| UnVirginTristȘiDisperat a întrebat:

Ce părere aveți de următorul citat despre inexistența lui Dumnezeu: „Alți gânditori au creat analogii care nu pot fi dovedite a fi false, cum ar fi J. B. Bury în cartea sa din 1913, Istoria libertății de gândire:
Unii oameni vorbesc ca și când nu ar fi justificat să respingem o doctrină teologică dacă nu putem dovedi că este falsă. Dar sarcina dovezii nu stă pe umerii celui ce nu o acceptă... Dacă vi s-ar spune că pe o anumită planetă care se rotește în jurul lui Sirius există o rasă de măgari care vorbesc limba engleză și își petrec timpul cu discutarea eugeniei, nu ai putea respinge declarația, dar ar avea, în acest sens, vreo noimă de a fi crezută? Unele minți ar fi pregătite să o accepte, dacă i s-ar reitera acest lucru destul de des, datorită forței puternice a sugestiei.[14]
Astronomul Carl Sagan în carte sa din 1995 Lumea bântuită de dragon a oferit o analogie similară nefalsificabilă, numită Dragonul din garaj, ca un exemplu de gândire sceptică. Dacă Sagan susține că este un dragon în garajul său, ți-ai dori să verifici acest lucru personal, dar dragonul lui Sagan este imposibil de detectat:
Acum, care este diferența între un dragon invizibil, imaterial, zburător care scuipă foc fără căldură, față de niciun dragon? Dacă nu există nicio modalitate de a infirma afirmația mea, niciun experiment imaginabil care ar fi împotriva ei, ce semnificație are a spune că dragonul meu există?[15]"? Din articolul https://ro.wikipedia.org/wiki/Ceainicul_lui_Russell.

17 răspunsuri:
| doctorandus a răspuns:

Profesorul universitar de metafizică Ilie Pârvu neagă hotărât că Dumnezeu este "un concept ce servește ca bază metafizică pentru tot ce există". Conform lui Pârvu, Dumnezeu nu există în mod real, ci e un concept inventat de oameni. Omul l-a creat pe Dumnezeu și nu Dumnezeu pe om. Iar metafizica se poate lipsi liniștită de un astfel de concept. Deoarece ideea că Dumnezeu există este o idee subiectivă, care poate fi acceptată sau respinsă la bunul plac și nu fundamentul obiectiv al metafizicii. Ideea ca Dumnezeul crestin exista tine de teologie, nu de ce se preda la metafizica. Metafizica poate cel mult sustine in mod subiectiv ca un Dumnezeu nespecificat exista, dar nu are niciun motiv rational de a sustine existenta Dumnezeului crestin. Pentru ca Dumnezeul filosofilor nu e totuna cu Dumnezeul Bibliei. Dumnezeul filosofilor este Creatorul Universului, in timp ce Dumnezeul Bibliei este un zeu national numit Iahve. Dumnezeul filosofilor sustine un monoteism pur si dur, in timp ce Biblia nu este o carte monoteista. https://www.youtube.com/watch?v=i6sD4Mc2-m8

Dumnezeul filosofilor este un concept elenistic, in timp ce Dumnezeul Bibliei este un concept iudaic.

Iar cu privire la conceptul de Sfanta Treime, teologii recunosc ca este un concept irational si neinteligibil.

| ania a răspuns:

Magarii engleziti n-o fi existand, dar universul exista, are un inceput ca si timp, materia si spatiu si ai nevoie de mai multa credinta sa crezi ca a aparut brusc din nimic decat ca o inteligenta infinita a premeditat totul.

| UnVirginTristȘiDisperat explică (pentru ania):

Am citit că fizica cuantică a reușit să explice cum a apărut universul, dar din nefericire nu cunosc fizică cuantică să pot spune dacă răspunsul ei este bun sau nu.

| ania a răspuns (pentru UnVirginTristȘiDisperat):

Si eu am citit o carte desore primele 3 minute ale universului, s-a stabilit si milisecunda înainte de care nu mai putem sa stim nimic pe cale științifică.

| anonimg a răspuns:

