Bună, TPU! Cine îmi poate lăsa și mie o părere sinceră și constructivă la poezia de mai jos?

Afecțiuni perfide,

Speranțe estompate de trecerea timpului

Prin infinitul fără rațiune

Al fatumului veșnic batjocoritor

De suflete.



Căutarea veracității

Prin cuvintele făr' de noimă

Ce totuși dor

Este mult prea nulă,

Fatumule...



Năzuințe multe,

Și toate fără tâlc,

Mă doboară ca pe tine,

Un muritor de rând,

Iar eu... un simplu fatum.



Știu că nu e prea reușită, dar asta e

Mulțumesc!

Cuvinte fara noima... mai bine incerci hai-cu. Acolo poti arunca cateva cuvinte alandala si sa aiba cumva sens.

Pai știi deja ce ne mai intrebi pe noi

Din punctul de vedere a unei fete ce a luat 9, 30 in ultimul examen la limba romana, n-am inteles sensul poeziei decat in unele strofe. Sincer. Si eu am scris poezii in plictiseala dar incearca sa te limitezi la cuvinte modeste si sa scrii ceva ce sa aiba sens, nu toata lumea are vocabularul asa dezvoltat.

Îți lipsesc cuvintele de la tranziție de la un vers la altul, ca să le dai o logică, tu acum doar ai înșirat ideile, dar nu le ai și legat între ele.

Daca o sa urmezi sfatul lui @IoanaPuppy31, n-o sa ajungi prea departe cu poezia contemporana. @IoanaPuppy31 scrie ca "Din punctul de vedere a unei fete ce a luat 9, 30 in ultimul examen la limba romana, n-am inteles sensul poeziei decat in unele strofe." - Da-mi voie sa-ti spun ca ceea ce invatati voi in gimnaziu si in liceu e poezia secolelor trecute si ingropate. Programa scolara nu are in vedere sa educe elevii cu privire la istoria de dupa '89, d-apoi sa-i educe despre universul poetic contemporan? Tot ce va arata liceul despre notiunea de poezie sunt catrene cuminti si fade, care sunt intelese pe deplin si de catre oricine, ca n-are cum Ministerul Educatiei sa insulte inteligenta elevilor "isteti" actuali prin introducerea in manualele scolare poezii mai pretentioase de neinteles ale poetilor de anvergura la nivel mondial sau a poeziilor contemporane lipsite de rima, ritm si inteles la o prima vedere. El doar va baga pe gat proza multa si cu duiumul, dupa care va pune sa comentati poezii, fara insa a va oferi o baza fundamentata in ale poeziei. Ce stiti voi, liceenii, cu adevarat despre poezia moderna (din secolul XX) sau despre cea contemporana?
Ce habar aveti voi, liceenii de nota noua si 10 despre faptul ca poezia moderna e schimbata total fata de poeziile banale si fade, tocmai din cauza schimbarilor dramatice care au avut loc in societate in secolul trecut? Razboaie, moarte, calamitati, trauma, pierderi si simtul alienarii fara de umanitate. Simtul pierderii valorilor umanitatii si pierderea credintei in aceasta. Spune-mi,
@IoanaPuppy31, cum vrei sa arate in acest caz, poezia moderna? Cu floricele pe campii si indragostiti lunatici, asa cum ai invatat tu la scoala?! Sigur, sistemul public de invatamant simuleaza că vă educa, iar voi credeti ca sunteti inteligenti daca intelegeti o poezie propusa de cei de sus in manualele de limba romana. Iar pentru asta, trebuie sa cititi numai si numai poezii accesibile, nu care cumva sa consultati si alte opere ale momentului, ca va oripilati de propria neintelegere a operei poetice! Cati dintre voi, liceenii astia de 9 si 10 care va credeti inteligenti si sfatosi, cititi in timpul liber cu adevarat? Si lasati exemplele de genu "Irina Binder si Rupi Kaur", aia nu e literatura si nici poezie, ci maculatura!
@IoanaPuppy31 mai scrie ca "Si eu am scris poezii in plictiseala dar incearca sa te limitezi la cuvinte modeste si sa scrii ceva ce sa aiba sens, nu toata lumea are vocabularul asa dezvoltat." - Asta este pe departe cel mai prost sfat pe care l-am citit in intreaga istorie a acestui site. Serios?! Tu ai gandit inainte sa-i scrii aceasta propunere?! Ceea ce ai facut tu e asemenea unei sentinte date cu toporul! A te limita la cuvinte modeste si pe intelesul tuturor atunci cand scrii poezie inseamna a-ti pune singur streangul de gat si pecetea pe intreaga ta oportunitate viitoare de a te dezvolta ca tanar poet. Asa ca te rog, nu asculta aceasta tanara utilizatoare. Citeste cat mai multa poezie contemporana romaneasca si moderna, citeste, scrie, apoi citeste, si-apoi scrie iar. Nu te gandi initial cum suna, ci mai intai asigura-te ca scrii tot ceea ce ai in minte neintrerupt de nimeni. Cand ai inspiratie, scrie, iar cand nu ai, taie si editeaza. Iar mai presus de toate, un poet bun e acela care in ciuda faptului ca e capabil sa scrie mult, acesta are si capacitatea sa taie si sa elimine din tot balastul ceea ce nu merita, astfel incat sa ramana ceva marunt, dar foarte valoros. La varsta ta, acum, n-ai decat sa scrii, scrie cat iti vine. Mai incolo insa, vei lua tot balastul la control si vei decide chiar tu insuti ce tai jos si ce ramane. Mult succes!

