Ce povesti cunoasteti scrise de FRATII GRIM? Puteti sa imi dati si mie niste titluri? Mulktumesc mult :*.

Http://ro.wikipedia.org/wiki/Fra%C8%9Bii_Grimm
http://en.wikipedia.org/wiki/Brothers_Grimm
http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Brothers_Grimm

Http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html
¤Hansel si Gretel
¤Croitorasul cel viteaz
¤Cenusareasa
¤Scufita Rosie
¤Muzicantii din Bremen
¤Fata fara maini
¤Elza cea desteapta ca noaptea
¤Degetel
¤Calatoria lui Prichindel
¤Cele sase lebede
¤Frumoasa Cioc de Struz
¤Alba ca Zapada
¤Hans cel norocos
¤Printesa pazitoare la gaste
¤Natangii
¤Printul rapit si printesa fugara
¤Un Ochi, Doi Ochi, Trei ochi
¤Matusica Holle
¤Cei sapte corbi

- "Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici";
- "Hansel şi Gretel";
- "Scufiţa Roşie";
- "Cenuşăreasa";
- "Lupul şi cei şapte iezi";
- "Muzicanţii din Bremen";
- "Frumoasa adormită";
- "Croitoraşul cel viteaz";
- "Împăratul Cioc de Sturz";
- "Păzitoarea de gâşte";
- "Pomul cu merele de aur";
- "Regina albinelor";
- "Ploaia de stele";
- "Căsuţa din pădure";
- "Prinţul fermecat";
- "Prichindel";
- "Gâsca de aur";
- "Darul piticilor";
- "Bunicul şi nepotul";
- "Croitoraşul cel isteţ";
- "Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă".
Le poți citi aici:
http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html

Cuiul
Croitorasul cel viteaz
Cenusareasa
Scufita Rosie
Muzicantii din Bremen
Alba ca zapada si cei sapte pitici
Astea mi le mai amintesc de cand eram mica, uite aici cateva:
http://www.povesti-pentru-copii.com/fratii-grimm.html

Pff..Scufita Rosie? aia e poveste? pentru cine? ce se poate intelege din asa ceva?
cica, e recomandata pentru copii, cea mai mare greseala!

Bună! Găsești aici povestite mai multe povești de Frații Grimm http://lecturirecenzate.ro/

Poveşti de Fraţii Grimm


Jacob Ludwig Carl Grimm şi Wilhelm Carl Grimm (Jacob şi Wilhelm Grimm sau simplu - Fraţii Grimm) s-au născut pe 4 ianuarie 1785, respectiv 24 februarie 1786 în oraşul Hanau situat în apropiere de Frankfurt, Germania. Fraţii Grimm au fost folclorişti, lingvişti, filologi, doctori în drept şi sunt cunoscuţi în toată lumea mai ales pentru colecţia de basme publicată în două volume (primul volum a apărut în 1812, iar al doilea volum în 1814) şi întitulată "Poveşti pentru copii şi familie". Fraţii Grimm şi-au adus contribuţia la formarea limbii germane, în special prin publicarea dicţionarului "Cartea cu cuvinte germane" pe care l-au scris împreună şi prin editarea primei carţi de fonetică/fonologie a limbii germane "Legea lui Grimm", scrisă doar de Jacob. Dicţionarul Fraţilor Grimm avea 33 de volume şi cântărea 84 kg



Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici
de Fraţii Grimm

Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Hansel şi Gretel
de Fraţii Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaş şi omul ăsta îşi avea căscioara la marginea unui codru nesfârşit, unde-şi ducea viaţa împreună cu nevastă-sa şi cei doi copii ai săi. Şi pe băieţel îl chema Hansel, iar pe fetiţă Gretel. De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-şi astâmpăra foamea. Şi-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se abată asupra ţării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să-şi agonisească nici măcar pâinea cea zilnică.

