| shakira_1713 a întrebat:

Salut, de ce crestinii care cauta pocainta se orienteaza catre sectele crestinesti ca Biserica Penticostala, Adventista, sau Martorii lui Iehova, cand ar putea gasi mantuire si pocainta si in ortodoxie (sa nu bei si sa nu fumezi poti face asta foarte simplu si in cultul ortodox, nu doar in secte), sau cultul din care provin ei?

47 răspunsuri:
| Miauti a răspuns:

Pai in primul rand nu sant ''secte'' ci ''cult''
Poate din cauza ca in acele culturi preoti nu fura asa cum se fura si se minte in crestinismul ortodox

Si in al doilea rand e alegerea fiecarui om sa si aleaga ceea ce crede el ca e bine

| hereo a răspuns:

Nu ai cum sa fii pocait in religia ortodoxa pentru ca:
1.Este o religie libertina, prea libera. Unde de la cel mai mare pana la cel mai mic sunt obisnuiti cu furtul, minciuna, curvia etc.
2.Este prezentat un Hristos fals.
3.Sunteti invatati ca oamenii mijlocesc pentru noi si ca trebuie sa ne inchinam lor cand in Biblie spune sa ne inchinam doar lui Dumnezeu.
4.Botezul care il face preotul bebelusului, nu este un botez biblic, caci Biblia spune ca Cine crede si se va boteza va fi mantuit si ca cina va marturisi cu gural lui pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor va primi iertare.
Cum poate un bebelus sa vorbeasca si sa recunoasca ca este un pacatos si ca are nevoie de iertare.
Cum poate un bebelus sa fie constient de jertfa lui Isus Hristos?
5. Unde anume scrie in Biblie sa dati pomeni, mancare in numele mortului si sa aprindeti lumanari (ca sa aiba lumina dincolo)
6.Esti mintit ca doar daca te spovedesti si te impartasesti esti iertat, ceea ce este total fals.
Pentru ca sa fii iertat trebuie sa te pocaiesti de pacatele tale si sa nu le mai repeti.
6. Aveti infatisari omenesti carora va inchinati si aduceti cinste si onoare.
7. Postul nu se tine cum il tineti voi, ca nu mancati lactate si produse care provin din animale, ceea ce nu e trecut niciunde in Biblie ci adevaratul post este acela in care dai mancarea ta celui care nu are ce manca, adevaratul post este acela in care deslegi lanturile rautatii si te pocaiesti.
Si sunt multe alte specte cu privinta la religia ta, care impiedica a avea o relatie PERSONALA cu Dumnezeu.
La voi tot timpul terbuie sa fie un intermediar, daca nu e preotul e sfantul nu stiu care, de parca pentru a ma ruga lui Dumnezeu trebuie neaparat sa vad un chip de om.

Răspuns utilizator avertizat
| laurici_3736 a răspuns:

Sincer cred ca din mandrie, si in plus de asta in biblie nu scrie nicaieri ca e pacat sa fumezi si sa bei(aaa ca ne sinucidem si asta e unul din pacatele capitale da)dar ei au impresia ca acolo e o scurtatura spre cer... o mare capcana a diavolului

| RAY a răspuns:

Sa nu bei si sa nu fumezi poti face asta foarte simplu si ca ateu nu trebuie sa aderi la ceva, acum ca uni se duc spre secte e pentru ca propganda e mai mare in timp ce biserica ortodoxa nu prea face propaganda, pocaiti pe cine intarnesc in jurul indiferent de religia lor te indruma catre ei in timp ce ortodoxi nu fac asa ceva ca nu au de ce majoritatea sunt ortodoxi deci multi ortodoxi nu suporta pocaiti din motive rationale sunt prea fanatici religiosi, dar faza sa nu bei, fumezi tine de banii omului ce iar pasa cuiva ce face altcineva sau nu, iar cand nu fumezi, bei nu o faci doar ca sa nu ajungi in iad si pentru ca rationalizezi ca nu-i bine

| milan9 a răspuns:

Iată răspunsul, cât de dreaptă este Ortodoxia:

Biserica Ortodoxă este cea care iniţial a fost Biserica primară, biserica primelor comunităţi creştine!

