Adevarat, de aia sunt pro spuselor in fata oricat de dureroase ar fi macar stii o treaba, ramane sau pleaca. din nefericire unii pun atat de mult la suflet o respingere ca ajung sa faca gesturi necugetate.
Eu nu am teama sa spun ce am pe suflet, deja majoritatea utilizatorilor din TPU ma cunosc si imi stiu intentiile pe care le am in viitor, cine nu are curaj sa isi exprime sentimentele e pentru ca nu vrea sau i-e rusine de lume sa nu rada de el/ea. Despre iubire nu mai zic nimic, pentru mine nu are nici un rost.
Nu poti trimite mesaje pentru ca doar prietenii mei pot trimite, si juniori pot trimite la acei utilizatori care au optiunea de a primi mesaje de la toti membrii TPU, Chiar daca va veni acea jumatate de care zici tu, trec cu vederea si o las balta, pentru mine e mai important sa conduc stiu ca ralizez transporturi si mai bag cate o romaneasca, persoana potrivita nu exista deloc in viata mea.
Si eu mi-as dori o viata singura! pentru ca ador momentele de singuratate! Singura mea baza este familia...si ma sperie gandul ca ei candva nu vor mai fi.De aceea imi doresc o pers care va fi langa mine si cand ei nu vor mai fi.Sa-mi aminteasca de ei si sa pot vb cu cineva d ei.
E normal sa fii cu cineva alaturi sa ai familie proprie, dar eu nu-s pentru asa ceva m-am saturat sa mai sper la o chestie care e deja aiureala in ziua de azi. Doar sofer pe trailer vreau sa fiu si nu cer mult lui Dumnezeu, anul viitor vin in tara si dau de categoriile necesare pentru a ajunge unde mi-e locul.
Nici eu nu-mi doresc "normalul". Familie sau copii...doar pe cineva care sa-mi aminteasca constant de ai mei :X:X:X si caruia sa-i placa animalele kikiki.As prefera sa traiesc singura cu 6-7 catei :X:X:X:X:X:X in plus,cred ca ceea ce vrei tu sa faci, si anume ce-ti place cel mai mult, iti va aduce mai multa fericire si implinire decat orice relatie sau om!
Bună,
Excelentă postare! Te susţin şi sunt perfect de acord cu tine. Nu ar trebiu să ne închidem în noi şi să lăsăm trăirile şi sentimentele să se adune până la refuz. În plus, avem parte de ratări la tot pasul. Mai bine ştii că ai încercat şi că ai eşuat, decât că ai stat şi ai ascuns anumite aspecte faţă de toată lumea.
Viaţa trebuie trăită fără remuşcări sau mustrări de conştiinţă.
Nu ne e teama, nu de teama de a ne exprima ne ferim ci de sentimentul de dupa ce am fost respinsi. cui ii place sa fie respins? nimanui, insa nu respingerea este problema. e ok, am fost respinsa, nu ma place. dar cum ma simt eu apoi? dezamagire, neincredere...cine vrea sa aiba parte de astea?
N-ai de ce sa te simti mai inferior dupa o respingere, trebuie sa fi constienta de faptul ca nu putem fi placuti de absolut oricine.Ca la randul tau ai respins sau vei respinge.Sau vei ajunge intr-un punct in care va trebui sa respingi, ce vei face atunci? Vei fi cu el doar ca sa nu sufere? Macar scapi de indoieli si treci mai departe cu capul sus! Oricine are pe cineva in lumea asta care-i va fi suflet pereche! Indiferent de varsta! Nu inceta sa speri! Sunt oameni care te vad superba si oameni care nici nu-si dau seama de existenta ta!
Nu am vorbit de inferioritate. e doar sentimentul neplacut si chiar dureros. sunt total de acord sa iti spui sentimentele clar si raspicat si eu chiar nu sunt omul care sa se fereasca doar am spus de ce uneori nu spunem ce simtim. si e ok, adica, la un moment dat trec si astea. ideea cam asta era.
Bene ma bene, va iubesc pe toate mai ales pe cele care ma refuza.Pe celelante nu pot decit sa le...
Ne este teama sa ne exprimam sentimentele pentru ca ne e 'frica' de o posibila respingere.
Nu e adevarat, daca nu are teama de nimic inseamna ca e curajos si nu se lasa calcat in picioare de oricine, poate vrei sa zici (cine nu are suflet nu e om).
