Cum deosebim un lucru, a carui existenta nu poate fi testata, de un lucru inexistent?

Credinta. De aceea avem nevoie de credinta. Doar daca cred, stiu ca exista un tren ce ma poate duce de la Timisoara la Bucuresti, bazat pe informatiile oferite de CFR. Eu nu vad trenul, insa el exista, si il pot testa, pot merge sa iau bilet, si sa ma urc in el, si sa ajung cu el pina la Bucuresti (si asta am si facut inainte de Revelion ). Dar nu trebuia neaparat sa merg cu el ca sa inteleg ca exista. Era de ajuns sa cred in ce spun cei de la CFR pe site-ul lor. Spun sa cred, pentru ca nici in acea privinta nu e nimic sigur, am patit-o cu sotia mea ca am stat o noapte intreaga in Craiova, din cauza ca un tren a fost anulat, desi credeam ca el merge, exista. Motive pentru ca sa crezi doar pot fi o multime: o defectiune la locomotiva, un accident intre doua trenuri (Doamne fereste!) zapada ce poate duce la anularea trenului, perioade de vacanta, etc. De aceea trebuie sa crezi, si cu cit esti mai bine informat, cu atit credinta devine mai sigura, insa in esenta, e tot credinta cea care te misca ca sa intri in posesia realitatii. La fel e si cu Dumnezeu, trebuie intii sa crezi ca El exista. Altfel nu poti sa Il "testezi". Insa daca crezi, mai apoi poti vedea efectele existentei Lui, existenta lui poate fi dovedita, poate fi testata totusi, insa nu fara credinta.

La fel cum o furnica poate sa-si dea seama daca lama coasei care tocmai i-a sectionat transversal musuroiul e de productie austriaca (si se ascute singura) sau ruseasca (si cantareste 700 g).

Nu stiu

Perfect. Asa se raspunde, cinstit si sincer