Cei care au primit Evanghelia nu au fost nişte iresponsabili care să fi uitat specificul inconfundabil (cu instituirea Bisericii şi apreoţiei...) al învăţăturii, aşa de la o generaţie la alta... În primele secole, creştinismul s-a răspândit, şi a răspândit peste tot aceeaşi învăţătură unitară.

Ar însemna să-L desconsiderăm la total pe Dumnezeu dacă putem să ne imaginăm că El le-a lăsat oamenilor învăţătura (spunând:,, Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate." (Matei 5, 18)) iar aceştia au dat-o instantaneu uitării, intrând în confuzie. Ştiţi ce se spune, dacă elevul nu a înţeles, mai vinovat este profesorul, iar metodele sale sunt nepotrivite. Dar noi nu putem să ne imaginăm aşa ceva despre Dumnezeu.

Mergând pe firul istoriei, fiecare moment din această istorie ţi-ar confirma faptul că Biserica Ortodoxă păstrează neschimbată învăţătura Bisericii primare din primul secol, fără a mai fi adăugat nimic esenţial acestor învăţături!

Ceea ce a lăsat Hristos Bisericii Sale, şi mai departe Apostoli, primelor comunităţi creştine, a rămas neschimbat în Biserica Ortodoxă.

Toate cărţile Bisericii primare din primele secole (I-III) confirmă Tot ceea ce există şi astăzi în Biserica Ortodoxă!

În mod logic Dumnezeu a păstrat în raport cu umanitatea o singură cale de transmitere a învăţăturilor, sfaturilor, legilor, deoarece în caz contrar, ar însemna să luăm în considerare o contradicţie flagrantă în cadrul mesajului lui Dumnezeu faţă de oameni, în însăşi esenţa divinităţii (lucru care este de neconceput), dat fiind faptul că din cele câteva mii de culte şi credinţe total diferite, fiecare are învăţături care le exclude pe celelalte…

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

- Într-adevăr libertatea de alegere a unui creştin ortodox intră în opoziţie cu alte forme de constrângere din alte religii sau secte cu program şi regim foarte strict...

- Unii acuză Biserica de faptul că cei care comit păcate grave sau nu renunţă la patimi, nu sunt excluşi din Biserică. Dar din moment ce, nici Dumnezeu Însuşi nu întoarce spatele nimănui, cum ar putea face asta, tocmai Biserica Sa?

- Şi iarăşi sunt unii care afirmă că din acest punct de vedere este prea multă libertate în Ortodoxie... dar altfel, ce relevanţă pentru meritele personale ar mai avea atunci faptele morale bazate doar pe constrângere?

| milan9 a răspuns:

Referitor la întebarea 3)., a lui "taulll",

Biblia spune că rugăciunile drepţilor sunt primite înaintea lui Dumnezeu.

Atunci când creştinii îi cinstesc pe sfinţi, ei ştiu foarte bine să facă diferenţa fără confuzie între cinstirea adusă lui Dumnezeu cu cinstirea adusă sfinţilor (spre exemplu, în cinstirea sfinţilor sunt interzise metaniile)!

Creştinii cunosc faptul că sfinţii nu sunt altceva decât oameni drepţi care pot şi ei la rândul lor, de acolo de unde sunt, să se roage lui Dumnezeu pentru semenii lor. O "mare" nesfârşită de minuni dovedeşte realitatea acestui lucru.

Iată şi din Sfânta Scriptură mărturii în acest sens:
Iacov cap.5, 16:,, şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului." (Trebuie menţionat că drepţii din cer nu sunt oameni morţi! Ei "trăiesc" în imediata apropierea a lui Dumnezeu şi se pot ruga Lui, asemeni îndemnului apostolului Iacov!)

„Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor." (Apocalipsa, VIII, 3-4)

„În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca mijlocitori, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!" (II Corinteni, V, 20)

Alte citate asemănătoare: (Coloseni, IV, 12), (Coloseni, I, 9),. (Apocalipsa, V, 8), etc.

"Vă îmbrăţişează Epafras, care este dintre voi, rob al lui Iisus Hristos, pururea luptând pentru voi în rugăciunile sale, ca să staţi desăvârşiţi şi plini de tot ce este voinţa lui Dumnezeu." (Coloseni, IV, 12).

De aceea şi noi, din ziua în care am auzit aceasta, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoaşterea voii Lui, întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească (Coloseni, I, 9)

"Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăută şi cupe de aur pline cu tămâie care sunt rugăciunile sfinţilor."...

| hereo a răspuns (pentru milan9):

Problema este ca nu e vorba despre o libertate sanatoasa,ci despre o libertate care te duce la moarte.

