Nu este o poveste prea captivanta, dar totusi este povestea mea.In ziua in care implineam 18 ani, una dintre cele mai frumoase zile pentru orice adolescent, l-am cunoscut pe el(A) la nunta unei verisoare.Recunosc ca mi-a atras atentia din prima clipa in care l-am vazut, insa am incercat sa pastrez distanta fata de el.Il surprindeam privindu-ma sau zambindu-mi, imi placea.Baieti tot sa fie,ma invitau sa dansam, nu acceptam fiind si foarte obosita, insa atunci cand l-am vazut pe el venind parca nimic in jurul meu nu mai era.M-a invitat l-a dans, asa cum speram, am acceptam, am stat de vorba.(asta a fost spre dimineata). Inainte de a pleca acasa mi-a dat numarul de telefon si mi-a spus sa ii dau un mesaj a doua zi pentru ca el nu are telefonul la el.Si cam atat in seaa respectiva.A doua zi am fost la verisoara mea, i-am spus cele intamplate(A fiind varul sotului ei) si m-a indemnat sa-i dau mesaj, cum am si facut ulterior.Am vorbit prin mesaje si am stabilit sa ne intalnim.Am continuat cu intalnirile cateva zile pana am decis sa fim impreuna.A fost minunat, il iubeam si credeam ca si el ma iubeste, ne petreceam tot timpul impreuna, noapte si zi. Timp de 7 luni nu ne-am despartit decat cand eram eu la scoala si el la serviciu.Eram foarte geloasa si posesiva, vroiam sa fie doar cu mine, dar nici el nu se despartea de mine o clipa.In luna martie ne-am certat, atunci am crezut pentru prima data ca nu mai are rost sa continuam; am mai avut mici certuri care nu tineau mai mult de 1 zi.Ne-am intalnit sa vorbim, sa-i spun ca relatia noastra nu mai are nici un rost si pana la urma m-a convins sa ne mai dau o sansa pentru ca ne iubim, spunea ca nu poate sta fara mine, ca ii multumeste lui Dumnezeu ca m-a intalnit.Eram foarte fericita. Vroiam sa ne mutam impreuna, parintii ne sustineau, erau de acord.Ne doream un copil, desi eram prea mica stiam ce vreau, il vroiam pe el pana la adanci batraneti, ne faceam planuri, dar nu a fost sa fie.In luna aprilie am aflat ca purtam in pantece rodul iubirii noastre, ne-am bucurat enorm, plangeam si radeam de fericire.Am hotarat sa nu spunem nimic pana nu vedem ce se intampla. Dupa nici 2 saptamani s-a schimbat tot intre noi, era din ce in ce mai rece, nu mai stateam amandoi.Incercam sa-l inteleg, ii ceream explicatii si asta l-a facut mai mult sa se indeparteze. Ajunsese sa imi spuna ca nu vrea copilul ca a realizat ca nu se simte pregatit.Am spus ca ma voi descurca singura.Pana la urma la inceputul lunii iunie ne-am despartit.Eram disperata, nu stiam ce sa fac, persoana pe care o iubeam ma ignora.Ne-am mai intalnit, am mai vorbit, imi spunea ca ma iubeste dar ca nu stie ce se intampla cu el.Am ascuns sarcina de toti din jurul meu, de parinti, prieteni.Eram singura, el nu mai era.Am decis impreuna cu el sa renunt la copil, dar nu am putut, am fost la medic, dar nu am facut asta.Imi facea rau intentionat, cand burtica incepuse sa creasca ii spuneam sa puna mana ca misca si nu vroia, se uita cu ura, incercam sa-l fac sa-si iubeaca macar copilul daca pe mine nu mai vroia.Pentru ca era vacanta de dupa bacalaureat vroiam si eu sa ma relaxez si in ideea aceeasta si cu scopul de a-l face gelos am plecat la munte cu niste prieteni.Acest lucru m-a costat foarte mult. Datorita vacantei mele l-a munte, datorita stresului si supararilor la nici 2 zile dupa ce am ajuns acasa am avut dureri ingrozitoare de burta.Il sunam ingrozita, nu imi raspundea; cand intr-un final mi-a raspuns si i-am spus prin ce trec mi-a spus:"SI EU CE VREI SA ITI FAC?"Am inchis telefonul.Noroc cu mama mea care era acasa si in momentul acela cand a vazut ce mi se intampla si-a dat seama de tot.Am ajuns la spital, am nascut un baietel perfect sanatos, dar mort.L-am sunat sa ii spun, a venit imediat la spital, era trist sau este un actor foarte bun pentru ca inainte spunea ca indiferent de ce se va intampla nu va ramane cu mine si nu il va interesa.A avut grija de mine cat am stat in spital si cateva zile dupa.Imi spunea ca ma iubeste ca altfel nu statea cu mine, dar se purta foarte urat. Spunea ca ii este mila de mine, dar nu vroiam mila lui, imi doream sa fie omul de care eu ma indragostisem. Dupa 2 saptamani de la nefericire ne-am despartit definitiv, el a spus ca vrea sa fie fericit, sa se distreze, ca nu se simte pregatit de o relatie.Si in septembrie ne-am despartit definitiv.Am avut luni la rand in care tot imi amintea de el, nopti nedormite, ii trimiteam mesaje, ma umileam, nu puteam intelege.Incepusem