Schizofrenia (greacă Σχιζοφρένεια schizein = a despica, a scinda, phren = minte, suflet), (Bleuler, 1911), sinonimă cu Dementia praecox (Kraepelin, 1896) este o denumire a unui grup de boli mintale care se includ în categoria psihozelor endogene[1]. Caracteristică este apariția unor manifestări psihopatologice majore, cum sunt halucinațiile, deliruri, tulburări formale de gândire, tulburări afective, tulburări de comportament, dezorganizarea personalității. Până la data actuală nu au fost puse în evidență cauze corporale decelabile. În sistemele de clasificare modernă se consideră obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o durată minimă a manifestărilor morbide. Tablourile clinice de tip schizofrenic, care nu îndeplinesc și acest criteriu, sunt clasificate - până la proba timpului - drept boli schizofreniforme. Schizofrenia este una din cele mai severe afecțiuni psihiatrice, cu repercusiuni grave atât pentru bolnav, cât și pentru aparținători, mai ales că nu se poate prevedea niciodată care va fi evoluția bolii, în ciuda tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza privind încadrarea socială a bolnavilor.
Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.
Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. In timp ce cuvantul "schizofrenia" inseamna "minte-scindata", ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii.
Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe toata durata vietii. Dar datorita noilor medicamente, simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand pacientului sa aiba o viata productiva si placuta.
Schizofrenia este o boala mentala cronica si severa. Aproximativ 1% din populatia planetei dezvolta simptome de schizofrenie in cursul vietii. Se aproximeaza ca in fiecare an in SUA peste 2 milioane de oameni se imbolnavesc de schizofrenie.
Desi schizofrenia afecteaza in masura egala barbatii si femeile, schizofrenia apare mai devreme la barbati decat la femei: in adolescenta sau in jurul varstei de 20 de ani la barbat si la 20-30 de ani la femeie.
Persoanele care au schizofrenie sufera cumplit din cauza ca aud voci pe care alte persoane nu le aud, sau au credinta ca oamenii le pot citi gandurile, le pot controla gandurile, sau comploteaza pentru a le face rau. Aceste simptome pot face ca schizofrenul sa fie anxios si retras. Vorbirea si comportamentul persoanei care sufera de schizofrenie pot fi atat de dezorganizate incat ii sperie pe cei din jur, sau in cel mai bun caz schizofrenul nu este inteles de ceilalti- de exemplu poate percepe timpul intr-un mod complet diferit.
Tratamentele disponibile la ora actuala pot ameliora multe din simptomele schizofreniei, dar cei mai multi pacienti cu schizofrenie continua sa aiba cel putin o parte din simptome pe tot parcursul vietii lor. Se estimeaza ca numai unul din cinci pacienti cu schizofrenie se recupereaza complet. La ora actuala cercetarile releva insa tot mai multe aspecte legate de schizofrenie si cauzele acesteia.
Schizofrenia ca boala
Schizofrenia exista peste tot in lume. Severitatea simptomelor si durata bolii duc adesea la un grad inalt de dizabilitate/ handicap. Medicatia utilizata regulat si psihoterapia pot reduce insa handicapul si pot controla simptomele bolii. Totusi, multe persoane care sufera de schizofrenie nu beneficiaza de tratament adecvat sau intrerup tratamentul medicamentos din cauza efectelor secundare neplacute ale medicamentelor sau din alte motive.
Primele semne de schizofrenie apar de obicei sub forma unor modificari confuzive sau socante ale comprtamentului. Membrii familiei unei persoane suferinde de schizofrenie pot gasi foarte dificil sa se adapteze la aceste comportamente, mai ales cand isi amintesc cum era pacientul inainte de debutul schizofreniei.
Debutul brusc al simptomelor psihotice poarta numele de "faza acuta a schizofreniei". Psihoza este o stare de afectare mentala in care apar halucinatii, adica tulburari ale perceptiilor senzoriale, si delir, adica convingeri false rezultate din incapacitatea de a separa experientele reale de cele ireale. Impreuna cu aceste simptome psihotice principale, in schizofrenie apar si alte simptome, cum sunt retragerea sau izolarea sociala, vorbirea ciudata, gandirea bizara, care pot precede simptomele psihotice sau le insotesc.
Unele persoane au un singur episod psihotic, in timp ce altele au multe episoade psihotice de-a lungul vietii, avand o viata relativ normala intre aceste episoade psihotice. Persoanele care sufera de schizofrenie cronica au insa simptome permanente, fara a reveni vreodata la o stare normala sau cvasi-normala si in mod tipic au nevoie de medicatie pe termen lung si psihoterapie. Prognosticul schizofreniei este incert.