"- Unii acuză Biserica de faptul că cei care comit păcate grave sau nu renunţă la patimi, nu sunt excluşi din Biserică. Dar din moment ce, nici Dumnezeu Însuşi nu întoarce spatele nimănui, cum ar putea face asta, tocmai Biserica Sa?"
Nu este exclus in sensul ca nu poate frecventa biserica,ci este pus sub discilplina pentru a-l ajuta sa se pocaiasca,adica nu mai are voie sa predice si sa cante din moment ce el nu mai este exemplu, asta pana cand arata ca intr-adavar s-a pocait de acele fapte si nu le mai repeta,arata ca ii pare rau si ca e un om schimbat,altfel Numele Domnului ar fi hulit din cauza acestor oameni, care desi fac fapte rele vin si tin slujba.

Pe cand la voi,enorias,se numeste orice om de pe strada, fie ca a furat, fie ca a omorat, fie ca s-a drogat, fie ca a baut bauturi ametitoare, ca vorba aia, Domnul e bun si iarta.
Dar unul din prorocii cei mai mare ai Domnului, Isaia, ce a vorbit poporului Israel? Isaia 1 - 16 Indemn la pocainta - http://biblia.resursecrestine.ro/isaia

Si apoi tu ce crezi, ca oricce om de pe strada se poate numi membru?
La voi toti oamenii botezati ortodocsi sunt ortodocsi(crestini), la noi nu toti oamenii care sunt botezati sau caruia i se zice pocait, este pocait (crestin) pentru ca credinta cere fapte si ca sa faci parte din trupul lui Hristos trebuie sa fi un om nascut din nou.

| hereo a răspuns (pentru milan9):

Acelasi raspuns l-am mai vazut la cineva, deci sa inteleg ca voi nu ganditi de unii singuri ci luati totul de-agata scris de unul si de altul? (copy-paste)?
Da-mi versete din Biblie unde spune sa ne rugam oamenilor si ca ei mijlocesc pentru noi sus in cer?
Tu mi-ai dat versete unde spune sa ne rugam unii pentru altii care inseamna mijlocire, insa nu vad nici unde sa scrie ca oamenii sunt mijlocitori sus in cer, nu pe pamant. As vrea sa le vad si pe acelea.
si unde scrie ca, copiii nou nascuti trebuie botezati si sa ne pictam chipuri ale oamenilor?

Răspuns utilizator avertizat
| EmaS a răspuns:

Pentru ca mantuirea se obtine printr-o relatie personala cu Dumnezeu nu printr-o confesiune.Adevaratii inchinatori se vor inchina in Duh si Adevar.

| hereo a răspuns (pentru milan9):

Deuteronom 4:15-19 „Fiindcă n’aţi văzut nici un chip în ziua cînd v’a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri, sau chipul vreunui dobitoc care se tîrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului. Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg".

| doctorandus a răspuns:

Chestie de marketing.

| milan9 a răspuns:

Referitor la nedumerirea 4). a lui talll,

Botezul corect se face neschimbat de 2000 de ani în Biserica Ortodoxă:

Dacă ar fi existat vreo interdicţie în privinţa copiilor, Mântuitorul şi apostolii ar fi specificat acest lucru. Dar, dimpotrivă,
Noul Testament confirmă faptul că atunci când oamenii se botezau, făceau acest lucru inclusiv copiii (Fapte 16, 33):,, Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată."

Aşa cum atunci când primeşti darul vieţii, nu eşti chestionat, la fel în privinţa celuilalt dar, al botezului, omul nu poate decât să se bucure de protecţia acesuia într-o perioadă vulnerabilă a vieţii sale!

| milan9 a răspuns:

- Botezul copiilor nu poate fi interzis decât printr-un mod deficitar de gândire! Noul Testament confirmă de altfel botezul copiilor:,, Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată." (Fapte 16, 33)

Ar fi trebuit poate ca şi înainte de naştere, Dumnezeu să ne întrebe dacă vrem să ne naştem sau nu! Dacă suntem de acord cu primirea darului sacru al vieţii sau poate că nu... A ajuns omul să-L tragă pe Dumnezeu la răspundere pentru darurile Sale?

| milan9 a răspuns:

Referitor la botez:

- Botezul, transmiterea harului împăcării, a credinţei care îţi poate oferi mântuirea este un dar, care privit cu detaşare este chiar mai valoros decît,, mostra" experienţei vieţii. El are ca scop atingerea mântuirii.