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Scufiţa Roşie
de Fraţii Grimm

A fost odată o fetiţă zglobie şi drăgălaşă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era ea bunicii, care nu ştia ce daruri să-i mai facă. Odată, bunica îi dărui o scufiţă de catifea roşie şi pentru că-i şedea tare bine fetiţei şi nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, o numiră de atunci Scufiţa Roşie. Într-o zi, maică-sa îi zise...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Cenuşăreasa
de Fraţii Grimm

A fost odată un om putred de bogat şi omului ăstuia s-a întâmplat să-i cadă nevasta greu bolnavă. Şi când a simţit că i s-apropie sfârşitul, femeia şi-a chemat la căpătâi singurul ei copil, o fetiţă, şi i-a spus:

- Draga mamei, orice ţi s-ar întâmpla, cată să fii întotdeauna bună şi cu sufletul neîntinat. Acestea zicând, femeia îşi mai privi o dată copila şi închise ochii pentru vecie...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Lupul şi cei şapte iezi
de Fraţii Grimm

A fost odată o capră bătrână şi capra asta avea şapte iezi, pe care-i iubea aşa cum numai o mamă îşi iubeşte copiii. Într-o zi, trebuind să plece în pădure ca să le aducă de-ale gurii, capra strânse în jurul ei pe cei şapte iezi şi le grăi astfel:

- Dragii mei copilaşi, eu trebuie să plec în pădure. În lipsa mea, căutaţi de fiţi cuminţi şi, mai cu seamă, feriţi-vă de lup...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Muzicanţii din Bremen
de Fraţii Grimm

A fost odată un om şi omul ăsta avea un măgar, care de ani şi ani tot cărase la moară saci cu grăunţe. Dar de la un timp bietului dobitoc i se împuţinaseră puterile şi nu mai era bun de nici o treabă. De aceea, stăpânul lui se gândi într-una din zile că n-ar mai avea nici un rost să strice pe el bunătate de nutreţ. Măgarul pricepu însă că nu-l aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai adaste, îşi luă tălpăşiţa spre oraşul Bremen...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Frumoasa adormită
de Fraţii Grimm

A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: "Cât de goală ne e casa şi ce fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!" Dar coconul cel mult dorit se lăsa aşteptat de multă vreme... Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe prundişul malului şi-i grăi astfel...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Croitoraşul cel viteaz
de Fraţii Grimm

Într-o dimineaţă de vară, un croitoraş şedea plin de voioşie la masa lui de lucru de lângă fereastră. Cosea de zor, iar mâinile lui parcă alergau singure pe ţesătură. Tocmai atunci se întâmplă să treacă pe stradă o ţărancă, strigând cât o ţinea gura:

- Magiun! Magiun bun de vânzare! Magiun! Hai la magiun!

Cuvintele femeii îi plăcură croitoraşului şi, scoţându-şi căpăţâna...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Împăratul Cioc de Sturz
de Fraţii Grimm

A fost odată ca niciodată un împărat care avea o fată nespus de frumoasă, dar atât de trufaşă, de nu putea să-i găsească nici un peţitor pe gustul ei. Pe cei care veniseră-n peţit până atunci, fata reuşise să-i facă să-şi ia tălpăşiţa. Ba îi mai şi batjocorise pe deasupra! Dar iată că într-o bună zi, împăratul dădu un bal mare, la care-i pofti pe toţi flăcăii dornici de însurătoare. Şi de cum se înfăţişară aceştia, veniţi din toate părţile lumii, împăratul îi şi orândui după rang şi stare...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Păzitoarea de gâşte
de Fraţii Grimm

Trăia odată, demult de tot, o mătuşică bătrână-bătrână care-şi ducea traiul tocmai în creierii munţilor, într-un loc necălcat de picior omenesc. Ş-avea ea un bordei şi un cârd de gâşte, iar locul acela pustiu în care trăia era înconjurat de o pădure nemărginită. Bătrânica însă nu şedea numai acasă, ci în fiecare dimineaţă îşi lua cârja şi-o pornea, şontâc-şontâc, în pădure. Acolo, in padure, se apuca sa faca o mulţime de treburi, cum nu te-ai fi aşteptat de la o femeie pe care o gârboviseră anii: aduna iarba pentru gâşte, culegea poame sălbatice...

Citeşte mai departe...