Când viața noastră este în joc, filozofia nu ne este de folos.
Mântuitorul a întrebat în trecut, și ne întreabă și pe noi astăzi: "Vrei să te faci sănătos?" El nu ne obligă. Noi trebuie să căutăm să ne salvăm din natura păcătoasă în care ne-am născut și am trăit toată viața. Dacă Dumnezeu este Singurul ce ne poate salva din păcat, din moarte, atunci n-ar fi nebunie să pierim nefăcând nimic?
Chiar dacă Dumnezeu dă soare și ploaie și peste cei buni și peste cei răi, El nu poate să mântuiască decât pe aceia care Îl caută cu stăruință, care chiar vor să fie mântuiți din păcat, salvați de la moartea veșnică. Dar cei care înădușe adevărul în inimile lor, care Îl resping pe Dumnezeu, ce mai poate să facă Dumnezeu pentru ei? Ei să tot filozofeze, că aceasta nu le va aduce salvarea.

| doctorandus a răspuns (pentru anonimg):

Dap: daca...

Daca un Dumnezeu exista. Daca Dumnezeul Bibliei exista. Daca islamul nu e religia adevarata, vestita de Moise si de Isus, care ar fi fost musulmani sadea. Musulmanii sustin ca Isus nu a murit niciodata, fiind ridicat direct la cer. Daca hinduismul nu e religia adevarata, Isus fiind doar un avatar al lui Brahma. Daca iudaismul nu e religia adevarata, Isus fiind un prooroc mincinos (Zah 13:6) care cauta sa abata lumea de la dreapta credinta.

Daca teosofia sau antroposofia nu sunt religia adevarata, ele explicand discrepantele intre dogmele diferitelor religii. Conform lor, oamenii nu pot fi mantuiti, ci se reincarneaza.

Exista crestini care sustin ineranta Bibliei si cred in Sfanta Treime.

Exista crestini care sustin ineranta Bibliei si nu cred in Sfanta Treime.

Deci: ce fel de Dumnezeu exista? Vorbeste Dumnezeu cu oamenii? Ca daca Dumnezeu exista, dar nu vorbeste cu oamenii, Biblia e o minciuna.

Shaye J.D. Cohen, profesor universitar de Biblie la Harvard: "Prin urmare CMB adesea resping „fapte" susținute de către Biblie (de exemplu, a fost Avraam o persoană reală? Au părăsit israeliții Egiptul într-un Exod măreț? A fost Solomon regele unui imperiu măreț?);"

CMB=cercetătorii moderni ai Bibliei.

Christine Hayes, profesor universitar de Biblie la Yale: "Oamenii care pun semnul egal între adevăr și fapt istoric vor sfârși prin a vedea Biblia cu dispreț, drept o urzeală de minciuni naivă și rudimentară, deoarece este plină de elemente care nu pot fi literal adevărate. Dar a o vedea astfel este o confuzie de gen literar. Hamlet de Shakespeare deși plasat în Danemarca, un loc real, nu este fapt istoric."

Ca Isus e Dumnezeu este un lucru care poate fi afirmat si crezut pe ochi frumosi, dar nu poate fi dovedit sub nicio forma. Este o teza care pur si simplu nu admite dovezi obiective pentru sau contra ei. Adica este ceea ce se numeste o idee subiectiva. O idee care nu are valoare de adevar (valoare aletica) in mod obiectiv. Cu alte cuvinte, este un mit. Este mitologie. Un Dumnezeu care ar conditiona mantuirea de a crede in mitologie (adica in idei subiective) ar fi un Dumnezeu profund nedrept.

| anonimg a răspuns (pentru doctorandus):

"Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii."
(1 Ioan 1:1)
Apostolii mărturisesc despre El. Prorocii din vechime au mărturisit despre El. Și cei care și-au schimbat viețile astăzi mărturisesc despre El.
N-am treabă cu cei care s-au născut creștini, chiar și dacă ei sunt adventiști. Convertirea ce poate fi făcută în om doar de Duhul Sfânt, aceea este validată de cer. Poate fi un avantaj că un om se naște creștin; dar dacă el nu se naște din nou din apă și din Duh, el trăiește degeaba pe acest pământ, chiar și dacă s-a născut creștin.
Prin nașterea din nou, prin acea convertire a minții și a inimii, Dumnezeu dovedește printr-un astfel de om că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Un astfel de om iubește Scripturile și crede că ele sunt puterea lui Dumnezeu.
Pe de altă parte au existat întotdeauna oameni care s-au împotrivit lucrării lui Dumnezeu. De la Cain și până la preoții care au dat la moarte pe Mântuitorul, de la evul mediu întunecat care a prigonit pe creștini și până în zilele noastre când manifestările liberale sunt o luptă continuă față de cerințele Legii lui Dumnezeu -toate acestea și altele de o avengură mai mare vor exista până la sfârșitul timpului.
Noi nu trebuie să ne luăm după necredincioși ca să nu mai existe pietre de poticnire. Dumnezeu nu Se folosește de cei necredincioși ca să Se descopere lumii întregi sau unui singur om.
Și da, este scris că "Dumnezeu vorbește când într-un fel, când într-altul, dar omul nu i-a seama."
Necredința noastră nu Îl împiedică pe Dumnezeu să-Și ducă planurile la îndeplinire. El a hotărât o zi în care păcatul va fi eradicat din univers. Iar datoria omului este să se salveze. Și nu există decât o singură cale prin care toți oamenii vor putea fi salvați: prin credința în Isus Hristos.
Că oamenilor nu le plac restricțiile Sale, este cât se poate de normal, pentru că natura în care ne-am născut este un păcătoasă, este în dușmănie și ură de moarte față de Dumnezeu. Noi trebuie să ieșim din starea aceasta prin rațiune. Dumnezeu face apel la om prin rațiunea care a pus-o în fiecare om. El a pus o măsură de credință în fiecare dintre noi, și datoria noastră, chiar în păcat născuți, este să urmăm această credință pe temeiul rațiunii. Pentru că credința nu este ceva irațional, chiar și dacă ea ajunge în supranatural. Credința ne spune în mod rațional că la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință. Și dacă nu credem ce spune credința, atunci Îl facem mincinos pe Dumnezeu. Credința se prinde de făgăduințele lui Dumnezeu, de ceea ce stă scris în Cuvântul Său, în Biblie.
Pe când Satana face apel la sentimente, la lucrurile palpabile. Sentimentele înăbușă rațiunea și face loc necredinței. În felul acesta mântuirea nu se poate apropia de noi. Sentimentele întunecă rațiunea, și o pervertește. O rațiune pervertită ajunge să vadă cu ochii ei pe Isus făcând miracole, și cu toate acestea să Îl condamne la moarte pentru binele pe care l-a făcut oamenilor.
Satana cunoaște natura umană și pe fiecare om în parte mai bine decât se cunoaște omul. Vrăjmașul are cârlige și momeli pentru fiecare om în parte. El știe cum să-i țină pe oameni departe de Dumnezeu; el știe că toți cei care sunt departe de Dumnezeu sunt de partea lui, chiar dacă ei se cred pe un teren neutru.
Chiar și credinciosul poate fi în pericol dacă el nu se bazează mereu și mereu pe ceea ce stă scris. Pentru că sentimentele și simțămintele lui nu sunt o temelie a credinței. Și dacă cercetăm scrierile necredincioșilor vom cădea în plasa, în năvodul vrăjmașului. Noi trebuie să cercetăm toate lucrurile și să alegem ce este bun. Și găsim noi lucruri bune în scrierile necredincioșilor? Găsim lucruri bune în scrierile necredincioșilor doar atunci când ei nu vorbesc despre lucrurile spirituale.

| doctorandus a răspuns (pentru anonimg):

Cum ziceam: mitologie (povesti vanatoresti).