Acest traseu, această,, pregătire" pentru mântuire, Dumnezeu a lăsat-o să înceapă odată cu intrarea în viaţă. Cine sunt cei care stabilesc cu de la sine autoritate că Dumnezeu se înşeală iar,, pregătirea" omului pentru mântuire (prin harul botezului) ar trebui să înceapă la maturitate? Dar cât de vulnerabile sunt până atunci sănătatea, viaţa şi sufletul omului în faţa tuturor influenţelor mai mult sau mai puţin accidentale sau demonice?

- Darurile primite de la Dumnezeu doar propun libertăţii omului, păstrarea lor, iar el la,, maturitatea" până la care a avut nevoie de aceste daruri şi s-a folosit de ele, poate decide lua înţeleapta hotărâre de a păstra calea mântuirii şi viaţa primite de la Dumnezeu.

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Tu ai habar ce înseamnă "PERSONAL(Ă)"? DEX-ul îţi stă la dispoziţie.

Spui nişte aberaţii sub orice critică! Vii cu o listă să ataci Biserica lui Hristos, dar trebuie să ştii că NIMIC din ce ai contrazis tu acolo, nu împiedică relaţia PERSONALĂ cu El, dimpotrivă, scopul prim al fiecărui lucru este acela de a stabili o relaţia PERSONALĂ cu Dumnezeu!

| Filip23 a răspuns:

Pe langa cele trei enumerate mai exista n. Logic, daca una din ele detine adevarul celelalte ce sunt? Mie mi se pare ca se neaga intre ele.

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Unde este scrisă în Biblie definiţia pe care tu o dai postului?

Este adevărat că prin post poţi înţelege o mie de lucruri, te poţi feri de o mie de tentaţii greşite, dar nu ai voie să fii exclusivist chiar fără nici o bază!

Mântuitorul Hristos, ce fel de post a ţinut?

Dacă trăiai în vremea Lui, sunt sigur că L-ai mai fi răstignit odată pentru te-ar fi contrazis pe tine!

| hereo a răspuns (pentru milan9):

Stiu ca e foarte greu sa explici cu Biblia in fata, eu te-am intrebat altceva despre bebelusi si anume cum pot ei marturisi cu gura lor? - dupa cum cere Scriptura?

De exemplu la noi,copiilor li se face o binecuvantare, se roaga pentru ei, dar nu ii boteaza nimeni pentru ca botezul trebuie facut atunci cand esti matur, atunci cand poti constientiza ce e bine si ce e rau.

Credinta vine in urma auzirii Cuvantului.
Cum poate un nou nascut sa auda cuvantul si sa se boteze?
El este adus pe brate, nici macar nu stie ce se intampla in jurul lui, tot ce isi aminteste cand e mare este a la botezul lui a fost o petrecere, bautur, mancare si muzica.

Oare acesta este adevaratul botez?
Eu nu mai zic nimic ca am spus tot ce am avut de spus.
Cerceteaza Scriptura si lasa basmele babesti si lumesti.

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Îmi pare rău dar nu am timpul fizic să răspund la toate erorile pe care le propui...

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Referitor la nedumerirea 6). a lui Talll,

În ceea ce priveşte cinstirea icoanelor, aceasta are la bază două izvoare ale credinţei: Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.

Foarte important de reţinut faptul că, începând cu secolul al IV-lea, Sfinţii Părinţi vorbesc despre cultul icoanelor ca despre un cult cunoscut tuturor (atestă astfel păstrarea neîntreruptă din perioada apostolică).

În Canonul de mângâiere cel mic (rugăciune din sec. IV), găsim mustrări faţă de cei care nu se închinau icoanei Preacuratei numită Povăţuitoare. Or, această icoană, conform Tradiţiei, a fost zugrăvită de Sfântul Evanghelist Luca. Prin urmare, cultul icoanelor îşi are originea încă în epoca apostolilor şi, după cum reiese din cele arătate, nu numai că este legitim, ci a fost şi practicat ca o deprindere evlavioasă folositoare.

