar fi căutat și m-ar fi cunoscut, și poate pentru prima dată încercam cu ajutorul ei, ca unele lucruri de la cap, să le pot relua.
Nu știu unde să mai cunosc, repet: Mergând cu trenu am încercat. Prin grupurile de Facebook, am încercat și rezultatul fiind nimic: Pentru mine orice fată să fie, dar să fie una serioasă, și una care să își dorească cu adevărat să îmi fie acolo în suflet și în momentele aste-a grele pe care din păcate le traversez.

Salut sebijr. StoicAnalysis ti-a răspuns foarte clar și la subiect. Te rog citește și recitește de 10-20 de ori ce ți-a scris până înțelegi. Și Andrea Bocelli este orb, dar a ieșit în față, compensand handicapul cu instruirea ca tenor și devenind astfel foarte cunoscut. Nu e ok sa te complaci într-o situație. Nu pot vedea, sunt gras, nu am o mână. Sunt multi care și-au depășit condiția, muncind pentru a se ridica. Sa o luam așa. Sa zicem că o fata accepta sa se întâlnească cu tine. Despre ce vorbiți? Trenuri? Nu o va interesa. Ai alte subiecte de discuție? Nu o va interesa nici faptul că tu îți cauți iubita, te va simți ca pe un disperat. Nu așa funcționează viața, cum ți-au spus și colegii. Nu mai suntem copii sa cerșim una alta, sa nu fim responsabili etc. Învață să cânți la un instrument de exemplu. Sunt atâția nevăzători absolut virtuoși. Bafta.

Seara bună.
Nu e vorba să discut și să cunosc o fată, referitor despre a discuta despre pasiunea mea. Nu, ci aș vrea să discut de toate, implicit despre fiecare lucru în comun în parte.
Da, știu ceea ce spuneți. Atuncea probabil erau alte vremuri, erau cred că alte situații. Acum din păcate exact cum v-am spus și mai sus:
Totul este din cauza Statului care pe toți nevăzătorii ne-au batjocorit. Cât privește prieteni, nu am din păcate prietenii cu nimeni, nu că nu aș fi vrut dar numai sunt de încredere.
Nici fetele numai sunt din păcate ce erau odată. De judecat nu aș vrea să judec, fiindcă nu îmi stă în caracter să fac așaceva.

Pe de altă parte, cât privește pasiunea aceia, aia mi-a plăcut de mic copil. Dar fiți sigur, că odată ce aș fi vrut cunoaște o fată, numai prea mă interesa despre feroviar, fiindcă aia îmi rămân doar amintiri frumoase ca-să-i zic așa.

Mai Sebi, hai sa vorbim franc. Știu că ai o aplicație vocala care îți spune tot ce scriu. Te plângi că nu ai prieteni. Ei bine, eu as putea avea un prieten ca tine. Pentru mine nu există bariere sociale privind handicapul cuiva. Și mie îmi plac trenurile foarte mult și urmăresc youtuberi cu aceasta pasiune. Sunt fotograf și filmmaker, sunt astronom amator...tu crezi că pot discuta aceste aspecte cu prietenii mei? Nemaivorbind de o iubita? Nu pentru că nu sunt interesați. Degeaba mie îmi place robotica, electronica și automatizarea, degeaba sunt motociclist. Amicii mei nu împărtășesc nici 1% din înclinațiile mele cu mine. Și trebuie sa accept și să respect asta, in același timp găsind subiecte de conversație comune. Un coleg spunea că poți fi perfect fizic și să îți găsești cu greu un suflet pereche. Da, lumea s-ar schimbat și va fi mereu in continuă schimbare, pentru că acesta este sensul evoluției in definitiv. Și nu în ultimul rând: eu nu vorbesc de "atunci" (atuncea este incorect). Eu vorbesc de prezent. Și haide sa fim onesti și verticali. Să lăsăm statul deoparte (așa cum e el, cu bune și rele). Sa nu incercam politizarea discuției fara sens.Haide sa nu ne angrenăm in ce nu a făcut statul pentru nevăzători sau ce a făcut. Să-l lăsăm naibii de stat. Ce este important este ceea ce vrei tu sa faci în viața, fără lipsa de concurență a statului sau a prietenilor. Totul depinde de tine. Că și nevăzător, poți merge la Barber shop pentru o frizura super, poți merge la sală și vei deveni pentru toți un exemplu (in loc sa fii un couch-potato). Poți face o multitudine de lucruri, doar sa vrei să ieși din carapacea de "handicap vizual", "nimeni nu mă vrea", "nu am prieteni" etc. Pe prieteni ii doare in cot dacă poți sau nu să vezi. Pentru ei contează atitudinea pe care o ai, pozitivitatea, optimismul, vederea frumosului chiar și atunci când totul este gri. Trebuie sa îți revizuiești perspectiva asupra lumii înconjurătoare. Eu chiar cred că vei reuși. Și atunci, vei fii mândru de tine, vei avea prietenii doriți și vei fii fericit. Succes!

