Fiind nouă, dacă pot să spun așa, în domeniul acesta, aș avea mare nevoie de ajutorul vostru. Aş vrea să public pe Wattpad o lucrare de a mea, însă vreau păreri legate de ceea ce am scris eu și dacă chiar merita sa încerc. Fără prea multa vorbărie în continuare, o sa va las prologul aici. Lectura plăcuta!
The lost wish
Prolog:
Priveam cu o urmă de tristețe în ochi, spre cer. Deși nu îl puteam observa foarte bine, simțeam în jur că nimic nu avea să iasă așa cum trebuie. Tremuram, căutând ajutor și o vorbă caldă din partea singurei persoane pe care o aveam. Din păcate, nimic din toate acestea nu veni. În schimb, am avut parte de un şoc mult mai mare, acea frică de necontrolat, acele șoapte reci și apăsătoare, ce îmi distrugeau psihicul. Aici urma să îmi las toate regretele și să dispar, ca o urmă a acestei nenorociri?
Voiam să țip cât de tare pot, dar vântul aprig și zăpada răspândită de acesta îmi stăteau în cale.
Eram neputincioasă în fața morții. Cu gândul la asta mi-am închis ochii și m-am așezat în genunchi, de data aceasta simțind mirosul de moarte cum îmi inundă nările mult mai apăsat.
—Ridică-te. Ție nu îți pot face rău. Știi? Pentru tine fac toate astea.
Vocea aceea sinistră insistă, simțind cum vine din ce în ce mai aproape de mine.
M-am ridicat în capul oaselor și am încercat să înaintez, cu toate că vântul era mult mai puternic decât mine.
Un fior uriaș m-a cuprins, când încheietura mâinii mele a fost strâns prinsă în altă mână.
—Fii de partea mea, iar eu o să te ajut.
Asta era. Vocea aceea blândă pe care o iubeam, şi-a făcut apariția în fața mea. Atitudinea mea egoistă ieși la iveală, permițându-mi să mă bucur după atâtea ore de chin îndurate.
Mi-am înghițit tot egoismul și toată bucuria, când am simțit pe jos, trupul neînsuflețit al lui. Cel pe care nu puteam sub nicio formă să îl urăsc, oricâte ar fi făcut.
În aceste condiții, am încremenit, făcând și pe salvatorul meu să privească spre pământ, la același trup neînsuflețit.
Vreau sa mai menționez că toate criticile constructive sunt bine venite.
Dau și fundă pentru cea mai constructiva părere. Mulțumesc anticipat.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Duoa parerea mea, caracteruo limbajului tau este foarte bun, chiar m-am simtit ca si cand citeam o carte scrisa de n autor celebru, firul narativ este bun, povestea este interesant, nu am nimic de reprosat, ai scris foart bine
Răspunde
Îți mulțumesc mult.
Apreciez faptul că ai citit și că m-ai lăsat să îți știu părerea.
Scrii corect gramatical si vocabularul e ok, dar nu am inteles absolut nimic din ce ai scris. Anticipez ca e una din scrierile de dragoste pe care le citesc tot mai des, nimic nou, o pastisa.
De fapt nu prea o să mă axez pe clişeicele povești de dragoste. Din contră.
Îți mulțumesc mult pentru că ți-ai făcut timp să îmi lași părerea ta.
Nu am întrebat ce există și ce nu. Tot ce am cerut a fost o părere despre povestire, nimic în plus.
Apreciez mult, cum am mai spus, părerea ta și, desigur, o să iau în calcul sfaturile tale legate de povestire.
O zi bună!
Te-a deranjat ca ti-am spus ca un cuvant nu exista? Pari sa n-ai mai mult de 14 ani.
Chiar deloc nu m-a deranjat asta și îmi pare rău dacă așa am lăsat să se vadă.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