Depinde ce vrei să faci cu ea. De ce spui că nu e prea reușită? Care sunt punctele în care nu ai reușit să te ridici la propriile așteptări? Aparent sugerezi că impactul ei nu e pe măsura intenției. Care era intenția?

Pentru mine pare o poezie în care îți descarci sufletul. Printre versuri se poate citi sinceritate sau cel puțin empatie. Și cred că e lucrul esențial pentru o poezie reușită - să poți vedea prin ea o parte din ce simte autorul.

Dincolo de rimă și ritm (care pot îmbrăca multe forme), punând în cuvinte stări interioare reale (pe care le trăiești sau pe care le citești în viața altora), cineva cândva poate rima cu ele și în felul acesta s-ar putea simți mai puțin singur, mai puțin unic. Ca și când - în necunoscutul cu care se luptă - zărește din senin urme de pași.

Surprinzi cu câteva construcții neașteptate. De exemplu: „Prin cuvintele făr' de noimă / Ce totuși dor". Într-un enunț obișnuit probabil am fi spus: Prin cuvintele făr' de noimă ce totuși mă ajută uneori... Ai folosit acel „totuși" ca să adaugi dramă în loc să prevestești o soluție.

Faptul că speranța abdică în favoarea fatalității, pentru mine e revoltător. Dar pentru că se întâmplă pe un teritoriu străin devine totuși un centru de interes. Poezia asta ar trebui să fie un punct de plecare, nicidecum o destinație, din punctul meu de vedere.

Deci mult succes cu următoarele.

