Am şi eu o rugăminte : Caut regionalisme din toate colţurile ţării. Mă interesează regionalisme autentice nu cuvinte din argoul de mahala sau manele. Ex: Lepedeu (Ardeal)=cearceaf; scrânciob (Mold)=leagăn; Tenchi(Bihor)=Porumb... ş. a. m. d.
Vă rog, cei care cunoaşteţi asemenea cuvinte, să le notaţi aici pe site, sau să-mi daţi mesaj nu doar în seara asta ci şi în zilele următoare. Ce ziceţi, mă puteţi ajuta?

Bună.
Mergi la Biblioteca Centrală de la tine din localitate și găsești tot arsenalul de regionalisme.
Lectură plăcută.
Pa, pa.

Buna @DiMoDi (F),
1. Poti merge, asa cum spune si @Legiuitoarea la Biblioteca Centrala
2. Poti intra pe internet la Google.ro si introduci cuvintele "regionalisme din ardeal" sau "regionalisme" si ti se vor deschide mai multe link-uri din care poti alege...
Mult succes!
Daniela

Eu iti spun cateva regionalisme de aici din ardeal, de la ai mei de la tara. sunt regionalisme chiar si pentru zona aceasta.
cioci= ciorapi
tepih= pres/ covor
corcofeica= cos de nuiele
harseu=harletz
a pune de chilin= a pune deoparte, separat
finchin=marar
grumpene=cartofi
colese=mamaliga

cam atat imi amintesc acum
daca mai gasesc altele dau mesaj, mai sunt o multime dar acum nu le pot gasi asa la minut

A dintui-a fierbe conservele pentru sterilizare, vine in banat. curechi-varza, in moldova...

Ticlazau - fier de calcat (Ardeal)
A ciopartzi – a taia rau sau urat (a daraburi- facut bucati)
A imblati – a treiera
Bagau – tutun tinut la masea
Buiac – rasfatat, dezmierdat, ametit
Box – crema de ghete
Boactar – paznic de noapte
Crampa – tuica de prune fiarta cu chimion si zahar ars
Cauaci – potcovar
Catranit - nervos
Chilav – accidentat, lovit
Cipca – dantela facuta cu acul
Ghezas – trenul mocanita
Druga – sucitoare, facalet
Flustuc – a manca fara sa te saturi
Galitze – gaini, pasari
Gârlici – intrarea in pivnita
Hamnish – lacom, smecher
Handralau – barbat destrabalat
Jilau – rindea
Laibar – vesta de lana
Lepedeu – cearsaf
Mahar – om care se tine maret
Mastihoaie – mama vitrega
Modru – posibil
Ocos – bun de gura, sfatos, istetz
Pasat – faina de porumb nou, macinata mare
Pontosh – punctual, fix
Pozme – vorbe fara rost
Puiuc – sertar
Rumenele – ruj, cosmetice
Sâmbrie - plata din slujit
Sfârnar - negustor
Spilar – istet
Stelaj – raft, mobilier de bucatarie unde se pun vasele
Târnatz – coridor deschis
Tzitroame – lamai
Trutz – o painisoara micacoapta in cuptor
Tzucar - zahar
am scris cu z dupa t si h dupa s, ca sa stii ca se siteste tz si sh. corect se scrie fara z si h

Din Ardeal mai exact judetul Mures
Lepedeul la care faci tu referire se pronunta Lipideu si este de fapt o tesatura groasa din lana care se aseaza peste pat ca un fel de patura.
Cujma- caciula barbateasca de iarna
colop - palarie de vara
Ulcica - cana
Moshini- chibrite
uiosh - haina groasa de iarna
botz (ca nu am virgula la t ) - minge de mamaliga care in interior are branza de burduf
Glaja - sticla
cucuruz - porumb
porodici - rosii verzi, necoapte
picioishi - cartofi
a se haii - a cadea
gabanash - magazie
blid - farfurie
fideu - plita sobei
coparsau - sicriu
tinda - hol, sufragerie
bolda - bodega
naframa - basma
ojina - pranz
conie sau grajdiutz - bucatarie de vara
bolunda - nebuna
natarita - tampita
a sudui - a certa
poiata - grajd
bumbi - nasturi
harletz - cazma
Revin daca imi mai amintesc ceva

