Sunt singura căreia îi este milă de bonsai?
Mi se pare o mare cruzime să forţezi ceva ce este menit să fie mare şi liber să rămână mic şi chinuit.
E o artă sau manifestarea dorinţei de a supune, exersată în condiţii de aparentă legalitate şi moralitate?

Nu cred că merită compătimire unul sau mai mulți bonsai. Sunt copaci și se adaptează la mediu, ba cred că se simt privilegiați atunci când intră în atenția cuiva.

Habar n-am daca ii este menit sa fie mare si liber. Poate i-a fost menit sa fie bonsai. Oare cate, din tot ce exista pe pamant, ajung sa creasca pana la cer, asa cum am putea spune ca le este menit?
Nu stiu daca imi plac bonsaii din mila, eu ii admir si mi se pare ca totusi au o oarecare maiestate in lipsa lor de inaltime, menita sau nu, ce zici?

Ciudat...nu stiu nimic despre bonsai! Ia sa caut...

E o arta. Si nu le fac niciun rau, din potriva, sunt destul de bine ingrijiti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bonsai

Zici?
Deci, bonsaii nu simt niciun fel de disconfort în urma tăierii repetate a rădăcinilor și ramurilor, legării și ligaturării ale tulpinilor și ramurilor şi trăindu-şi veacul într-un vas minuscul, dar se simt privilegiați că le dăm atenţie?

Serios acum, tu crezi că ei nu simt nimic?
În percepţia mea sunt asemenea animalelor de circ, supuse şi chinuite. Nu pot să rămân indiferentă.

Natura a creat bonsaii, omul a copiat ceea ce de fapt exista natural si a devenit o adevarata arta.

Nu, nu cred că simt tristețe decât atunci când nu sunt îngrijiți și mai cred că în sălbăticie poate că nu ar fi avut șansa să trăiască atât. Gândește-te că tot procesul e ca un tins la oameni.

Nu ştiu, dar decât o viaţă de sclav, plină de durere, mai bine deloc.

Îmi amintesc de laboratoarele sinistre din lagărele de concentrare naziste, în care se făceau experimente sadice prin care se mutilau în chinuri groaznice fiinţe vii.
Ştiu că exagerez, da' na, ca idee.

Acum nu incurca sticlele cu borcanele că nu are de-a face! Poate că e o formă de constrângere dar doar una estetică, în schimb, comparația cu experimentele din lagărele naziste și chiar cu orice experiment făcut pe oameni sau chiar animale e mai mult decât tendențioasă.

Na, probabil sufăr de un exces de empatie, dar pentru mine plantele sunt fiinţe vii şi nu pot să nu simt o compasiune intensă când le văd chinuite.
...
Oare chiar sunt singură?

Nu cred, depinde doar de atașament. Eu sunt puțin mai lipsit de empatie față de natură in general.
Vezi tu, in general natura se regenerează pe când un om, e unic. Poți găsi doi copaci identici dar niciodată doi oameni la fel. Dacă principiile care ghidează natura au la bază transformarea de ce atunci când o transformăm noi e ceva rău sau gresit?

Deci nu ai nimic nici împotriva pădurilor rase de pe faţa pământului şi transformate în... cenuşă?

Nu e o atitudine cam arogantă a omului faţă de natură? Chiar nu putem să stăpânim, dar cu respect, blândeţe şi înţelepciune (dacă tot suntem fiinţe raţionale)?

Pai sa fiu sincera mie mila de toti care sunt chinuiti in special animalele sau chiar natura deoarece oamenii sint indiferenti si nu inteleg ce simt aceste suflete

Bineînțeles că sunt împotrivă dar nu crezi că ne cam îndepărtăm de subiectul postarii?

E o arta..si una frumoasa.

Mereu mi-a placut sincer.

Dar de ce sa imi fie mila? Copacii aia sunt aruncati in foc?
Pe principiul asta, ar trebuie sa imi fie mila si de pe biroul din living, si pe masa din bucatarie, si pe hartia igienica...
Parca aici are mai multa logica, pentru ca vorbim de paduri intregi rase de pe fata pamantului.
Dar sa imi fie mila de o planta care nu doar supravietuieste ci prospera?
Nu, pentru ca nu este un act de cruzime.
De ce nu ti-ar fi mila si de salata pe care o pui in mancare?

Tu compari cele moarte cu cele vii, care, cel puţin în percepţia mea, pot simţi şi nu-mi par deloc să se simtă bine ciopârţite zilnic, slab alimentate cu apă şi lipsite de spaţiu în care să se dezvolte.
Poate greşesc, dar aceasta este percepţia mea de când mă ştiu, care a rămas neschimbată.