Cei care aduc ca argument împotriva icoanelor porunca a doua din Decalog, trebuie să înţeleagă faptul că această poruncă avea un singur scop: interzicerea idolilor (credinţa concretă în multiple zeităţi). Scopul nu era acela de a interzice obiecte care să medieze cinstirea lui Dumnezeu. Scopul era evitarea politeismului, ferirea evreilor de cultul zeităţilor păgâne, foarte răspândit pe atunci printre toate popoare învecinate.

Riscul de corupere era foarte mare, şi de aceea era nevoie de această poruncă din decalog. Ori, popoarele invecinate, se închinau nu numai acelor zeităţi, ci divinizau înseşi statuile care reprezentau acele zeităţi, atribuindu-le aceleaşi puteri supranaturale. De aceea Dumnezeu, poruncind: "Să nu-ţi faci chip cioplit ca să i te închini", motivează imediat, adăugând: "căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău" (această completare ulterioară explică faptul că interdicţia viza zeităţile multiple).

Ori, noi creştinii nu credem că icoanele ar fi Dumnezeu(!) (cumva cu altă identitate decât aceea a lui Dumnezeu) ori că ar avea în sine putere divină... Şi nu lor ne rugăm, şi nu în ele ne punem încrederea (icoanele nu se cinstesc excluzându-L pe Dumnezeu), ci – precum ne-o spune sinodul Tridentin –


1. În Sfânta Scriptură, Dumnezeu îi porunceşte lui Moise ca, de ambele părţi ale Chivotului Legii, să se pună doi Heruvimi de aur turnat. Ori, ştim că acesta era simbolul prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului evreu, dar poporul venera astfel nu numai Chivotul şi pe cei doi Heruvimi.
Tot la porunca Domnului, Moise a înălţat, în pustiu, un şarpe de aramă, cu scopul ca evreii muşcaţi de şerpi veninoşi, privind la el, să se vindece. Ori, acest şarpe era numai o prefigurare a Crucii lui Cristos, precum Însuşi Mântuitorul ne-o spune: "Şi precum Moise a înălţat şarpele în pustiu, aşa se cade să Se înalţe Fiul Omului, pentru ca tot cel ce crede Într-însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică" (Ioan III, 14).
Împăratul Solomon, de asemenea, împodobeşte templul, construit de el, cu doi Heruvimi de aur, fără a i se reproşa că este idolatru.

2. Sfânta Tradiţie atestă faptul că cinstirea icoanelor are o continuitate neîntreruptă din perioada primelor comunităţi creştine apostolice. Al doilea izvor al credinţei noastre, Sfânta Tradiţie, ne argumentează faptul că venerarea icoanelor datează încă din primele veacuri ale creştinismului. În perioada prigoanelor contra creştinilor, din primele trei secole, întâlnim în catacombe pe Mântuitorul închipuit prin figura Păstorului cel Bun cu oiţa pierdută pe umeri. Tot în catacombe întâlnim chipurile Preacuratei cu Isus în braţe, precum şi ale apostolilor Petru şi Pavel, zugrăviţi alături de chipul Mântuitorului. Uneori ele poartă şi aureolă, semnul veneraţiei religioase. Cultul Sfintei Cruci, de asemenea păstrează o continuitate neîntreruptă din perioada primelor comunităţi creştine.

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Referitor la icoane,

A doua poruncă din Decalog nu se referă la icoane, ci la idoli. Pentru situaţia păgânilor, cinstirea idolilor (personaje fictive) intra "în concurenţă" cu cinstirea lui Dumnezeu! Însă, în cazul primelor comunităţi creştine (care aveau icoane în catacombe), cinstirea icoanelor nu intra în nici o "concurenţă" cu cinstirea lui Dumnezeu!

Prin cinstirea lor, primii creştini (care cunoşteau cel mai bine Învăţătura Mântuitorului) ştiau foarte bine că îl cinstesc pe Dumnezeu, Cel care prin Întrupare a devenit El Însuşi o "icoană" a lui Dumnezeu Tatăl.

Scopul contextual al celei de a doua porunci din Decalog este cu totul altul. Argumentarea este cât se poate de logică şi ţine cont de contextul istoric, de contextul religios (porunca mot-a-mot a fost dată unei anumite religii cu 1500 de ani înaintea creştinismului), cultural, etc...: "Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor (...) Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti".