Daca o sa urmezi sfatul lui @IoanaPuppy31, n-o sa ajungi prea departe cu poezia contemporana. @IoanaPuppy31 scrie ca "Din punctul de vedere a unei fete ce a luat 9, 30 in ultimul examen la limba romana, n-am inteles sensul poeziei decat in unele strofe." - Da-mi voie sa-ti spun ca ceea ce invatati voi in gimnaziu si in liceu e poezia secolelor trecute si ingropate. Programa scolara nu are in vedere sa educe elevii cu privire la istoria de dupa '89, d-apoi sa-i educe despre universul poetic contemporan? Tot ce va arata liceul despre notiunea de poezie sunt catrene cuminti si fade, care sunt intelese pe deplin si de catre oricine, ca n-are cum Ministerul Educatiei sa insulte inteligenta elevilor "isteti" actuali prin introducerea in manualele scolare poezii mai pretentioase de neinteles ale poetilor de anvergura la nivel mondial sau a poeziilor contemporane lipsite de rima, ritm si inteles la o prima vedere. El doar va baga pe gat proza multa si cu duiumul, dupa care va pune sa comentati poezii, fara insa a va oferi o baza fundamentata in ale poeziei. Ce stiti voi, liceenii, cu adevarat despre poezia moderna (din secolul XX) sau despre cea contemporana?
Ce habar aveti voi, liceenii de nota noua si 10 despre faptul ca poezia moderna e schimbata total fata de poeziile banale si fade, tocmai din cauza schimbarilor dramatice care au avut loc in societate in secolul trecut? Razboaie, moarte, calamitati, trauma, pierderi si simtul alienarii fara de umanitate. Simtul pierderii valorilor umanitatii si pierderea credintei in aceasta. Spune-mi,
@IoanaPuppy31, cum vrei sa arate in acest caz, poezia moderna? Cu floricele pe campii si indragostiti lunatici, asa cum ai invatat tu la scoala?! Sigur, sistemul public de invatamant simuleaza că vă educa, iar voi credeti ca sunteti inteligenti daca intelegeti o poezie propusa de cei de sus in manualele de limba romana. Iar pentru asta, trebuie sa cititi numai si numai poezii accesibile, nu care cumva sa consultati si alte opere ale momentului, ca va oripilati de propria neintelegere a operei poetice! Cati dintre voi, liceenii astia de 9 si 10 care va credeti inteligenti si sfatosi, cititi in timpul liber cu adevarat? Si lasati exemplele de genu "Irina Binder si Rupi Kaur", aia nu e literatura si nici poezie, ci maculatura!
@IoanaPuppy31 mai scrie ca "Si eu am scris poezii in plictiseala dar incearca sa te limitezi la cuvinte modeste si sa scrii ceva ce sa aiba sens, nu toata lumea are vocabularul asa dezvoltat." - Asta este pe departe cel mai prost sfat pe care l-am citit in intreaga istorie a acestui site. Serios?! Tu ai gandit inainte sa-i scrii aceasta propunere?! Ceea ce ai facut tu e asemenea unei sentinte date cu toporul! A te limita la cuvinte modeste si pe intelesul tuturor atunci cand scrii poezie inseamna a-ti pune singur streangul de gat si pecetea pe intreaga ta oportunitate viitoare de a te dezvolta ca tanar poet. Asa ca te rog, nu asculta aceasta tanara utilizatoare. Citeste cat mai multa poezie contemporana romaneasca si moderna, citeste, scrie, apoi citeste, si-apoi scrie iar. Citeste poezia si curentele contemporane. Informeaza-te dincolo de obiceiurile livresti ale tarii acesteia. Citeste, apoi scrie. Nu te gandi initial cum suna, ci mai intai asigura-te ca scrii tot ceea ce ai in minte neintrerupt de nimeni. Cand ai inspiratie, scrie, iar cand nu ai, taie si editeaza. Iar mai presus de toate, un poet bun e acela care in ciuda faptului ca e capabil sa scrie mult, acesta are si capacitatea sa taie si sa elimine din tot balastul ceea ce nu merita, astfel incat sa ramana ceva marunt, dar foarte valoros. La varsta ta, acum, n-ai decat sa scrii, scrie cat iti vine. Mai incolo insa, vei lua tot balastul la control si vei decide chiar tu insuti ce tai jos si ce ramane. Mult succes!

Ceva-ceva e acolo, citește mai multă poezie, Blaga, Bacovia, Emil Botta, Baconsky, Magda Isanos, Ana Blandiana, Carolina Ilica, Ileana Mălăncioiu, cu cât citești mai multă poezie, cu atât mai multe șanse ai să-ți descoperi propriul mod de gândire poetică, o să-ți fie mai ușor să-ți exprimi sentimentele și trăirile.
Cum a zis și @laSoledad, continuă să scrii, după o vreme o să înțelegi singur(ă) ce trebuie să păstrezi și ce trebuie să elimini. Vezi dacă în școala/liceul sau orașul tău există vreun cenaclu și du-te măcar să asiști la ședințele lor dacă nu ai curaj să citești ori nu ai suficient material. Înveți destul de mult despre scris într-un astfel de cadru.
Sfat pentru redactare: nu mai lăsa pauze atît de mari între rânduri, cel mult un rând între strofe, dacă poezia are strofe.

In primul rand, am spus "Din punctul de vedere",adica punctul meu de vedere,lucru care nu il poti schimba si nu am sa il schimb eu in primul rand. O poezie este o arta. Spre exemplu daca arunc culori pe o panza si iese o mare mazgaleala care nu are niciun sens pentru iubitorii de picturi, acel tablou va fi preferat de ei sau niste tablouri ce prezinta peisaje, oameni, alte lucruri? In care se observa munca pictorului? Asa este si poezia de mai sus, pentru a scrie o poezie si aceasta sa aiba succes trebuie sa aiba sens, sa aiba cuvinte cat de cat cunoscute pentru oameni, daca folosesti cuvinte "mai sofisticate" normal ca o sa o inteleaga doar cateva persoane care au aceiasi inclinatie ca si tine sau care cunosc la fel de bine limba romana. Nu am nimic impotriva poeziilor moderne care descriu afectiuni perfide si un fatum batjocoritor dar eu raman la Mihai Eminescu si George Cosbuc si alti mari poeti care au descris frumusetea naturii si alte lucruri minunate si care chiar au facut istorie cu talentul lor si munca adevarata care au depus-o pe coli de hartie, nu doar sa arunce cuvinte mari. Aceasta este parerea mea persoanala si nu am nevoie sa fie adaugate alte comentarii la ea. Multumesc

