Care este diferenta dintre religia ortodoxa de cea a lui iehova? Fundaa!

După VIAŢA BIOLOGICĂ, SUFLETELE îşi vor continua existenţa în VEŞNICIE, pentru că "Dumnezeu A PUS ÎN INIMA LOR (ale oamenilor) şi VEŞNICIA!" Ecclesiast 3, 11:

Luca16, 22: Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
Luca16, 23: Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.

"Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7

Ecclesiast 3, 11: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El A PUS ÎN INIMA LOR (a tuturor) şi VEŞNICIA, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit."


"Fiecăruia (SUFLETELOR DE "DINCOLO") dintre ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei" Apocalipsa 6, 9-11

"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" Luca 12, 4

"Si precum este randuit oamenilor, o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata" (Evrei 9, 27).

"Toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10

"Când a rupt El pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiaţi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina lucrării de mărturie pe care o avuseseră. Ei strigau cu glas tare şi ziceau: ‚Până când Doamne, Tu care eşti suveran, sfânt şi adevărat, zăboveşti să judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?’ Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi a fraţilor lor care vor fi omorâţi ca şi ei" (Apocalipsa 6, 9-11).

"Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu cu Hristos, deoarece asta ar fi cu mult mai bine. Dar pentru voi este mai necesar să rămân în trup" (Filipeni 1, 23-24). Dacă existenţa lui Pavel alături de Hrisos în viaţa de dincolo, ar fi mult mai bună rezultă de aici că este o existenţă CONŞTIENTĂ în care sufletul nu dispare pur şi simplu...

"Ci eu, deşi departe CU TRUPUL, însă de faţă CU DUHUL, am şi judecat, ca şi cum aş fi de faţă, pe cel ce a făcut una ca aceasta:" I Corinteni 5, 3

" Să daţi pe unul ca acesta satanei, spre pieirea TRUPULUI, ca DUHUL să se mântuiască în ziua Domnului Iisus." I Corinteni 5, 5

" Şi este împărţire: şi femeia nemăritată şi fecioara poartă de grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfântă ŞI CU TRUPUL şi cu DUHUL." - Corinteni 7, 34

Este un lucru esenţial faptul că ICONELOR li se acordă doar "CINSTIRE" şi "NU ÎNCHINARE" (nu divinaţie)! Au doar valoare simbolică şi harică, sunt doar obiecte de cult, tot la fel cum evreii nu se "temeau" de setele de feluri de obiecte de cult adoptatea la recomandarea profeţilor şi chiar a lui Dumnezeu...

Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.

Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Nu există nici o "speranţă" pentru cârcotaşi de a-L confunda pe Dumnezeu cu creaţia Sa minunată…

Confuzia este deci doar pe teren lingvistic, deoarece practic, nici un creştin al Bisericii nu face confuzie între Dumnezeu şi creaţia sa (obiectele de cult), între închinarea (adorarea) acordată divinităţii şi cinstirea (minimul respect) acordat sfinţilor, respectiv obiectelor de cult.

Unele aspecte care ţineau de cultura veche, păgână, precum vechi sărbători din anumite momente ale anului (de ex. data solstiţiului) au fost DOAR ACOPERITE de evenimente cu semnificaţie creştină, pentru ca cele păgâne să dispară!

Deci important este că nu "s-au împrumutat" nici "elemente străine de creştinism (păgâne) şi nici măcar "semnificaţii"...

Singurul punct de tangenţă a fost data calendaristică. Dar "data" nu are nimic păgân în ea însăşi. Nu păgânii au inventat solstiţiul şi zilele anului, ci Dumnezeu...

"Înlocuire" nu înseamnă "împrumut"! Cele vechi au fost înlocuite ce Revelaţia lui Dumnezeu care venea să explice ceea ce oamenii doar puteau intui".

Nu numai că scopul era eliminarea elementelor şi semnificaţiilor păgâne, ci era chiar SINGURA MODALITATE pentru a fi eliminate!

Era singurul mod de a dispărea anumite forme de păgânism din conştiinţa acelor popoare care au îmbrăţişat creştinismul. Altfel, ar fi supravieţuit şi coabitat până astăzi.

"Dragobetele", "Martisorul", "Babele" sunt într-adevăr NECREŞTINE şi NECREŞTINE au rămas, pentru că nu le-a înfiat nimeni! - ÎN NICI UN CAZ BISERICA!

Denumirile au fost "înfiate" doar de CULTURA populară (pe care nu o poate cenzura cu forţa nimeni - vezi astăzi la ce aberaţii trimite uneori "cultura"...)

Vino duminică cu mine la Biserică să vezi că părintele n-o să-ţi vorbească în veac despre "babe" sau despre "mărţişor"...

A propos, dar voi cum spuneţi lunilor care CHIAR SE REFERĂ LA ZEI PĂGÂNI: ianuarie, martie, etc? sau zilelor din saptamană, pe care englezii le numesc după zeii păgâni scandinavi?