Exista mai multe tipuri de schizofrenie, si anume:
Schizofrenie paranoida
Schizofrenie catatonica
Schizofrenie reziduala
Schizofrenie simpla
Schizofrenie dezorganizata sau hebefrenica
In plus, exista alte psihoze asemanatoare cu schizofrenia sau care pot precede schizofrenia, si anume:
Tulburarea schizoafectiva
Tulburarea schizofreniforma
Tulburarea deliranta
Diagnosticul de schizofrenie- informatii generale
Atunci cand se pune diagnosticul de schizofrenie este important sa fie eliminate alte boli, pentru ca exista cazuri cand oamenii au simptome severe de psihoza datorate unor afectiuni medicale nedepistate. Abuzul de droguri poate mima schizofrenia, astfel ca se iau intotdeauna probe de sange si urina pentru a depista prezenta in organism a drogurilor.
Uneori este dificil de facut diferenta intre schizofrenie si alte tulburari mentale. De exemplu schizofrenii pot prezenta perioade de euforie si depresie, astfel incat poate fi dificil de spus daca persoana sufera de schizofrenie, sau tulburare bipolara (maniaco-depresiva). Persoanele ale caror simptome nu pot fi diagnosticate clar sunt uneori incadrate in categoria "tulburare schizoafectiva".
Copiii pot avea schizofrenie?
Copiii cu varsta peste 5 ani pot face schizofrenie, dar boala este rara totusi inainte de perioada adolescentei. Desi copiii pot avea uneori manifestari mai ciudate, simptomele psihotice ale schizofreniei- halucinatiile si delirul- sunt extrem de rare inainte de adolescenta.
Persoanele care sufera de schizofrenie sunt violente?
Mass- media tinde sa lege boala mentala de violenta criminala, desi studiile indica faptul ca persoanele care sufera de schizofrenie nu sunt inclinate spre violenta, dimpotriva, sunt retrase si prefera sa fie lasate singure. Cele mai multe crime violente nu sunt comise de schizofreni. Atunci cand apar manifestari violente acestea sunt de obicei directionate impotriva familiei si prietenilor, cel mai adesea acasa.
Schizofrenia si suicidul
Suicidul este un risc serios la persoanele care sufera de schizofrenie. Rata suicidului este mai mare la schizofreni comparativ cu populatia generala. Aproximativ 10% din persoanele cu schizofrenie (mai ales barbatii tineri) se sinucid.
Tratamentul schizofreniei
Tratamentul in schizofrenie cuprinde in mod obligatoriu medicatia antipsihotica, administrata pe durata lunga, la care se adauga psihoterapia, de asemenea de durata. Exista si alte tratamente care au fost incercate pentru ameliorarea schizofreniei, dar rezultatele sunt inca incerte.
Ce este schizofrenia? Prin ce se deosebeste o persoana schizofrenica de alti oameni?
Este o psihoza, adica o boala psihica ce debuteaza de cele mai multe ori la varsta pubertatii. Schizofrenicul pierde progresiv contactul cu realitatea si isi creeaza propria sa lume. Halucinatiile sunt prezente, in special cele auditive ( aude voci).
Exista si forme de boala fara halucinatii?
Da, sunt forma mai rare , dar, din pacate si mai grave. In acest caz, schizofrenicul prezinta asa zisele semne negative, adica e apatic, areactiv. In lipsa unui tratament corespunzator schizofrenia se poate degrada, ajungand la aceste forme, cu o ramolire progresiva a creierului. Dar aceasta nu este o regula. Exista forme care nu raspund la tratament si forma care, chiar in lipsa tratamentului au o evolutie buna.
Daca sunt in familie cazuri de schizofrenie, care sunt sansele ca boala sa se transmita la copii?
Studii experimentale au aratat ca exista forme cu transmitere ereditara, persoanele cu antecedente familiale de boala avand un risc mai mare de a face boala, comparativ cu populatia generala.
Se poate preveni boala?
Nu, deoarece, ca majoritatea bolilor psihice, nu exista leziuni evidente la nivelul creierului, cel putin la debut. Dupa cum am spus mai devreme, debutul este in general legat de dificila varsta a pubertatii, sau de socuri psihice.
Dar exista un anumit tip de personalitate care este mai predispus sa faca aceasta boala?
Exista personalitati schizoide si schizotipale, care represinta tulburari de personalitate si nu boli. Asemenea persoane sunt mai retrase, bizare, si uneori se pot decompensa cu manifestari schizofrenice reversibile. Dar nu exista o legatura directa intre aceste tipuri de personalitate si boala.
Deci schizofrenia nu este reversibila? Nu se poate vindeca complet?
Din pacate nu. Este o boala cronica, ce poate fi insa tinuta sub control foarte bine de tratament.
Adica bolnavul poate duce o viata sociala normala?
In unele cazuri da, pentru o perioada de timp. Dar schizofrenicul nu se va incadra niciodata normal in societate. Pentru el, valorile si realitatea noastra nu exista, sunt mai mult sau mai putin distorsionate. Dar, daca are parte de intelegere de la anturaj, evolutia sa va fi mai buna.
Măcar sa citești tu tot
.
SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea
Mai simplu spus: schizofrenic=nebun
Iti las un articol bine structura, cu informatii complexe. http://www.topexperti.ro/......frenia_847 Iar daca ai intrebari suplimentare poti trimite un mesaj psihologului;)