Argumentezi ca trebuie sa credem in mitologie cu argumente mitologice.

| doctorandus a răspuns (pentru anonimg):

Pentru a nu lua in calcul si a pune pe aceeasi treapta tot felul de teorii filosofice, avem la dispozitie anumite instrumente, precum:
- briciul lui Occam: explicatiile simple sunt mai probabile a fi corecte, decat cele care au presupuneri suplimentare
- briciul lui Hitchens: ce poate fi afirmat fara dovezi, poate fi infirmat fara dovezi
- sabia laser inflacarata a lui Newton: ce nu poate fi dovedit experimental sau pe baza observatiei nu merita a fi dezbatut.

| doctorandus a răspuns (pentru anonimg):

"manifestările liberale"=libertatea religiei. Daca nu existau "manifestările liberale" erai la inchisoare sau ars pe rug pentru erezie.

| EestiSodalane a răspuns:

1. Citatul nu e despre inexistența lui Dumnezeu ci despre argumentare.
2. E o imensă diferență de categorie să compari o creatură "invizibilă" sau un ceainic sau ce vrei tu, cu un concept ce serveste ca bază metafizică pentru tot ce există. Ia spre exemplu logica sau numerele. Nu le putem dovedi științific, nu le putem vedea sau mirosi sau măsura la microscop, dar sunt concepte metafizice ce trebuie acceptate dacă vrem să fie posibilă cunoașterea.

| 1mascat a răspuns (pentru EestiSodalane):

Bine punctat. In cele mai multe cazuri, argumentele ateilor se bazeaza pe false echivalente. Printr-un exercitiu de imaginatie de acest tip poti, maxim, sa dovedesti ca Dumnezeu nu are un corp sau o manifestare fizica, lucru cu care cred ca am fi cu totii de acord.

| Byzantium53 a răspuns (pentru 1mascat):

Majoritatea ateilor nu pot percepe ideea de transcendental sau de ceva în afara cosmosului material.
Țin minte că încercam să îi explic unui întălăctual de pe aici că nu-L poți căuta pe Dumnezeu în univers, că e normal că știința nu L-a găsit, din moment ce Dumnezeu a creat universul, ceea ce înseamnă că e în afara lui (astfel s-ar crea un paradox), adică în afara obiectului științei.

| 1mascat a răspuns (pentru Byzantium53):

Un pic de tot simt nevoia sa le iau si ateilor apararea aici. Adevarul este ca nici biserica, mai ales cea ortodoxa, nu se prea descurca la a-L defini pe Dumnezeu in felul acesta. Cand peretii acesteia sunt acoperiti de reprezentari vizuale ale Divinitatii, ca si cum chiar ar avea o forma fizica (in ciuda faptului ca acest lucru este stric ne-biblic), chiar ii poti acuza pe altii ca nu investigheaza de buna voie sensul mai profund al religiei?

| Byzantium53 a răspuns (pentru 1mascat):

Și totuși "divinitatea" - de ce să nu spunem Dumnezeu? - chiar a luat formă fizică în creștinism, la Întruparea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care e cel mai mare miracol din istorie. Și Duhul Sfânt S-a arătat apostolilor ca limbi de foc la Cincizecime, iar lui Noe i-a apărut ca porumbel.
E de datoria oricui vrea să poarte o conversație, pe orice temă, să-i investighezs "senshl mai profund".

| 1mascat a răspuns (pentru Byzantium53):

Legat de ultima parte: totodata, cel mai comun argument adus impotriva religiei de atei este tocmai faptul ca cei religiosi nu investigheaza in profunzime. Si, intr-o anumita masura, trebuie sa le dai dreptate, in sensul ca un crestin de rand, mai ales daca e ortodox si/sau ii lipsesc studiile superioare nu va prea stii cum sa raspunda nici macar la balivernele cele mai clicheice ale ateilor de tipul "Cum s-au inmultit omenirea doar din Adam si Eva? Doi indivizi nu aduc suficienta diversitate genetica."

| Byzantium53 a răspuns (pentru 1mascat):

Într-adevăr, fiindcă martorii lui Iehova au toți minim un doctorat în teologie.
De aia nu au știut traduce un amărât de "ego eimi", este?
Dumneavoastră cărei confesiuni aparțineți? Și de ce sunteți atât de înverșunat împotriva ortodocșilor?

Întrebări similare