"Iese o mare mazgaleala care nu are niciun sens pentru iubitorii de picturi, acel tablou nu va fi preferat de ei. Pentru a scrie o poezie si aceasta sa aiba succes trebuie sa aiba sens, sa aiba cuvinte cat de cat cunoscute pentru oameni".

- Ceea ce ai descris tu suna ca si cum un poet ar trebui sa compuna doar acel tip inteligibil si banal/comun de poezie pentru a fi pe placul publicului, pentru a fi de succes. E o conceptie total gresita. A compune poezie nu e una si aceeasi cu a compune versuri de duzina pentru muzica comerciala. Un poet e de la sine inteles prin natura lui un nonconformist. Un poet, atunci cand compune, nu compune pentru a fi pe placul unui public tinta (cat mai mare). Nu compune pentru a se incadra in anumite limite de intelegere si accesibilitate agreate de un public. Nu este ca in domeniul muzicii comerciale, unde daca nu scrii versuri simple si banale, risti sa nu mai ai public care sa te inteleaga si sa te aclame. Din contra, poetul expune conceptia lui despre lumea sa interioara si cea exterioara. Conceptia lui nealterata si nestavilita de parerile altora din jurul lui. Un poet, cand scrie, nu are in vedere un public tinta, nu scrie pentru succes, nu il intereseaza de parerea altuia asupra creatiei sale. Ci scrie, fiind absorbit de propriile ganduri si de creatia sa. Poezia, prin sine, inseamna un act de o intimitate exacerbata, care apoi urmeaza sa fie prezentata publicului asa cum este ea, fie ca e primita bine de public sau nu. Opera sa ramane acolo in picioare, fiindca denota pozitia autorului si n-are nicio treaba cu convingerea unui public de valoarea sa. Nu trebuie exprimata doar prin cuvinte comune si nici nu trebuie sa se incerce sa fie explicata.
Ea pur si simplu exista. Iar prin existenta ei, isi produce linistit efectele in interiorul omului. Nu trebuie sa convinga pe nimeni de nimic. Valoarea ei vine tocmai din existenta si din esenta ei. Nu din parerile personale ale unui public.

"O poezie este o arta. Spre exemplu daca arunc culori pe o panza si iese o mare mazgaleala care nu are niciun sens pentru iubitorii de picturi, acel tablou va fi preferat de ei sau niste tablouri ce prezinta peisaje, oameni, alte lucruri?"

- Conceptia ta este total eronata cum ca un pictor trebuie sa creeze tablouri despre peisaje, oameni, alte lucruri pentru a i se recunoaste munca, valoarea si pentru a fi vandabil. Atat in pictura, cat si in poezie exista mai multe curente si abordari artistice. Viata si arta, in principal, nu sunt doar despre case, portrete si lucruri, viata nu este doar despre ceea ce e material si palpabil si nu este doar despre a urmari succesul, iar poetii si pictorii stiu cel mai bine asta. Fiecare abordeaza teme diferite in operele lor si se incadreaza in curente artistice si literare diferite. Doar pentru ca tu nu cunosti inca curentul in care se incadreaza, nu inseamna ca nu este arta.

''Nu am nimic impotriva poeziilor moderne care descriu afectiuni perfide si un fatum batjocoritor dar eu raman la Mihai Eminescu si George Cosbuc"