Mutelca=piulita de surub
cherpedin=chirpidel= cleste de scos cuie
lubenita=pepene verde
boraci=un fel de burghiu de dat gauri in lemn
hrujan=stiulete de porumb
cucuruz=porumb
rasarita=floarea soarelui
bîtu=bunic
bîta=bunica
jimbla=paine alba mare
rîtan=porc
chiler=bucatarie de vara
ițari=pantaloni taranesti
jiletca=vesta barbateasca

Te ajut cu ceva regionalisme din Oletnia:
lubeniţă = pepene verde
chiser = teslă
chindie = pe la apusul soarelui
pătul = un fel de şopron unde se ţin cerealele
taier = farfurie, blid
terezie = cântar
dragavei = ştevie
cocean = cotor, ştiulete de porumb desfăcut
ogeac = o încăpere în care se afla vatra
ţest = un fel de capac din metal, unde se cocea pâinea
cunie = bucătărie sau încăpere tot făcând parte din bucătărie
blană = scândură
macat = cuvertură din lână

Hida... din bistrita....si inseamna urata

Mulţumesc, mulţumesc, mulţumeeeesc!
Şi mai vreau! (dacă se poate, cu precizarea regiunii, sau zonei din care provin
Legiuitoarea şi Danilea... normal că am căutat în primul rând pe Google... sunt relativ puţine şi multe eronate (şi eu ştiu destul de multe) Ce vreau eu, e să găsesc altele, necunoscute... şi fiind aici pe site, automat vor intra şi în baza de date a Google-ului, deci vor folosi şi altora, nu doar mie
Regret doar că majoritatea sunteţi ardeleni ca şi mine...
Oricum, am găsit câteva pe care nu le ştiam, deci n-a fost în zadar efortul vostru (puteţi recidiva...)

Revin cu o maaare rugăminte!
Pentru mine e important să ştiu forma exactă a cuvântului De aceea, vă rog să pe cei care mai adăugaţi regionalisme, să scrieţi cu i*=î; a*=â; a**=ă; sh =ş; tz=ţ

Zuin=leagan
chindeu=shtergar, prosop
tulau= 1.(strict la mine in localitate si imprejurimi) tulpina uscata a porumbului
2. stiulete de porumb
hîrb= fie cu sensul de oala de ceramica, fie cu sensul de ghiveci de flori.
catrafuse= haine
bruş= bucata din glie, bulgare de pamant
rîză=ata, sfoara, haina
lădoi=piesa de mobilier cu capac in care se dormea. pe timpul zilei era folosit ca loc de sezut, fiind capacul lasat.
şipot=izvor, loc de unde se ia apa de baut
vălău=troaca in care se pune apa pentru animale.(oare troaca stii ce inseamna)
scunchie(exact asa se pronuntza)= liliac(floarea)
progadie=cimitir
ai=usturoi
chiparca=ardei
părădăi=rosii
chisătura=slanina macinata
a chisa= a macina
şpais-şpaiţ(nu stiu exact care e forma)= camara
plinicar=magazie de cereale
hei=deal
puturos=lenes
a lumina= a trăzni=a fulgera
a durdui= a tuna
naduşeala=canicula
adudat= transpirat
bolda=magazin
hăbăuc= nebunatic
asta e inca o serie, cum mai gasesc cateva revin
mentionez ca sunt din zona albei, partea inspre sibiu.

Vă mulţumesc din suflet, tuturor! Sunteţi grozavi! am reuşit să "mă îmbogăţesc" cu câteva regionalisme pe care nu le ştiam!
Sper să nu vă supăraţi că n-am să desemnez un răspuns câştigător, pentru că aş fi nedreaptă cu ceilalţi.
Cred că de câştigat, am câştigat cu toţii

Regionalisme autentice din Moldova

glod = noroi
melesteu = ceva gen facalet
rapanos, mazac = jegos
borta = gaura
puchini = urdori
zabale = bale
rita(ritipita) = elastic de prins parul
patlagele = rosii
gorgoaze = corcoduse(inca nefacute )
perje = prune
harbuz = pepene

Daca imi mai amintesc, iti mai scriu.
Pupici.

Am revenit cu o noua serie de regionalisme( am facut cercetari)
aceeasi zona a albei( sebes):
sufertaş=căntuţă=bohot=hincoş
fedeu=capac
laboş=cratiţa
batrom= laviţă
conie=şutehaza=bologan= bucatarie de vara
plopon=plapuma
luşcoş=ciorba de varza
ştrimpi(local-ştrinchi)= ciorapi
ploatăn= soba
bocău=căntălău=cînceu= cănău= cana de vin
tolcer=leica= palnie
mure= morcov
bubuşică=şorţ
chişchineu= batic
chişchineuţ=batistă
frigatoare= ler=cuptorul din soba
muzuc= braduleţ, brad tînăr (zona muntilor apuseni)
gozăriţă=guierniţă=făraş
ciuşcă=ardei iute
colmău=aluat(muntii apuseni)
şui=caca(muntii apuseni)
silvoi=liptar=lictar= gem de prune intregi fara adaos de zahar
burduşei=prune coapte
a(se) urla= a se darama, a coborî
a (se) guri= a se urca
brîncă= mînă(muntii apuseni)
pere=gogoşi
struţ=cozonac
tîrnaţ=pridvor
puic=sertar

asta e inca o serie de regionalisme
revin cu o alta serie dupa noi cercetari

Gorgoaze= toate fructele acre si amare, necoapte, acrituri

Am gasit intamplator acest...anunt iti pot trimite cateva cuvinte din Ardeal insa nu stiu cat de autentice sunt pentru ca aici este influenta maghiara si...
tingdeu/tindeu-prosop
hierneu-pat
parnajac-saltea (in general cu paie)
racatet (cu t de la tara Romania) - brotac
ciurgau - ciusmea, izvor
vedra- galeata
oiaga- sticla de vin, de ulei.
oloi- ulei
clisa - slanina
pere de pamant - cartofi
picioici- cartofi
ler - cuptor
puiuc - sertar
foale - burta
levesa - supa limpede
a cotoci - a apasa, a calca in picioare
sfetar - bluza
huios - haina groasa/geaca
Nu stiu in ce masura te mai intereseaza.as putea continua insa, ma tem sa nu vorbesc singura. Daca te intereseaza fa o cerere la adresa isaisaura30@yahoo.com
Stiu si din Moldova destul de multe...

Proticeasca moldova-prosteasca

Salut,
Eu sunt de la "Sighiu" si in zona asta(marginimea sibiului) se folosesc mai multe litere inlocuite de chi sau ghi ceva de genul "sighian". Si eu sunt pasionat de regionalisme, dar numai din zona aceasta.
Iti voi da si cateva cuvinte din aceasta zona. Unele le-am mai vazut si la alti "colaboratori" ai tai, dar aici au alt inteles... poate:
blid - farfurie
blidar - un fel de dulapior in care se tin farfuriile, dar nu are geam sau usa ci este deschis si are cativa lati frumos sculptati
boldă - magazin satesc cu de toate
bolunda - nebuna
brişca - briceag
bunghi - nasturi(in unele cazuri si medicametele-pastile)
catrafuse - haine
chimniţă - pivniţă
chindeu - ştergar, prosop(cele facute la razboi in casa se mai pun in jurul icoanelor ca podoaba)
chiparca - ardei iute
a chisa= a macina, a pisa
cocean - ştiuletele de porumb fara boabe pe el
copârseu - capacul de la sicriu
corfa sau corfeica - cos de nuiele
cotârlau - "curtea" de la coteţul de porci
credenţ - dulap in care se tin farfuri, pahare...
crumpene - cartofi
cucna - bucatarie de vara
cucuruz - porumb
foale - stomac, burta
glajă - sticlă
glod - noroi
hârşeu - hârleţ
hăndrălău – bărbat destrăbălăt
a imblăti – a treiera
laibar – vesta de lana
lădoi - piesa de mobilier(arata ca si o cutie) cu capac in care se dormea.Pe timpul zilei era folosit ca loc de sezut, fiind capacul lasat
lepedeu – cearsaf gros facut la razboi
naduşeala - canicula sau transpiratie
ocos - om mândru, cu nasul pe sus
pălan - gard
părădaici - roşi
prozgadie - cimitir
scunchie - liliac(flori)
sfetăr - plovar cu nasturi
a sudui - a certa, a injura
şale(sau şele) - partea de jos a spatelui
şop - "podul" de la grajd
ştrinchi - ciorapi
tepih - pres/ covor
ticlazău - fier de călcat
tinda - hol
tulău - ştiulete de porumb

Salut,
Eu sunt de la "Sighiu" si in zona asta(marginimea sibiului) se folosesc mai multe litere inlocuite de chi sau ghi ceva de genul "sighian".Si eu sunt pasionat de regionalisme,dar numai din zona aceasta.
Iti voi da si cateva cuvinte din aceasta zona.Unele le-am mai vazut si la alti "colaboratori" ai tai,dar aici au alt inteles....poate:
blid - farfurie
blidar - un fel de dulapior in care se tin farfuriile,dar nu are geam sau usa ci este deschis si are cativa lati frumos sculptati
boldă - magazin satesc cu de toate
bolunda - nebuna
brişca - briceag
bunghi - nasturi(in unele cazuri si medicametele-pastile)
catrafuse - haine
chimniţă - pivniţă
chindeu - ştergar, prosop(cele facute la razboi in casa se mai pun in jurul icoanelor ca podoaba)
chiparca - ardei iute
a chisa= a macina,a pisa
cocean - ştiuletele de porumb fara boabe pe el
copârseu - capacul de la sicriu
corfa sau corfeica - cos de nuiele
cotârlau - "curtea" de la coteţul de porci
credenţ - dulap in care se tin farfuri,pahare...
crumpene - cartofi
cucna - bucatarie de vara
cucuruz - porumb
foale - stomac,burta
glajă - sticlă
glod - noroi
hârşeu - hârleţ
hăndrălău – bărbat destrăbălăt
a imblăti – a treiera
laibar – vesta de lana
lădoi - piesa de mobilier(arata ca si o cutie) cu capac in care se dormea.Pe timpul zilei era folosit ca loc de sezut, fiind capacul lasat
lepedeu – cearsaf gros facut la razboi
naduşeala - canicula sau transpiratie
ocos - om mândru,cu nasul pe sus
pălan - gard
părădaici - roşi
prozgadie - cimitir
scunchie - liliac(flori)
sfetăr - plovar cu nasturi
a sudui - a certa,a injura
şale(sau şele) - partea de jos a spatelui
şop - "podul" de la grajd
ştrinchi - ciorapi
tepih - pres/ covor
ticlazău - fier de călcat
tinda - hol
tulău - ştiulete de porumb