Pomul cu merele de aur
de Fraţii Grimm

A fost odată o femeie şi femeia asta avea trei fete. Pe cea mare o chema Un-ochi, pentru că avea un singur ochi şi era aşezat ochiul acesta tocmai în mijlocul frunţii; pe cea mijlocie o chema Doi-ochi, pentru că avea doi ochi, iar pe cea mai mică, Trei-ochi, cel de-al treilea fiind aşezat tot în mijlocul frunţii. Şi fiindcă Doi-ochi nu se deosebea la înfăţişare de ceilalţi oameni, surorile şi maică-sa nu o puteau suferi şi mereu o ocărau:

- Tu, cu cei doi ochi ai tăi, parcă eşti mai pricopsită decât lumea...

Citeşte mai departe...

Regina albinelor
de Fraţii Grimm

Au fost odata doi feciori de împărat, care au pornit să-şi încerce norocul prin lume, şi feciorii ăştia au ajuns să ducă o viaţă atât de ticăloasă şi deşartă, că n-au mai avut îndrăzneala să calce pragul casei părinteşti. Şi cum trecuse vreme, nu glumă, şi nu venise nici o veste de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l poreclisera Prostilă, plecă în căutarea lor. Dar când dădu în sfârşit de fraţii săi, aceştia începură să-şi bată joc de dânsul:

- Auzi, prostănacul, să creadă c-o să poată răzbi prin lume...

Citeşte mai departe...

Ploaia de stele
de Fraţii Grimm

Era odată o fetiţă căreia îi muriseră mama şi tata şi ea rămăsese aşa de săracă, încât nu mai avea nicio cămăruţă unde să locuiască, nici un pat unde să doarmă, în sfârşit, nimic altceva decât hainele de pe ea şi bucăţica de pâine pe care unii trecători miloşi i-o dădeau din când în când. Ea era însă o fetiţă bună şi credincioasă. Şi, cum era părăsită de toată lumea, plecă, cu Dumnezeu în gând, pe câmp, la voia întâmplării. La un moment dat se întâlni cu un om sărac care-i spuse:

- Dă-mi şi mie ceva de mâncare, căci sunt mort de foame...

Citeşte mai departe...

Căsuţa din pădure
de Fraţii Grimm

A fost odată un tăietor de lemne tare nevoiaş, şi tăietorul ăsta trăia cu nevasta şi cele trei fetiţe ale lor într-un bordei, la marginea unui codru unde arareori călca picior de om. Şi într-o dimineaţă, înainte de-a pleca la lucru, ca de obicei, tăietorul îi spuse nevestei:

- Când s-o face de amiaz', trimite-mi pe fata cea mare în pădure, cu merinde, că altminteri n-o să pot mântui lucrul. Şi ca nu cumva să se rătăcească, mai adăugă el, o să iau cu mine punga asta de mei şi o să presar boabele pe tot drumul...

Citeşte mai departe...

Prinţul fermecat
de Fraţii Grimm

A fost odată ca niciodată, a fost un împărat care avea mai multe fete şi toate erau frumoase ca nişte zâne. Dar cea mai mică era atât de frumoasă, că până şi soarele, care văzuse atâtea, se oprea în loc, uitându-se la dânsa şi minunându-se de atâta frumuseţe. La o mică depărtare de palatul împărătesc se întindea o pădure adâncă şi întunecoasă, iar în pădure, la umbra unui tei bătrân, se putea vedea o fântână. În zilele cu prea mare zăduf, cea mai mică dintre fetele...

Citeşte mai departe...

Priveşte în format video...

Prichindel
de Fraţii Grimm

A fost odată un ţăran sărac şi ţăranul ăsta sta într-o seară în faţa vetrei şi dregea focul alături de nevasta lui care torcea. Şi-n tăcerea ce se aşternuse în odaie se auzi deodată glasul bărbatului:

- Ce rău e că n-avem şi noi copii! Casa noastră e atât de pustie şi de tristă, pe câtă vreme în casele altora e numai forfotă şi veselie...

- Asta aşa-i, răspunse femeia, oftând. De-am avea măcar unul singur şi chiar de-ar fi micuţ cât degetul cel mare de la mână şi încă...

Citeşte mai departe...