Ai si tu dreptate.

Citisem acum cateva zile ca plantele au un sistem nervos primtiv, care pornesc din radacini si se bazeaza mai ales pe perceptia durerii si schimbarilor de mediu.
Are logica intr-un fel.

http://ds9.botanik.uni-bonn.de/......roview.php

deci cu alte cuvinte pot simti durerea.
Ma faci sa imi fie si mie mila de ele...dar tot nu renunt la salata :))

Cica a murit adrian copilul minune...a fost gasit spanzurat de un bonsai

Da, am citit şi eu în copilărie (că plantele pot simţi) şi se pare că mi s-a întipărit bine în minte.

Însă dacă mă gândesc mai bine, în cazul bonzaiului, cred că e vorba nu doar de suferinţă, în viziunea mea, ci şi de umilinţă.

În loc să fie nişte copaci mândri şi frumoşi de câţiva metri, cu rădăcini adânci şi puternice, cu o coroană bogată şi sănătoasă, sunt înghesuiți în nişte ghivece de câteva zeci de centimetri şi ciopârţiţi spre amuzamentul şi satisfacţia noastră (ca nişte lei, regi şi ei, ţinuţi şi crescuţi după gratii).
Este ca un atentat la demnitatea lor.

Acum doar nu incepem sa vorbim despre dreptul bonsaiului de a creste mare in natura si nu in ghiveci?

De unde stii ca-si doreste sa creasca mare in salbaticie? Poate ca-si doreste sa fie micut, gingas, si intr-o casa cu chipuri fericite. Cumva l-ai intrebat? Sa stii ca si mama mai vorbeste cu bonsaiul Odata am auzit-o cand intrebase "Ce faci frumosule?" Eu m-am grabit sa-i raspund ca mananc. Iar mama " Nu vorbeam cu tine, vorbeam cu bonsaiul" Umilinta.

Şi unii violatori, după ce îşi leagă victima şi o supun la chinuri, îşi induc ideea că aceasta este fericită şi mulţumită, iar tot ce fac, fac din dragoste pentru ea, dar asta nu înseamnă că imaginaţia lor reflectă realitatea.

Oricum, simpatică mămică. Complimentele mele.

Sunt doar niste plante nu au sentimente, nu simt durerea.

Eşti sigur?

Compari o victima umana cu o planta?
Descartes spunea ca omul se diferentiaza de toate celelalte fiinte prin faptul ca poate gandi, de unde celebra (Dubito, ergo cogito; Cogito, ergo sum).
Si este o mare diferenta intre violatori si psihopati - cei la care faci tu referire.
Atat timp cat nu stim ce este bine pentru acea planta, iar ea nu poate gandi asupra binelui sau, nu facem decat un joc al imaginatiei.

Încă o consolare confortabilă pentru împăcarea conştiinţei.

Ştiu bine că exagerez, dar doar ca prin amplificare să subliniez ce e de subliniat.

Nu sint de acord. Tot ce este viu simte durerea si oamenii in loc sa faca astfel de chestii ar trebui sa faca un gest mai bun. Ei sunt cei care ne aduc aerul cu care respiram dar oamenii in schimb ce fac?

N-are nicio treaba, plantele simt afectiunea celui care le ingrijeste.In caz contrar ele s-ar usuca, iar bonsaiul este unul din exemple, pana sa comita suicid acolo in ghiveci, se "uita" si la om.
Bine ca nu ti-e mila de alte plante.Nu stiu cum ai suporta un meci de fotbal, unde iarba e maltratata sub crampoane.

Pasiunea mea pentru plante se rezuma doar la una singura pe care o fumez
Restul nu ma intereseaza... Banuiesc ca te-ai lasat de mancat legume sau fructe, doar nu vrei sa le torturezi intre masele?

Din potriva, ele simt durerea. De altfel, o planta creste mai mare si mai frumoasa daca cineva o ingrijeste.Un alt lucru interesant, plantele cresc mai repede daca au muzica sau cineva le vorbeste zilnic.Si frunzele lor se mai si indreapta in directia soarelui pentru ca au nevoie de lumina pentru fotosinteza, deoarece ele se hranesc.
Deci, desi ele nu au creier, comportamentul lor seamana mult cu al nostru si nu le poti compara cu niste obiecte moarte.

Da. ce tie ti se pare ca plantele gandesc?