Da, am înțeles răspunsul dumneavoastră.
Știu ceea ce spuneți. Eu nu am avut vreo fată de tipă iubitoare sau cu o fire empatică. Eu ceea ce mi-aș dori să dezbat, bine înțeles orice subiect de discuții nu neapărat despre ce este în prezent sau în trecut.
Eu din câte știu, poate probabil nu contează dacă vezi sau nu. Atâta timp cât am fost și sunt un om care are mult suflet, poate peste mulți care unii nici măcar nu se pricep de a avea o relație, decât că se pricep numai la violențe domestice și agresiuni sexuale.
Dar eu, așaceva nu aș face în viața vieților mele, absolut niciodată. Eu dacă aș fi iubit cândva, singurul lucru care mi-aș dori să fie:
Doar să am acele simțuri și prin chipul feminin, ca și cum un chip feminin ar fi o lumină kilometrică pe niște raze asemănătoare ca cele din înconjorul fiecăruia.
Meritam întradevăr să fi avut cunoașteri. Dar unde să am, chiar unde?
Despre asta să înțelegeți. Că și eu pot să caut tot feluri de oameni, doar că pentru mine din ultimii ani încoace, am început să îmi dau seama, că a pierde încrederea nu e din cauza mea, ci din cauza faptului că cei cu deficiență de vedere, suntem nu doar păcăliți și batjocoriți, ci și în general lumea s-a schimbat spre o traiectorie de triere, încât nici nu îmi dau seama, dacă aici poate fi cineva în calea inimii mele sau nu.
Referitor și cu calea ferată și această pasiune. Teoretic deocamdată parțial sau poate da, aici mă cam bucur, străbătând și eu cu acei ochi ai minții, fiecare frumusețe de țară pe drumul de fier ce îmi înconjoară.
De asta de mic copil eram, ci nu de azi sau de nu știu când. Evident că dacă eram lângă o fată, automat numai puneam pasiunea asta în prim plan, ci o puneam pe un loc secund gândindu-mă doar la binele ei sau al meu, ca fapt divers vorbind.
Din păcate nici ele numai sunt ce or fost cu timpul odată. În ce sens?
Una care să țină la tine, care să îți fie alături, care să te ajute când ai nevoie, care să îți gestioneze fiecare situație alături de tine. Ei! Vedeți, despre ce discutăm?
Discutăm despre răutatea poate și a noastră, fiindcă noi în loc să ne bucurăm că avem suflete, și putem fi oameni vi pe pământ, noi ce facem?
Ce facem decât că unii se pricep la jigniri, aruncat cu noroaie la figurat în necunoștință de cauză. Dar nu e așa!
Osă le vină rândul la fiecare când Dumnezeu îi va auzii.
Să se pună cineva în locul meu, și doamne ferește să îți dai seama că nu vezi, cum ar fi?
Bine înțeles că este cel mai groaznic lucru să ai acele bariere întunecate la amândoi ochi. Da, nimeni nu este devină că Dumnezeu așa ne-a lăsat pe toți.
Dar nu ar mai trebuii să-i discriminăm și să-i judecăm. Eu cred că aici am dat nu doar o lecție de replică ca sfat, ci apreciez atitudinea sau părerea dumneavoastră.
Dar repet: Zic să numai fimi atât de pricepuți la a batjocorii cei cu dizabilități. Și da repet, e dureros în cazul în care nu ați auzit.
„Acuma câte lucruri oi fi văzut eu în viața asta, dar să fie frumoase. Ei, și la o fată exact ce aș vrea eu vedea":
Cum arată și ce culoare ar fi părul ei din cap, sau cât de fine ar fi ambele mâini cu acele degete frumoase,
Cum ar arăta de exemplu fie: Simțurile mirosului de parfum cu care se dă, sau ca exemplu ce mi-ar fi plăcut foarte mult, bine înțeles să merg de mână cu ea, oriunde și peste tot.