Acat =salcam

Tistas, zogne

Spuneti regionalisme din moldova

Eu incerc sa intocmesc un dictionar al regionalismelor din localitatea Laz, com. Săsciori, jud.Alba (Valea Sebeşului) unde am copilărit.
Iti trimit mai jos cateva cuvinte de care imi amintesc acum iar daca imi mai vor revenit in minte şi alte cuvinte, ti le voi trimite (dacă vei mai avea nevoie)
blană scândură
blid farfurie
boldă magazin sătesc
bolund nebun
brişcă briceag
bute butoi cu cercuri
cătrănit supărat
chimniţă pivniţă
chindeu prosop
chişchineu basma, năframă
churechi varză
ciuşcă ardei iute
clisă slănină
coleşă mămăligă
copârşeu sicriu
corfă coş mare
cucuruz porumb
cumineca împărtăşi
cute piatră de ascuţit coasa
deţ 100 grame
dog curpător, fund de lemn
drod sârma
fain frumos
foale burtă
foraibăr zăvor
fotoghin combustibil
ghin vin
ghin ars ţuica, rachiu
glajă sticlă
glod noroi
grumaz gât
grumpen cartof
hârleţ cazma
hârşeu hârleţ
hintă leagăn
jep buzunar
laibăr haină; vas de lemn mare in care se varsa vinul
laviţă bancuţă
lepedeu cearceaf
lichie clătită
mai ficat
minteni imediat
mure morcovi
năduşeală transpiraţie
năframă basma
ocoş deştept, inteligent
oloi ulei
palanc gard
părădaie roşie
pihă scamă pe haină
pită pâine
pleu tablă
pleuar tinichigiu
pontoş punctual
progadie cimitir
şale mijloc. Spate
şpaţirit plimbare
ştergar prosop
ştrimpi ciorapi
sudui înjura
şuştăr cizmar
ţecheră coş mic de paie
tină noroi
tolcer pâlnie
zamă supă

Tot din Banat:
băgrin - salcâm
molăr - fotograf
covaci - potcovar
dăjghinat - dezbinat, distrus
târnaț - verandă
țucor - zahăr
putăr - unt
pomoroance - portocale
a sudui - a înjura
ludaie - dovleac
bostan - lubeniță
imală - noroi
șpaiț - cămară
iorgovan - liliac (floare)
ai - usturoi
blid - farfurie adâncă
asudat - transpirat
dună - un fel de plapumă
briptă - briceag
drot - sârmă
plec - tablă (șcătulă ge plec - cutie de tablă)
șpațir - plimbare
crofne - gogoși
scovearză - clătită
țeche - căpușă
uium - dobândă, taxă
nioarcă - broască
cubice - gropi cu apă rezultate după retragerea râurilor în albie

Cîteva din Banat:
șcătulă ge răpelț - cutie de chibrituri
podrum - pivniță
voreț - curte
șărpencă - cratiță
pesăc - nisip (din sârbește)
țărigă - nisip
ștălog - grajd
bolând - nebun
cinieri - farfurie
piparcă - ardei (sarme ge piparcă - ardei umpluți)
părădaisă - roșie
crumpi - cartofi
sobă - cameră
puiuț - sertar
pecmez - dulceață (din limba turcă)
plivais - instrument de scris (creion, pix)
foaie - ziar
țăitung - ziar
tormac - hrean
țoale - haine
ștrinfi - ciorapi
clăbăț - căciulă
căpiță - claie de fân
uiagă - sticlă de băut
deț - 100 grame
cotăriță - coș din nuiele
bică - bou
cuină - bucătărie
șpoieri - sobă de gătit
pițicli - bicicletă
credenț - dulap pentru veselă
avlie - ogradă
fălos - mândru
givăr - cavaler de onoare
răchie - țuică
în pârcom - de-a curmezișul, strâmb (să uită-n pârcom - privește cruciș)
cocie - căruță
șlaiche - opinci
figeu - capac pentru oală
zupă - supă
păsulă - fasole (bolândău ge păsulă - fasole frecată)
crăstăveț - castravete
clisă - slănină
șonc - jambon afumat
socac - potecă, trotuar (socacu-ăl mare - drum)
pecar - brutar
șustăr - pantofar
boactăr - polițist
calfă - ucenic
crișcă - felie, bucată (crișcă ge pită - felie de pâine)
hogină - odihnă
ciurcă - curcă
cloță - cloșcă

Papusoi(ardeal)=porumb
'

Tuluoaie = un fel de "vai de mine" in Bistrita, am inteles ca vine de la o vechie strigatura intre ciobani de alarmare -"Tu, Lupul la Oaie!"

Curechi-varza

Mai bine ai tacea