Eu tin foarte mult la un barbat care e cu 11 ani mai mare decat mine, ne stim de multi ani de pe net, dar real ne-am intalnit doar de cateva ori. Eu am 21.Incercam sa ne cunoastem. Cred ca el ma place din moment ce mereu intreaba cand ne mai vedem.
Dar recent am deschis in treacat subiectul "copii&casatorie" si i-am spus sincer ca, desi nu imi doresc o relatie pasagera, aventura si vreau sa iubesc si sa fiu iubita, sa impart cu celalalt tot ce am etc., nu ma vad mama. Nu as face copii acum, dar nici in viitorul apropiat. Am motivele mele. Si nu stiu daca se va schimba alegerea mea cand voi avea 30-35 de ani. El tine foarte mult la ideea asta asta, din cate povestea, se vede tatic si isi doreste macar unul.
Credeti ca va dori sa continue o relatie cu cineva care simte ca e pentru el, dar care nu ar zamisli un copil peste cativa ani?
Si totusi, parca nu e un refuz concret, e mai mult o incertitudine. Poate o sa doresc la 30 de ani sau pana in 35... Si totusi exista o posibilitate sa nu. Mi-e teama ca vom avea o relatie si in jurul varstei de 30 de ani va pune presiune pe mine si va fi dezamagit.

Dacă e destul de disperat încât să-și piardă timpul cu tine, mai mult ca sigur ăsta n-ar fi un impediment pentru relația voastră

Iar incepi ma? Ti-am zis ca nu te vreau

Daca te repspecta si chiar isi doreste ceva serios cu tine te poate astepta infiderent de circumstante... unui copil ii trebuie atentie foarte multa iar tu ca si femeie inca nu te simti pregatita..deci ar trebui sa fiti amandoi pregatiti pentru un viitor sa spunem mai "complicat" mai intai trebuie sa va cunoasteti unul pe celalalt iar pe urma timpul le va decide pe toate.

Atatea protii, dar este alegerea ta.
Din punctul meu de vedere, peste cativa ani o sa ramai pe canapea cu gandul ce am realizat. De acolo o sa il calaresti cu speranta ina ramane insarcinata. Oricum nu este buna gandirea ca de feminista.

Ăsta e altul față de cel despre care întrebai ieri?
Mă rog, nu prea contează, eram doar curios.
On topic: eu știu un caz oarecum asemănător - o verișoară de-a mea care ar fi vrut ea să aibă copii, dar soțul ei - nu și nu. Și încă sunt împreună după vreo (cred) peste 30 de ani.
Depinde de voi amândoi cum ar decurge relația voastră, nu de ceea ce bombănim noi pe-aici.

Da, e altul

Nu consider copiii o ''investitie''. De ce as aduce unul pe lume doar ca sa ''bifez'' lista, cum fac toate femeile aproape din ziua de azi? Sau de frica faptului ca voi ramane singura la batranete? Stai linistit, cand o sa iti creasca copiii, vei vedea cata companie o sa ai. 0% De ce? Pai pentru ca ei nu sunt cateii tai si au si ei viata lor, si, bineinteles, fara a intoarce favorul, cand devenim noi batrani in chip de copii (adica neputinciosi, dependenti), nu vom primi acelasi tratament, si probabil azilul o sa o faca in locul nostru. Daca avem pensia mare. Daca nu, o sa incepem sa vorbim singuri. Asta e tristul adevar, si cu si fara copii. Cand faci un copil stii ca esti pregatit sa il iubesti.

Asa consideram si eu. Stai sa mai treaca timpul

Adica pe scurt: "Stiu ca unul din scopurile fundamentale pentru care iti doresti relatia cu mine sunt copii, dar dragul meu ai rabdare urmatorii 10 ani (pana cand o sa ajungi tu la 42 de ani!) si mai vedem atunci daca o sa-mi doresc copii. "
Pune-te in situatia inversa tu ti-ai dori foarte mult copiii (sau altceva din relatia) si iubitul tau ti-ar spune, nu acum, discutam peste 10 ani.
Sau a doua varianta, ai accepta in timpul relatiei voastre el sa aiba relatii cu alta femeie strict pentru a avea copii?
Daca raspunsul tau la ambele intrebari va fi nu, atunci nu exista reciprocitate in relatie. Consecinta este ca baza relatiei voastre viitoare este subreda rau.
In realitate, daca este barbat (si nu momaie) baiatul ista va ramane cu tine numai sperand si incercand sa intoarca nu-ul tau in da in urmatorii cativa ani.

Cred ca e ticnit la cap? Un barbat sa vrea copii. Lol De regula fetele viseaza la asa ceva.
Pai de-l de nas, sa isi scoata copii din cap. Hai ca esti fata stii cum sa manipulezi un barbat.,