Specificul mozaic (al religiei evreieşti) care îmbracă această poruncă (teama concretă de idoli în opoziţie cu unicul Dumnezeu), noi creştinii nu îl "moştenim", aşa cum în mod clar nu "moştenim" nici celelalte sute şi mii de prescripţii, interdicţii şi legi ceremoniale sau juridice iudaice)

Contextul istoric este esenţial deoarece această poruncă a fost dată cu aproximativ 1500 de ani înainte de creştinism! A fost dată unui anumit popor şi avea doar o valoare contextuală. Se referea la idoli aşa cum sunt ei astăzi definiţi în dicţionar, combătea politeismul (adorarea mai multor divinităţi) aşa cum este acesta definit astăzi în dicţionar. La fel, cel puţin în spaţiul Bisericii, cuvântul "divinitate", în cei aproximativ 2000 de creştinism, nu a intrat nciodată în "concurenţă" cu nici un fel de idol.

| hereo a răspuns (pentru milan9):

Despre post - Isaia 58:

4 Iată, postiţi ca să vă ciorovăiţi şi să vă certaţi, ca să bateţi răutăcios cu pumnul; nu postiţi cum cere ziua aceea, ca să vi se audă strigătul sus.
1Imp 21.9;
5 Oare acesta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig şi să se culce pe sac şi cenuşă? Aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?

6 Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanţurile răutăţii, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriţi şi rupe orice fel de jug

7 împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu în casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, şi nu întoarce spatele semenului tău.

10 dacă vei da mâncarea ta celui flămând, dacă vei sătura sufletul lipsit, atunci lumina ta va răsări peste întunecime, şi întunericul tău va fi ca ziua în amiaza mare!

Tot ce am spus, este din realitate din ceea ce vad ca se intampla, nu sunt ineptii, ma rog asta in cazul in care consederi ca ceea ce se intampla la voi sunt ineptii si erori atunci da, de acord cu tine.

Icoana infatiseaza pe cineva, deci este o infatisare omeneasca.

"Sa nu te inchini inaintea lor" cand iei icoana in mana, o pupi si iti faci semnul crucii inaintea ei, nu te inchini?

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

"nu vad nici unde sa scrie ca oamenii sunt mijlocitori sus in cer"
Iată doar unul dintre acele locuri:

„Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului. Şi fumul tămâiei s-a suit, din mâna îngerului, înaintea lui Dumnezeu, împreună cu rugăciunile sfinţilor." (Apocalipsa, VIII, 3-4)

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

"Este adevărat că prin post poţi înţelege o mie de lucruri, te poţi feri de o mie de tentaţii greşite, dar nu ai voie să fii exclusivist chiar fără nici o bază!"

Iată ce am scris mai înainte nu am contrazis definiţia din Vechiul Testament, dar m-a deranjat că tu ai călcat-o în picioare pe cea din DEX.

Şi totuşi Mântuitorul Hristos, a ţinut şi postul alimentar, este adevărat?

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Cinstirea este adresată lui Dumnezeu, Fiului lui Dumnezeu, pre exemplu, reprezentat în icoană. Relaţia PERSONALĂ cu Dumnezeu, nu este în nici un moment scăpată din vedere!

Nu există nici o "speranţă" a transformării sale în idol dacă ştii definiţia din dicţionar!

| Laura1092 a răspuns:

Sunt de acord cu taull. Biserica ortodoxa este una falsa, cu multe lucruri nescripturale ( care nu sunt conform cu Biblia ).

| milan9 a răspuns (pentru hereo):

Mântuitorul Hristos, atunci când face enumerarea poruncilor, nu le repetă mot-a-mot ca în Deuteronom (Vechiul Testament) ci, le adaptează timpului istoric, aşa cum a făcut cu întreaga lege morală a evreilor...

Din acest motiv, tu ar trebui să te hotărască: ori vrei să ţii legea veche, cea evreiască, iudaică, pe care nici evreii n-o mai ţin, sau poate, învăţătura creştină? Pentru că ele sunt totuşi foarte diferite şi anacronice!

Iar dacă te hotărăşti totuşi asupra legii ritualice, iudaice, evreieşti, vei intra în contradicţie atunci cu Mântuitorul Hristos pentru care El daptează Decalogul şi îl actualizează după o interpretare „în duh" şi nu „în literă", pentru că „litera ucide iar duhul dă viaţă".