Din pacate nici macar nu este o poveste. Daca ar fi fost doar o poveste ar fi fost bine.
E vorba de fostii mei colegi din scoala generala.Cat am fost colegi in clasele 5-8 totul era minunat, parca eram cu totii frati.Ne ajutam, nu existau certuri si conflicte majore pana cand am mers la liceu.Au inceput toti sa se raspandeasca la diferite licee si, cum era si de asteptat, influenta anturajului si a vietii de oras si-a spus cuvantul.Acum se invrajbesc unii pe altii prin comuna si nici macar nu se mai saluta. Ce am fost si ce am ajuns din acea clasa unita... Fata de ei pastrez o atitudine rezervata.
E asa de trist sa vezi cum o masa compacta se destrama si nici macar unul din colegi nu iti mai ramane alaturi
Iar colegii de liceu sunt si mai si. Cel putin fata de ei m-am aratat indoielnic inca de la inceput...Aici nici macar un an nu am fost solidari si uniti intre noi.Aici barfele si rautatea si-au aratat coltii inca de la inceput si dusmania e la ea acasa...
Asta este. Cel mai bun prieten esti tu insuti, doar de la tine mai poti avea asteptari in aceasta privinta.
La revedere!
RuxyyyyyyTha întreabă:
anonim_4396 întreabă: