Pentru ca traditia se bazeaz pe ideile oamenilor, in schimb cuvantul lui Dumnezeu este inspirat de catre El.Materi15:3
1corinteni 4:6 : „Să nu treceţi peste ce este scris"
2timotei 3:16, 17 16 Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte lucrurile, să disciplineze în dreptate, 17 pentru ca omul lui Dumnezeu să fie pe deplin competent, complet pregătit pentru orice lucrare bună.
Dumnezeu s-a îngrijit ca toate instrucţiunile să fie consemnate în scris.
Este o joacă copilărească - telefonul stricat, seamănă cu tradiţia...
Nu se poate spune ca "instrucţiunile să fi fost toate consemnate în scris."
Nicaieri Scriptura nu spune despre ea insasi ca ar fi completa ca arfi exhaustiva!
Dimpotriva, ea recunoaste ca nu este completa:
Ioan 21, 25: "Dar sunt şi ALTE MULTE LUCRURI pe care le-a facut Iisus şi care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris. Amin."
Exact asta spuneam si eu. Si mai e ceva. Nu numai Biserica, dar chiar si fiecare cult de pe lumea asta poartă în spate o tradiţie, poartă tradiţii...
DAR, întotdeauna contează de unde vin acele traditii: de la Martin Luther sau daca acele traditii sunt lucruri neschimbate de-a lungul timpului, lucruri lasate chiar de episcopii primelor secole crestine.
Ca fapt divers, Biblia nu vorbeşte despre "Biblie", dar în schimb vorbeşte despre "TRADIŢIA ORALĂ", despre cuv. PREDANIE! Mântuitorul Hristos nu vorbeşte despre Biblie pentru că Biblia nu era scrisă (urma să se scrie în decursul primului secol, şi să se unifice în cel imediat următor…)
Sf. Predanie (Tradiţie) A ADUNAT, a explicat şi a apărat SCRIPTURA prin scrierile sale vechi de 2000 de ani aparţinând primilor episcopi ai Bisericii.
Cuvantul "obiceiuri" sau "traditii" se poate referi atât la "obiceiurile corecte ale crestinilor" cât şi la cele greşite ale grecilor spre exemplu.
Iată, doar cateva locuri în care este vorba de obiceiurile corecte ale creştinilor:
- Fapte 16, 21 - in care romanii pagani spunau despre crestini ca au anumite "OBICEIURI".
- "Nu vă lăsaţi înşelaţi. Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune." I Corinteni 15, 33 etc…
Un loc în care cuvântul "obicei" este folosit critic este următorul:
"Fără să părăsim Biserica noastră, precum le este OBICEIUL UNORA, ci îndemnători făcându-ne, cu atât mai mult, cu cât vedeţi că se apropie ziua aceea." Evrei 10, 25
Dumneavoastra stiti la ce va inchinati cand intrati intr-o biserica? Pentru a va da seama de monstruoasa inselaciune care o practica diavolul aveti aici o lista cu extrase din Biblie care ne spune foarte clar ca nu avem voie sa ne inchinam la lucruri facute de mana omului deoarece este o uraciune inaintea lui DUMNEZEU, iar pedeapsa o ve-ti afla citind in Biblie.
Va rugam sa verificati acasa imediat in Biblia pe care o aveti sa vedeti ce fac oamenii si cum merg spre IAD cu obedienta popilor, preoti care au omorat pe FIUL lui DUMNEZEU iar acum sa nu piarda foloasele materiale ascund adevarul de multime
Levitic 19:
4. Sa nu va întoarceti spre idoli, si sa nu va faceti dumnezei turnati.
Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
1. Sa nu va faceti idoli, sa nu va ridicati nici chip cioplit,
nici stâlp de aducere aminte; sa nu puneti în tara voastra nici o piatra
împodobita cu chipuri, ca sa va închinati înaintea ei;
caci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.
Numeri 33
52 sa izgoniti dinaintea voastra pe toti locuitorii tarii, sa le darâmati toti idolii de piatra,
sa le nimiciti toate icoanele turnate, si sa le nimiciti toate înaltimile pentru jertfe.
Deuteronomul 4
16 ca nu cumva sa va stricati, si sa va faceti un chip cioplit,
sau o înfatisare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei
Deuteronomul 16
21 Sa nu-ti asezi nici un idol de lemn lânga altarul pe care-l vei ridica Domnului,
Dumnezeului tau.
Psalmii 97
7 Sunt rusinati, toti cei ce slujesc icoanelor, si care se falesc cu idolii: toti dumnezeii se inchina inaintea Lui.
Isaia 30
22 Veti socoti ca spurcate argintul care va acopera idolii si aurul
cu care sunt poleite chipurile turnate. Ca pe o necuratie le vei arunca,
si le vei zice:, Afara cu voi de aici!'
Isaia 31
7 "Caci în ziua aceea, fiecare îsi va lepada idolii de argint si de aur,
pe care vi i-ati facut cu mâinile voastre nelegiuite.
Isaia 41
7 Lemnarul îmbarbateaza pe argintar; cel ce lustruieste cu ciocanul
îmbarbateaza pe cel ce bate pe nicovala, zicând despre îmbinare:
, Este buna!' si tintuieste idolul în cuie ca sa nu se clatine."
Isaia 44
9 Cei ce fac idoli, toti sunt desertaciune, si cele mai frumoase lucrari ale lor
nu slujesc la nimic. Ele însele marturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere,
nici pricepere, tocmai ca sa ramâna de rusine.
Isaia : 37
19. si ca au aruncat în foc pe dumnezeii lor; dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrari facute de mâinile omului, de lemn si de piatra. De aceea i-au nimicit.
Isaia 42
17 Vor da inapoi, vor fi acoperiti de rusine cei ce se incred in idoli ciopliti si zic idolilor turnati:, Voi sunteti dumnezeii nostri!'
Isaia 44:
11. Iata, toti închinatorii lor vor ramâne de rusine, caci însisi mesterii lor nu sunt decât oameni;
sa se strânga cu totii, sa se înfatiseze, si tot vor tremura cu totii si vor fi acoperiti de rusine.
12. Fierarul face o secure, lucreaza cu carbuni, si o fatuieste si-i da un chip cu lovituri de ciocan,
si o lucreaza cu puterea bratului; dar daca-i este foame, este fara vlaga; daca nu bea apa, este sleit de puteri.
13. Lemnarul întinde sfoara, face o trasatura cu creionul,
fatuieste lemnul cu o rindea, si-i înseamna marimea cu compasul;
face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca sa locuiasca într-o casa.
14. Îsi taie cedri, goruni si stejari, pe care si-i alege dintre copacii din padure.
Sadeste brazi, si ploaia îi face sa creasca.
15. Copacii acestia slujesc omului pentru ars, el îi ia si se încalzeste cu ei.
Îi pune pe foc, ca sa coaca pâine, si tot din ei face si un dumnezeu caruia i se închina, îsi face din ei un idol, si îngenunchiaza înaintea lui!
16. O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregateste o friptura, si se satura;
se si încalzeste, si zice: "Ha! ha!" m-am încalzit, simt focul!"
17. Cu ce mai ramâne însa, face un dumnezeu, idolul lui.
Îngenunchiaza înaintea lui, i se închina, îl cheama, si striga: "Mântuieste-ma,
caci tu esti dumnezeul meu!"
18. Ei nu pricep si nu înteleg, caci li s-au lipit ochii, ca sa nu vada, si inima,
ca sa nu înteleaga.
19. Nici unul nu intra în sine însusi, si n-are nici minte, nici pricepere
sa-si zica: "Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe carbuni,
am fript carne si am mâncat-o: si sa fac din cealalta parte o scârba? Sa ma închin înaintea unei bucati de lemn?"
20. El se hraneste cu cenusa, inima lui amagita îl duce în ratacire,
ca sa nu-si mântuiasca sufletul, si sa nu zica : "N-am oare o minciuna în mâna?"
Isaia 45
16 Toti sunt rusinati si uluiti, toti pleaca plini de ocara, fauritorii idolilor.
Isaia 45
20 "Strângeti-va, veniti si apropiati-va împreuna, voi cei scapati dintre neamuri!
N-au nici o pricepere cei ce îsi duc idolul de lemn,
si cheama pe un dumnezeu, care nu poate sa-i mântuiasca.
Foarte bine ai spus. (Sunteti tare dragute in poza, care esti tu?
Din pacate nici un progres in discutiile noastre
NELĂMURIRILE se rezumă la câteva aspecte...
-Dumnezeu Însuşi a
cerut heruvimi din aur;
- porunca a II vizeaza doar eliminarea "concurentei" la adresa lui Dumnezeu;
- obiectele de cult sunt necesare (cerute de Dumnezeu);
-nu se confunda "cinstirea" cu "INCHINAREA";
-un fel de cinstire imaginilor aduc toate cultele;
Este un lucru esenţial faptul că ICONELOR li se acordă doar "CINSTIRE" şi "NU ÎNCHINARE" (nu divinaţie)! Au doar valoare simbolică şi harică, sunt doar obiecte de cult, tot la fel cum evreii nu se "temeau" de sutele de feluri de obiecte de cult adoptatea la recomandarea profeţilor şi chiar a lui Dumnezeu...
Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Nu există nici o "speranţă" pentru cârcotaşi happy de a-L confunda pe Dumnezeu cu creaţia Sa minunată…
Îl asuprim pe Dumnezeu, dacă Îl acuzăm de "insuficienţă" în contextul în care El a "îndrăznit" să susţină că a venit la plinirea vremii, pentru ca apoi să lase BISERICA SA (subliniată la singular) să dispară de pe scena istoriei 1800 de ani?
Ce fel de Dumnezeu ar fi acesta? Unul ignorant, unul care a minţit poporul? Dar NU S-A INTAMPLAT asta!
Pentru ca in Biblie este scris sa nu ne inchinam inaintea idolilor, nici la vreo asemanare nici din cer nici de pe pamant. Biblia spune ca nu exista noroc ci daca ascultam de Dumnezeu vom fi binecuvantati. Traditia te invata sa faci tot felul de ritualuri ca sa ai noroc.
http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/
Nu e vorba de inchinare, ci de cinstire. Eu nu ma inchin si nici nu pup moaste sau icoane. Dar e o datorie morala a celor vii sa se ocupe cu cinste de trupurile mortilor. Nu ne inchinam nici la mormintele eroilor nationali, dar ii cinstim cu racle si cavouri, cu monumente si cu reprezentari iconografice.
Cinsitirea moastelor e anterioara intocmirii Bibliei. Avem marturii in acest sens inca de la inceput de secol 2, din perioada Bisericii Apostolice, perioada la care si voi penticostalii afirmati ca incercati sa va intoarceti, cand erau construite biserici in jurul mormintelor sau moastelor unor martiri.
Dar Legile si Poruncile interzic orice fel de inchinare decat in Duh si Adevar. Cat despre iconografia religioasa, nici chiar in anul 300 invatatorii Bisericii nu le aprobau. Sinodul din Elvira interzisese sa se puna pe pereti asemenea imagini. Pentru crestinii din veacul al III-lea, icoanele reprezentau un fel de seductie spre paganism. La inceput cultul crestin era simplu si sanatos compunandu-se din Ș,, invatatura apostolilor, frangerea painii, legatura frateasca si rugaciunea.,, Formele introduse nu au temei biblic. Odata cu formele au intrat rand pe rand tot felul de superstitii. Iata cateva forme adaugate: Candela, sfesnicul, lumanarea, cadelnita, omoforul, patrafirul, tamaia, mataniile, clopotele, sarindarele, panahida, coliva, venerarea ingerilor si sfintilor, hram, sfestanie, pomeni, canonizari de sfinti, etc. Daca nu ma inchin la sfinti nu inseamna ca nu ii cinstesc nu ii venerez, nu inseamna ca imi bat joc de ei. Fereasca Dumnezeu. Dimpotriva, abia acum ii inteleg pe sfinti, ii admir, ii iubesc. Si inteleg cum au fost prigoniti, le inteleg puterea credintei care nu ii lasa sa faca compromisuri, le admir aceasta credinta admirabila si-au dat viata dar de Hristos nu s-au lasat. Si ma simt atat de bine avand acelasi Mantuitor, mergand pe urmele lor.