- Logic ca numai la astia 2 ai ramas, daca tu inca nu cunosti ce a urmat dupa ei. Intai termina liceul (si eventual si o facultate de litere), ca sa cunosti toate curentele literare, ca sa poti sa emiti o opinie despre poezia modernista. Mai presus de asta, citeste despre evenimentele istorice si preocuparile sociale care au condus la nasterea curentului literar modernist si apoi, postmodernist, ca sa poti comenta. Nu degeaba observi ca poezia lor e dark si batjocoritoare, ea pur si simplu oglindeste lumea din acea perioada. Insa, nu e toata chiar asa - Blaga, cu suprarealismul sau, e cel mai bun exemplu. Ai sa inveti prin ultimul an de liceu despre termenul de anticalofilism, care nu s-a aplicat doar in poetic, ci si in proza modernista. Tot curentul modernist a fost marcat de asta si de a oglindi cat mai clar societatea secolului XX. Astfel de valori nu intalnesti la romantici, neoclasici sau la traditionalisti.
Daca nu cunosti curentele literare, daca nu cunosti inca istoria ce le determina pe fiecare, daca nu cunosti si alte nume mari de poeti care au marcat timpurile dupa Eminescu, ajungi sa compari mere cu pere. Ajungi sa critici, de exemplu, modernismul, neavand o baza fundamentala inca. Avand habar doar despre o fateta prea-bine cunoscuta a artei. N-ai cum sa-i compari pe Eminescu cu Barbu, Arghezi sau Macedonski si n-ai cum sa-l compari pe Cosbuc cu Blaga, Tristan Tzara sau Urmuz. Ce sa mai vorbim de numele mari de pe scena mondiala care au initiat curentul? Baudelaire si Florile Raului, Arthur Rimbaud, Marc Chagall, Pound si Eliot. Fiecare e cu viziunile lui. Ce sa mai vorbim de cei care au urmat dupa ei - Optzecistii si Douamiistii. Ei bine, pana si arta in sine are nuantele ei, nu doar culori primare. Cuvantul "arta" nu e batut in cuie, nu doar "asta" si "asta" inseamna arta, fiindca sunt foarte populare. Cu cat citesti mai mult, din mai multe epoci, incepi sa descoperi nuantele artei. Fiecare dintre poetii mari, si nu numai, ai curentelor literare ce au existat pana in prezent au contribuit fiecare cu nuantele lor la termenul asta general de arta.

"daca folosesti cuvinte "mai sofisticate" normal ca o sa o inteleaga doar cateva persoane care au aceiasi inclinatie"

- Again, poezia e o provocare strasnica de a cobori inauntrul tau si in cel colectiv, de a despica sensurile in patru, de a descoperi noi sensuri si noi simturi. (Ca tot vorbind de sensuri, mai citeste despre utilizarea deasa a sensului conotativ in poezie, si nu a celui denotativ, o sa vezi cat de mult critica literara te contrazice). De aceea, cei care scriu poezie nu se limiteaza la suprafata batatorita de toata lumea. Asa ca, poezia nu a fost si nu este o inclinatie pentru marile mase de oameni, ci numai pentru aceia cu adevarat interesati. Asa boemi si saraci cum sunt ei, poetii au parte de un public mai restrans, dar mult mai plin de pasiune. Poezia nu atinge pe toata lumea, la fel cum nici astrofizica nu o face. And that's just fine. Poezia celei care a pus intrebarea evident ca e o incercare, e in lucru, insa ce-ar fi sa comentam intotdeauna despre eforturile tinerilor de a scrie poezie ca nu se aseamana ca stil de scris cu cel al lui Eminescu? Ar fi o simpla sentinta data cu toporul. Fiecare a stilul sau de a-si structura versurile si ideile, iar stilul ei se apropie mai degraba de cel postmodern, decat de cel romantic eminescian. Nu poti judeca pe nimeni ca nu respecta standardele clasice poetice, atat timp cat cel care incearca sa scrie poezie inclina catre alte stiluri poetice. Nu exista doar un trend/stil poetic, iar cei care se abat de la el nu creeaza arta si trebuie sa fie judecati. E o conceptie gresita. Asadar, n-ai cum sa critici o incercare de a scrie poezie contemporana bazandu-te pe doctrina eminesciana. Eu atat iti doresc, ca ar fi frumos sa ajungi sa termini liceul, sa treci prin toate curentele literare, cunoscand astfel operele reprezentative fiecaruia si apoi sa vezi imaginea de ansamblu. Eventual, daca urmezi si o facultate de litere, acolo ai sa intelegi mai bine de ce e atat de grav sa comparam merele cu perele. La litere, o sa-i studiezi mai profund si pe Eminescu si ceilalti agreati de toata lumea, insa, mai ales te va cobori in scorbura curentelor si literaturilor lumii, acolo unde vei gasi arta cu numeroasele ei fatete. Te va mira in cata ceata erai pana atunci legat de notiunea de arta. Parerile si simtul critic se schimba si se modeleaza cu timpul, citind, nu ramanand fixat in timp.