Nu exista "karma". Exista doar "cum iti asterni, asa dormi". Daca inveti sa te detasezi sentimental de lucrurile si oamenii pe care nu ii poti controla, tot ce conteaza este ceea ce faci tu, si cat de asumat esti
Aia de spui ca nu au facut puscarie au platit. Mult. Paduchii ca tine daca fac ce au facut aia putrezesc in puscarie.
Răspunsul vine de la trupa Paraziții care au un vers cu un profund substrat în celebra piesă Cui îi pasă și anume: Dacă ce dai aia primești, ai grijă când dai mu...ie!
Porunca a doua spune așa:
"2. Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a niciunui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos, şi din câte sunt în apele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam, și Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele."
Mai departe îți vei da tu seama cum stă treaba.
Majoritatea lumii cand se gandeste la "karma", probabil ca isi imagineaza o forta supranaturala care da suturi in fund bulangiilor.
Insa eu cred ca "karma" e de fapt totalitatea impresiilor avute de altii asupra ta, referitor la modul cum te comporti si la cum gandesti.
Intr-adevar ca este vorba: "Cu o floare nu se face primavara". Adica, cand faci ocazional cate un bine, nu e musai sa primesti tot bine la schimb, daca in majoritatea cazurilor ai fost si esti nesuferit.
Pentru a primi de la societate un feedback pozitiv, e nevoie sa ai o mentalitate moderat altruista si sa fi perfect capabil atunci cand ajuti sau cand actionezi intr-un fel. Sa ai un stil de viata ordonat, bazat pe principii bine stabilite.
Adica mai pe baieteala: Sa fi bazat, baietas, asumat si sa ai co.ai.e.