Si tu ai putea trai cu gandul ca poate ai ratat sansa unei iubiri adevarate, sansa de-a fi fericita? N-ai prefera sa-ti asumi riscul? Decat sa te macine gandul ca ar fi putut fi si bine? Am fost refuzata de atatea ori si totusi nu mi-am pierdut speranta.Suntem oameni care te plac si oameni care nu te plac! Nu stiu, m-ar macina mult prea tare treaba asta daca as lasa-o in stadiul de "fantezie"
Sunt* oameni, imi cer scuze!
Eu nu-mi asum niciodata riscul daca imi place un baiat am grija sa il fac in asa fel incat sa isi asume el riscul
...nu ca as fi fost prea modesta cand am raspuns la intrebarea ta
Adica la comentariul tau scuze
Eu il fac sa simta toate astea in momentul in care am siguranta ca si el ma vrea.Nu ofer totul unei persoane de care nu sunt sigura c-ar vrea si el ceva de la mine.Crede-ma,si eu stau prost la partea "modestie" dar consider ca n-am de ce sa fiu modesta si decat falsa modestie care cerseste complimente mai bine asa
eu nu stiu cum.dar am talentu ca in momentul in care imi place un tip sa il fac sa ma placa
habar n-am cum fac dar nu ma deranjeaza deloc
Siguranta ta de sine ii da pe spate! Esti constienta de ceea ce esti si poti face cu calitatile tale! Ei nu mai simt nevoia sa faca tot posibilul sa te faca sa te simti cum te vad ei, pentru ca tu deja te vezi de 1000 de ori mai buna decat te-ar vedea ei vre-odata.(buna, in sensul bun, calitati )
ei nici chiar asa
Eu n'am avut niciodata probleme de genu' asta.Si ma bucur. daca nu'i spuneam iubitului meu(cand inca nu eram impreuna)ca sunt indargostita de el pana peste urechi, probabil ca acum n'am fi impreuna.
Si mie mie teama sa-i zic unui baiat ca-l plac,nici nu gasesc momentul potrivit,pe mess as putea sa-i zic dar nu pot fi sigura ca e el la PC si nu altcineva.
Stau si astept, dar nu stiu ce mai astept, curaj sa-i spun in fata n-am.
Momentul potrivit nu exista! Ti-l faci tu singura! De ce ti-e teama mai exact sa-i spui in fata? Gandeste-te logic,n-ar avea ce sa faca! Si daca nu e el la PC,va fi candva si tot va vedea! Daca ti-e teama de mess dai mail si atunci vei fi sigura ca numai el va citi! Desi vezi tu,mijloacele astea de comunicare au si bune si rele. daca folosesti un mijloc de comunicare,nu-ti va putea simti tonul vocii,privirea, emotiile si curajul pe care ti l-ai facut sa-i spui totul in fata! In ziua de azi f rar se intampla sa vina cineva la tinbe sa-ti spuna in fata ce simte! Mie mi s-a intamplat odata si-am incremenit! Sincer iti spun, desi nu aveam nimic pentru el mi s-au inmuiat picioarele si m-am indragostit efectiv pe loc! E un sentiment unic! N-ai de ce sa te temi!
Sincer eu chiar vreau sa intreb pe cineva daca vrea sa fie cu mine... dar toti care mi-au raspuns la intrebarea,, ce fac daca zice nu'' au zis sa astept ca el sa faca primul pas.
Parerea mea : daca vrei sa astepti, asteapta, dar nu-i vina mea daca mori singur.
In + in o groaza de povesti unul din ei regreta ca nu si-a spus adev. sentimente fata de celalalt... PACE!
Mie mi-a placut odata atat de mult de un baiat ca mi-am facut curajul necesar si-am pornit spre el ca la razboi Treceam pe langa oameni si imi spuneam in gand "dati-va la o parte ca sunt in stare sa mut si munti acum "
pana am ajuns in fata lui! Am uitat si cum ma cheama
deci clar, mutatul muntilor a iesit din discutie!
I-am zis atat de repede si speriata ce simt ca nici nu m-am auzit! Nici macar nu mai tineam minte ultimele cuvinte pe care le-am scos pe gura! Din pacate toate povestea a ramas in stadiul de "vis" pentru mine.Dar mi-am dat seama ca nu e atat de greu cum credeam! Si incet incet mi-am facut curaj sa spun tot ce simt! In primul rand pentru ca mi-ar place ca si ceilalti sa fie la fel de sinceri cu mine! Intr-un final s-a intors roata si dupa cativa ani a venit el la mine asa
Si ce sa zic, am inlemnit! Trecusera vreo 5-6 ani! Primele lui cuvinte au fost "Esti doarte frumoasa in seara asta". Dupa cuvintele au fost de prisos.Este o amintire care si acum imi da fiori! Iti doresc din toata inima sa simti macar pentru cateva secunde sentimentul asta!
rody5 întreabă: