Ipoteză:

Se ia creierul unui adult (preferabil intelectual) și se pune într- un borcan, într- o soluție care- l hrănește și- l face să trăiască în continuare.

Creierul nu mai beneficiază...? (mai mult)

Question

Ipoteză:

Se ia creierul unui adult (preferabil intelectual) și se pune într-un borcan, într-o soluție care-l hrănește și-l face să trăiască în continuare.

Creierul nu mai beneficiază de senzații de la organele de simț, nu mai poate relaționa cu alte creiere, nu mai dobândește nici o informație nouă (nu din exterior).

Tot ce are este memoria, capacitatea de a raționa, emoțiile și... cam atât, nu?

Întrebare: În cât timp va înnebuni creierul?

Adrian_Mares_1972 · Accepted Answer

Nu cred ca innebuneste.Se plafoneaza si atat.Ramane cu memoria(in stare latenta), cu emotiile deja traite(trec in memorie) si cu emotiile(aici pot interveni schimbari). Intrebarea este deosebit de grea, dar foarte frumoasa in acelasi timp.Din cate stiu exista un experiment de 2   creiere artificiale, care independent una de alta au dezvoltat un limbaj propriu de comunicare, independent de sursa cu care au fost dotate(vorbesc de inteligenta artificiala). Creierul uman este prea putin cercetat pana la ora actuala pentru a oferi cat de cat un raspuns la intrebarea ta, putem emite doar teorii.Deci teoretic,nu innebuneste,se poate schimba, plafona sau adapta. Daca-mi dai o definitie exacta a nebuniei, poate mai discutam, dar prin nebunie este catalogat comportamentul care iese din tiparele societatii, tipare care au fost catalogate astfel tot de societate.Filozofic,dar si stiintific mai sunt lacune, mai este loc de intrebari si de raspunsuri.

RAY · Answer

Ipoteza ta incalca biologia grav de tot, in primul rand acel creier cum il aduci la viata?  creierul are nevoie de aer, nutrienti nu de solutii si borcane, fiti seriosi, e o ipoteza proasta

anonim_4396 · Answer

E o convenție. Se presupune că soluția din borcan îl hrănește și îi dă tot ce are nevoie ca să-l țină în viață (deci nu trebuie readus la viață, întrucât trăiește deja).
De aceea se numește „ipoteză".

RAY · Answer

E ceva imposibil   biologic vorbind e ca daca eu acum zbor spre luna

anonim_4396 · Answer

Știu că e (deocamdată) imposibil, dar era o discuție care pornea de la premisa că ESTE posibil.
Întrebarea era cheia, nu ipoteza.

RAY · Answer

E greu de spus ce sa r intampla, deci sunt pasionat de neurostiinte

sierra1 · Answer

Răspuns1: un organ nu va înnebuni niciodată char dacă unii spun de exemplu - "inimă nebună".

Răspuns2: Emoțiile sunt răspunsuri de ordin psihic ale inidvizilor. Creierul din impoteza ta (nefericită) nu este "conectat" la individ deci ioc emoții

anonim_4396 · Answer

Cum adică „ioc emoții".
Faptul că se află într-un ocean întunecat și silențios n-ar fi suficient ca să-l înspăimânte? Spaima nu este o emoție? Tristețea?

sierra1 · Answer

Un organ nu are emotii - nici creierul nici hipotalamusul, nici amidala. Punct

doctorandus · Answer

De fapt, au fost bolnavi in coma, care nu puteau misca nimic, dar erau constienti. http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Pistorius

Adrian_Mares_1972 · Answer

Sunt si cazuri de moarte cerebrala a unor nevazatori din nastere.La "reintoarcere" au povestit despre imagini vizuale(care corespundeau fidel descrierii). Este un subiect sensibil, nu se face mare tevatura pe marginea lui, dar sunt multi bani alocati cercetarii fenomenului de tari mai avansate.

RAY · Answer

Poti dovedi ceea ce ai afirmat? Sunt si cazuri de moarte cerebrala a unor nevazatori din nastere.La "reintoarcere" au povestit despre imagini vizuale(care corespundeau fidel descrierii).