Gâsca de aur
de Fraţii Grimm

A fost odată un om şi omul ăsta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei îl porecliseră Prostilă şi-l luau în râs şi-l umpleau de ocări ori de câte ori aveau prilejul. Într-o bună zi, cel mai mare dintre fraţi vru să se ducă în pădure să taie lemne şi, mai înainte de a pleca, maică-sa îi puse-n traistă un cozonac bine rumenit şi tare gustos şi-o sticlă cu vin, ca să aibă cu ce-şi potoli foamea şi setea. Şi de cum ajunse în pădure, flăcăul nostru se şi întâlni cu un omuleţ bătrân şi tare cărunt. După ce-i dădu bineţe, omuleţul prinse a se ruga de el...

Citeşte mai departe...

Darul piticilor
de Fraţii Grimm

A fost odată un croitor şi un giuvaergiu şi au pornit ei împreună la drum, că aveau amândoi cam aceeaşi ţintă. Şi mergând ei aşa, într-o seară, după ce soarele apuse în dosul munţilor, numai ce le veniră în auz sunetele unui cântec îndepărtat, care se desluşea din ce în ce mai mult. Şi cum cântecul suna ciudat dar şi deosebit de plăcut, îşi uitară de orişice oboseală şi-o luară repede înspre partea de unde venea cântecul. Luna răsărise de-acum pe cer şi lumina drumul ca ziua, aşa că cei doi călători putură să meargă fără de nici o oprelişte...

Citeşte mai departe...

Bunicul şi nepotul
de Fraţii Grimm

A fost odată un bătrân împovărat de ani. Şi de bătrân ce era, privirea i se tulburase, auzul îi slăbise şi-i tremurau genunchii la orice mişcare. Când şedea la masă să mănânce, abia mai putea să ţină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpau chiar bucăturile din gură. Şi văzând până unde ajunsese bătrânul cu nevolnicia, fiul şi noră-sa se umplură de scârbă. Nu-i mai aşezară să mănânce cu ei la masă, ci-l puseră într-un colţ, lângă vatră. Şi din ziua aceea îi dădeau mâncarea într-o strachină de lut, şi nici măcar...

Citeşte mai departe...

Croitoraşul cel isteţ
de Fraţii Grimm

A fost odată ca niciodată o domniţă şi domniţa asta era atât de fudulă, că nu-i mai intra nimeni în voie. Şi de se întâmpla să vie vreun flăcău în peţit, îl punea numaidecât să-i ghicească vreo ghicitoare şi de n-o putea dezlega, îl arunca fără milă, batjocorindu-l în fel şi chip. Trecură aşa nenumărate rânduri de peţitori pe la curtea împărătească şi-n cele din urmă, văzând că n-o scoate cu nici unul la capăt, domniţa porunci să se dea sfară-n ţară că se va mărita cu acela care va fi în stare să-i dezlege o ghicitoare şi că n-are decât să poftească oricine...

Citeşte mai departe...

Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă
de Fraţii Grimm

A fost odată un moş şi moşului ăstuia îi murise nevasta, şi-a mai fost şi-o femeie bătrână, şi femeii ăsteia îi murise bărbatul. Şi moşneagul avea o fată şi băbuţa avea şi ea o fată. Fetele se cunoşteau de când erau micşoare şi totdeauna le vedeai preumblându-se împreună. Şi după fiece plimbare veneau de braţ la casa văduvei. Şi iată că-ntr-o zi, baba îi spuse fetei moşneagului:

- Fată, hăi, ia ascultă aici: spune-i lui tată-tău să mă ia de nevastă, şi de s-o învoi, o să te ţin ca-n puf.

Daca tu spui ca eu nu imi pot da seama de caracterul tau dupa niste raspunsuri, atunci tu de ce spui ca ti-ai dat seama de caracterul meu dupa raspunsurile mele.Si apropo, oligofrena-i mata, poate ea nu stie ce inseamna cuvantul asta pe care doar prosti il folosesc.

Iar incepiiiiiii, iar imi spui ce sa fac, ti-am zis taci vantului odata.Nici nu mai comentez nimic.Nu mai am ce...esti de neinteles.