Cunoasteti cazuri in care fiica la randul ei a trait si traieste aceleasi experiente la aceeasi varsta si in aceleasi locuri la fel ca mama ei?
Mie personal mi se intampla, dar nu vreau sa dau detalii. Sunt foarte curioasa. Despre ce este vorba de fapt? Legatura mama-fiica este foarte puternica, sunt pur si simplu niste coincidente sau istoria se repeta ca sa se schimbe ceva ca si cand mama nu ar fi facut bine si fiica ar trebui sa procedeze altfel?
Nu vreau comentarii aiurea, glume proaste.
Multumesc.

E greu de răspuns. Ceea ce se intâmple cu fiicele nu are nici o legătură cu problemele mamei. Din contră, fiicele ar trebui să ştie să recunoască ceva greşit din povestirile mamei. Nu are de ce să se repete istoria... Fiicele nu ar trebui să plătească pentru greşelile mamelor sau să repare ele ceea ce era greşit. Deci, după mine, sunt simple coincidenţe. Dacă ţie ţi se întâmplă acelaşi lucru ca mamei tale, gândeşte-te foarte bine la ceea ce a greşit ea.Compară situaţia ei cu situaţia ta şi o să vezi unde ai greşit şi cum se repară. Şi, acum am văzut şi prima întrebare. Nu, nu cunosc astfel de cazuri. De exemplu, mama mea a avut o viaţă total diferită de cea a bunicii mele. Si la fel şi cu mătuşile mele şi bunica din partea tatei.
Interesantă întrebare... Pupici, Marp

Si in viata mea au existat niste simetrii de genul asta, dar nu au avut nicio legatura cu relatia mama-fiica. Pur si simplu, cred ca istoria se repeta. E drept ca, uneori, repetarea asta seamana cu o coincidenta.

Da cunosc! De exemplu mama a nascut'o pe sora mea la 24 de ani, acum si sora mea asteapta un copil si are tot 24 Nu stiu daca e neaparat din cauza ca legatura mama-fiica este f puternica dar asa a fost sa fie

Da cunosc persoana adica mama a facut un copil [din flori] fiica a facut la fel [o fata ] tot asa si nu se stie daca si acea fata nu va face la fel [ e inca mica 4 ani ] dar aschia nu sare departe de trunchi ]. deci istoria. se repeta/

Nu stiu daca ma intelegi, dar mintea fiecarui om are nevoie de repere si vrand-nevrand ne alegem sa credem diverse lucruri. Pentru a putea judeca unele situatii, trebuie sa stim unele date ale problemei, si uneori chiar ajungem sa le inventam. Crezand anumite lucruri, fara a fi neaparat si adevarate, putem lua anumite decizii care ne influenteaza viata. Uneori nu sunt cele mai logice, dar din moment ce noi suntem convinsi ca unele lucruri sunt intr-un fel, ni se pare normal. Astfel, spre exemplu, cineva care crede ca zodia determina caracterul sau, va pleca de la premisa ca asa cum a citit in revista la zodia lui, asa ii este firea si asa e normal sa se poarte - aducand la realitate prin propria decizie ceva ce nu este neaparat astfel. Mai mult, va incepe sa judece si oamenii din jur crezand ca ei sunt asa cum scrie in zodiac, si se va purta cu ei ca si cum ei ar fi astfel. Apoi ne intrebam de unde atatea potriviri. De aici, de la astfel de prejudecati.
Un om normal, sanatos trebuie sa judece rational, bazandu-se pe situatii reale atunci cand ia o decizie, nu pe unele presupuneri, prejudecati. Fiecare moment poate fi judecat din doua perspective: acea a unicitatii sale sau dupa elemente familiare. Tu nu esti mama ta, nu traiesti viata ei, dar ii semeni si esti esti influentata de ea. Este absolut normal ca unele lucruri sa se intample similar. Nu este deloc normal sa iti privesti viata sub spectrul fatalitatii, chiar daca in sinea ta ai vrea sa stii mai multe, impaca-te cu ideea ca viitorul poate fi judecat doar dupa probabilitati. Daca tu alegi sa crezi ca totul iti este deja prestabilit, atunci nu faci decat sa cresti sansele unor evenimente, si cel mai grav e sa fugi de libertatea ta de a lua si a-ti asuma decizii. E mai usor poate sa spui ca nu ai gresit, ca totul a fost predestinat, dar pe ansamblu pierzi. Viata inseamna actiune, decizii, responsabilitate asa ca foloseste-ti mintea si daca mama ta a facut unele greseli, tu nu le face, iar atunci cand iti e un exemplu bun, urmeaza-l doar daca vrei tu. Nu te agata de clisee, judeca libera de temeri inutile. Gaseste-ti alte repere, nu fatalitatea.

Sigur exista cazurisi asta se intampla deoarece mama nu isi educa fiica sa nu mai faca aceleasi lucruri pe car ele-a facut si ea, nu pentru ca nu vrea, ci pentru ca la momentul cand ea le-a facut nu si-a dat seama ca e gresit, deci nici pe fiica nu o sfatuieste sa nu face x lucru.eu cunosc un caz, adicase comporta exactca maik-sa in tinerete, si drept sa va spun mama ei o cearta de anumite lucruri(doar de acelea despre care si-a dat seama ca si ea la randu ei a facut la fel, si ca a gresit), dar de altele nu o cearta, ba chiar i sustine. un exemplu oarecum indiferent dar de bagat de seama este faptul ca o incurajeaza sa se imbrace "deocheat" dar se asteapta sa nu se uite baietii la ea, adica face o gura daca se uita unu la ea sau asa in genereal.pai cum ar vrea sa nu se uite. daca ii ucmpara haine.super deocheate.nu stiu daca ma ikntelegi exact. dar sigur exista cazuri

Unele chestii nu sunt intamplatoare, se trasmit copilului acele trairi nerezolvate din viata mamei. Unele sunt pura coincidenta.Depinde de vointa noastra sa nu ne lasam in mana sortii!