Adrian_Mares_1972 · Answer

Personal nu am cum, pot sa cred insa ca cei care au facut studii in acest sens, nu mint toti. Exemple daca vrei gasesti cu duiumul. Daca vrei un prim exemplu:http://adevarulesubochiitai.blogspot.ro/2016/01/misterele-mortii-clinice.html

RAY · Answer

Alea nu sunt dovezi, desi afirmatia ta e nula

Adrian_Mares_1972 · Answer

Ce nu-ti este clar, am spus ca eu personal nu am dovezi, doar am vazut si citit despre studii care afirma ca este un fenomen raspandit si intalnit in practica. Daca aia u mintit, cercetatori in acest domeniu, atunci si eu am fost indus in eroare.Doar ca nu sunt unul, doi, ci mai multi, de la universitati de prestigiu, de multe ori. Daca cauti gasesti si exemplele, vrei sa le caut eu pentru tine?

RAY · Answer

Cel care afirma trebuie sa dovedeasca ceea ce a afirmat, tu ai afirmat acolo ceva care  incalca  neurostiinta moderna, nu poate vedea un om imagini daca s-a nascut orb din nastere pentru ca nu se transmite imagini genetic 

Sunt si cazuri de moarte cerebrala a unor nevazatori din nastere.La "reintoarcere" au povestit despre imagini vizuale

Adrian_Mares_1972 · Answer

"– Aduce studiul morţii clinice argumente concrete în favoarea realităţii lumii de dincolo?

– Unul din cele mai puternice argumente este faptul că în timpul morţii clinice, nevăzătorii din naştere văd pri­ma oară ce se întâmplă în jur. Ei văd cu ochii spiri­tului, ai corpului de energie. Este o dovadă că nu avem doar corp fizic, ci şi corp subtil, care este însoţit de o con­ştiinţă detaşată de creierul nostru anatomic şi care are o altă percepţie asupra timpului şi a spaţiului. Ex­pe­­rienţa este a acestei conştiinţe, nu a creierului. Ve­derea se face într-un unghi de 360 de grade şi poate ex­plora instantaneu la orice distanţă. Această vedere pa­noramică apare nu numai la cei care au o moarte cli­nică, ci şi în stările de extaz mistic sau în experienţa unor maeştri spirituali ai Orientului. Un creier trau­ma­tizat poate genera, desigur, şi halucinaţii, dar ele n-au coerenţă, n-au logică. Tot ceea ce se petrece în expe­rienţa morţii clinice are o coerenţă, un sens moral, o filosofie profundă, cu referire la viaţa persoanei im­pli­cate. În urma lor, învăţăm întotdeauna o lecţie. Un alt argument extrem de important este memoria noas­tră de dincolo. "

Extras de aici, daca ai chef citeste sa intelegi: http://www.cunoastelumea.ro/c-tin-dulcan-neurolog-viata-noastra-pe-pamant-este-doar-o-mica-parte-din-ceea-ce-avem-de-trait/. Daca vrei iti mai caut exemple, ma mir ca nu esti in stare sa ti le cauti singur...Sau esti doar un Gica-contra?

RAY · Answer

Eu cred ca nu ne intelegem, uite o dovada stiintifica, si eu pot scrie aiureli pe un blog, iar acel site este romanesc si nu prezinta dovezi si este nul ca credibilitate stiintifica, da-mi un site gen science daily nu porcari romanesti 
Observarea și măsurarea fenomenelor
Acumularea și ordonarea materialului
Crearea de ipoteze și modele, prognoze, stabilirea nivelului de importanță
Testarea ipotezelor modelului prin experimente, teste, încercări
Confirmarea sau infirmarea ipotezelor
Publicarea rezultatelor, pentru ca acestea să poată fi validate de alții
Modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului, în funcție de rezultatul testelor și de opiniile criticilor
În cazul confirmării, dezvoltarea unei teorii, care trebuie însă să îndeplinească anumite criterii
Atât timp cât teoria nu este falsificată, poate să fie considerată cunostință științifică

Adrian_Mares_1972 · Answer

Da,inteleg unde bati...Te cam alaturi inchizitiei de pe la anul 1400 si ceva, nu mai stiu exact, parca 1473(aia spaniola, nu?). Ceea ce nu poate fi demonstrat inca, nu inseamna ca fenomenul nu exista, ci ca omul nu-l poate explica sau intelege inca prin rigoarea stiintifica(care are niste ingradiri ciudate).

RAY · Answer

Din contra ma alatur iluminatilor aparuti in franta care considerau ca natura poate fi descoperita prin stiinta -metoda stiintifica, personal nu cred ca un orb din nastere poate vedea imagini

Adrian_Mares_1972 · Answer

Numai cei care au indraznit sa spuna mai mult decat era de inteles la un moment dat au facut descoperiri remarcabile, cei care au fost riguros axati numai pe teoriile deja demonstrate stiintific nu au facut decat sa verifice, valabilitatea(sau nu) celor descoperite.Rare au fost cazurile cand aceeasi persoana descopera o noua teorie si o si demonstra.Asta e mai usor astazi(sa si descoperi sa si demonstrezi)datorita tehnologiei si avansului umanitatii in general, dar inca nu este o regula.

minrest · Answer

Fiintele de la un anumit grad de complexitate in plus, au nevoie de stimuli. Chiar daca lipsesti un om de stimuli puternici, mai raman stimuli produsi de propriul corp, si totusi pentru om este insuportabil. Daca elimini stimulii complet, omul inebuneste foarte repede.

Donsavas · Answer

Să ne intelegem. Aici nu vorbim de nebunie ci de o simulare a morții,practic. Pierderea totală a contactului cu realitatea se declanșează cand mori. A te deconecta de restul trupului prin pierderea capacității naturale de a trăi ancorat în realitate,asa cum ai spus o Tu, duce la degenerare sau stagnare neuronala. Cata vreme creierul nu mai are contact cu mediul, nu i mai folosesc informațiile si toata energia stocată și e clar ca se va autodistruge in timp prin descompunere. Nici creierele congelate nu traiesc la nesfârșit. Ceea ce a spus Adrian Mareș este valabil pentru un computer  care nu trebuie sa se conformeze si este facut sa stocheze cat primește, nu sa aiba deschidere către lumea largă, asa cum e creierul facut pentru a se hrăni cu informație continuu.

Darkmagic · Answer

Interesanta ipoteza...
Nu cred insa ca termenul " înnebuni" este cel mai potrivit.
Cum a spus user minrest, in cea mai mare parte, "functionam" pe stimuli, DAR...
In alta ordine de idei, nu stiu daca "intelectul" acelui creier nu ar putea simula un univers intern dezvoltand pentru a-l experimenta altfel de stimuli, independenti de organele de simt cu care era obisnuit, cunoscuta fiind capacitatea acestui organ de a se adapta lipsei anumitor simturi, cat si amplificarii celor existente sau a inlocuirii lor cu unele despre care neurologia nu are acum habar.
Tot ca ipoteza de lucru: 
Fiind totusi un organ electro-chimic, ar avea suficient timp respectivul "creier in borcan", pentru a dezvolta un "simt" electromagnetic, ca al pasarilor, pentru a percepe totusi un "input" din realitatea exterioara?
Posibil.

Sunt "romane" de discutat aici si timpul nu-mi permite, insa concluzia e una:
Fie se adapteaza dezvoltand o alta modalitate de a experimenta realitatea exterioara cu alte simturi, (fie si abstract, intr-un "univers" simulat in interiorul sau), ori se atrofiaza, neputand sa-si indeplineasca scopul. 
Dupa cum vezi acum, "va înnebuni" nu are ce cauta in ipoteza, orice tip de "nebunie" insemnand totusi o intensa activitate cerebrala.

anonim_4396 · Answer

Deja innebunesc eu numai cat citesc intrebarea!

anonim_4396 · Answer

Oricum, destul de repede, ca pierde in primul rand notiunea timpului si izolarea "omoara" rapid o entitate care la baza este sociala.

Yee · Answer

Yee(Salut)! Personal cred ca creierul va trai permanent intr-o stare de vis, fara a mai avea posibilitatea sa se trezeasca. Cat despre nebunie, nu stiu ce sa zic.

anonim_4396 · Answer

În situația lui, care mai este deosebirea dintre vis și realitate?

Yee · Answer

Yee! Pai asta este si ideea acestie filozofii: ca nu exista deosebire.

LPCTSTR · Answer

Cati ani ai de mereu incepi intrebarile cu "Yee(Salut)"?
Doar eu cred ca iti scade "acea" credibilitate sau macar acea sperantq ca nu "vorbesti cu copii"?
Esti penibil...