Intampin o situatie ciudata cu fiul meu Andrei de 27 ani. Fiul meu a crescut de la varsta de 12 ani in Germania. A inceput in clasa a 5a aici si ed atunci s-a adaptata foarte lin.

Vorbeste bine limba germana cu foarte putin accent si prietenii lui sunt germani. Romani foarte putin...

Ma bucura faptul ca in 15 ani a reusit sa isi faca o viata aici, dar ma intreb daca am neglijat educatia romaneasca de acasa. De ce spun asta...

Fiul meu doreste sa renunte la cetatenia romana si sa isi schimbe numele de familie in unul German. Aici nu am avut argument. E viata lui si el decide, dar nu inteleg ce il motiveaza. El se vede German din punct de vedere cultural si social. Mama mea, adica bunica lui l-a avertizat ca daca face asta, il dezmosteneste.

Opinea fiului meu: Nu imi pasa. Nu am nevoie de mostenirea aia.

Puteti sa ma ajutati va rog mult sa inteleg...

Multumesc mult!

Lasati copilul sa decida pentru viata lui, ca oricum nu mai aveti nici un drept sa-l influentati la 27 de ani.
Ce vreti dvs sau mama dvs nu are importanta, fiindca aveti vieti diferite si vederi diferite despre lumea care va inconjoara.
Traiti-va viata si incercati sa nu va mai manipulati copilul sau sa-l santajati cu mostenirea, ca aia oricum legal nu o poate primi el, ci dvs, ca direct mostenitoare.

Pastrati traditia acasa, in casa dvs cu sotul dvs, cu mama dvs si evitati sa va mai manipulati baiatul ca-i aduceti numai nefericire. si nu-i normal. La 27 de anie ste barbat matur, in toata firea, cu putere de discernamant si decizii, asdar, dati-i pace sa-si faca viata pe care si-o doreste si maia els asa cum si-o doreste.

Vorbesc din propria-mi experinta, fiindca traiesc de foarte multi ani intr-o tara straina (unde am si dubla cetatenie), iar copii mei nu vor sa se intoarca si nici sa pastreze traditiile romanesti, fiindca nu fac sens pentru ei.

Nu ai ce să înțelegi, trebuie doar să accepți.

Ce este atât de greu de înțeles? Trăiește în Germania de 15 ani, toată viața lui este acolo, toți prietenii lui sunt acolo, probabil gândește în limba germană. Nu are de gând să se întoarcă și să trăiască vreodată în România și vrea să aibă și un nume german pentru ca integrarea lui acolo să fie completă.

Și bravo lui că nu se lasă șantajat de bunica. Înseamnă că chiar știe ce vrea.

Și o întrebare pentru bunica șantajistă: Pentru ea numele înseamnă mai mult decât faptul că este nepotul ei? Va înceta să fie nepotul ei dacă-și schimbă numele pe o bucată de hârtie?

Într-adevăr e viața lui.

Este viata lui, are o varsta, si isi asuma. El te poate ajuta sa intelegi, poti incerca sa comunici mai mult cu acesta si sa explorati subiectul

Nici bunica, nici părinții nu îl pot dezmoșteni, lui oricum îi va reveni un procent din masa succesorală, așa că îl amenințați degeaba și se pare că nu pune botul la vrăjeală.

Inteleg ca de la 12 ani fiul tau a crescut doar in Germania. Nu a venit in Romania nici in vacante.
Te mai intrebi ce-l motiveaza? Nu se simte deloc roman.

Este de al naziști lor, nu mai este de al nostru! Este oficial frate cu Adolf, eu lași dezmoșteni! Săi dea Germania mâncare! să-l întrețină Germenia pe munca lui! cinstită să vadă cum este să-ți faci un ban cum se câștigă un ban muncit în viața reală cu Adevârat! Nu pe spinarea voastră să trăiască cu vrea el după se face frate cu naziști și vă vinde!