sa am o dragoste, obsesie pentru el si o ura, toate amestecate.Nu stiam ce simt,il veneam intamplator pe strada, in pub-uri, terase. Dupa un timp nu ne mai vorbeam deloc, il ocoleam, dar imi doream sa il si vad sa ii vorbesc.Mi-am luat inima in dinti intr-o zi si l-am sunat, i-am spus ca nu l-am uitat si ca as vrea sa ne impacam.Raspunsul lui nu a fost nici da nici nu.Atunci am inteles ca trebuie sa fac orice este posibil sa-l scot din mintea si sufletul meu pentru ca imi bateam joc de mn.Pe data de 8 martie ne-am intalnit intamplator intr-un club, m-a salutat i-am raspuns si pentru prima data am simtit ca iubirea mea pentru el nu mai era atat de intensa. Aveam in minte doar cat rau mi-a facut, il uram, stiam ca va ramane in mintea mea.A doua zi i-am spus mamei tot ce se intampla cu mine si mama a spus: "Cel care va fi pentru tine nu ti-l ia nimeni".Si s-a dovedit a fi adevarat.In aprilie de ziua lui am avut puterea sa il sun sa-i urez la multi ani, prieteneste, ba chiar l-am invitat la o cafea sa-i spun ca nu ii port pica si ca ii doresc tot binele din lume.In ultimul moment m-a anuntat ca nu poate veni, era in noapte de paste.Prietenii ma sunau sa ma duc la o petrecere si cum el urma sa nu mai vina am acceptat propunerea prietenilor mei.Acolo am cunoscut un baiat care mi-a atras atentia, nu fizic ci prin felul lui de a fi. Avand un prieten comun am tot iesim in oras, pana cand intre noi s-a infiripat ceva. Uitasem complet de relatia trecuta si am hotarat ca trebuie sa o iau de la capat. Dupa numai 3 saptamani ne-am mutat impreuna si acum urmeaza sa ne casatorim.Sunt foarte fericita, il iubesc mult, ma iubeste, stiu ca el este alesul, asa cum mama imi spunea.Am inceput o noua viata alaturi de el si stiu ca ma pot baza in orice moment pe sprijinul lui.Nu o sa mai repet greseala.Si pentru toti cei care ati suferit sau suferiti din dragoste sa stiti ca nu este capat de lume, trebuie doar sa vreti sa fi-ti fericiti!
Eu am fost cu un baiat timp de 3 ani. A fost foarte frumos dar dupa un an am inceput sa ne certam ne-am racit, iar eu am simtit ca era altceva la el dar am zis ca mi se pare mie.Intr-o zi ne-am despartit si nu neam mai vazut, mentionez ca timp de un an ne-am vazut in fiecare zi..acum insa nu ne mai vazusem de cateva zile. Cand odata veneam de la piata sau unde fusesem si ma intalnesc cu el si cu 2 prietene ale mele(erau cele mai bune prietene ale mele) si nici nu mau bagat in seama, nici unul nici macar prietenele mele care nu aveam nimic cu ele nu ne certasem, in fine am trecut pe langa ele le-am respectat decizia de a nu ma saluta si mi-am vazut de drum. Dupa cateva luni sa vad o poza cand prietenul meu o tinea pe una dintre prietenele mele cele mai bune in brate, am crezut k nu vad bine, dar asta era adevarul.Nu i-am zis nimic si nu neam vorbit cam o luna de zile pana intr-o seara cand m-a sunat foarte tarziu si am vorbit cu el 5 ore la tel si mi-a spus ca a fost cu cea mai buna prietena a mea...in seara aia am crezut ca innebunesc nu-mi venea sa cred..cum a putut sa-mi faca asta...a 2 zi trebuia sa ma duc la scoala, dar nu m-am dus m-am intalnit cu el si am vb si mi-a aratat mesajele de pe prietena mea care ii zicea te iubesc etc. Daca ma credeti am plans toata noaptea, de cand mia recunoscut pana ne-am intalnit si cand ne-am intalnit m-a luat in brate si eu tot plangeam, intr-un sfarsit nu am mai rezistat de atat plans si mi s-a facut rau.el eraq foarte preocupat de starea mea..ma ajutat sa-mi revin si sa numai plang si apoi m-a sarutat, iar eu am acceptat pentru ca il iubeam foarte mult si nu puteam sa stau fara el. Apoi am vorbit cu "prietena mea cea mai buna"si am intrebat-o daca are ceva sa-mi spuna si a zis ca nu si i-am zis ca am aflat tot ce s-a intamplat si a inceput sa isi ceara scuze. Dupa cateva zile mi-a scris o scrisoare si i-a dat-o unei prietene comune sa mi-o dea..si isi cerea scuze ca ii pare rau k nu stie ce a fost in capul ei.Si eu la randu meu i-am trimis o scrisoare si i-am zis NU TE CREDEAM IN STARE DE ASA CEVA si i-am mai zis sa se fereasca de mine, deoarece eu sunt o persoana mai razbunatoare si vroiam sa o bat..ma rog eu m-am impacat cu prietenul meu si nu am mai vazut-o pe tipa nici in momentul de fata, se tot fereste de mine si spun ca inainte aveam aceiasi prieteni.Au trecut ani si incepusem ca ne certam des ne desparteam dupa ne impacam si tot asa. Apoi la ziua unui baiat m-a inselat inca o data cu prietena unui prieten de-al lui sa-i spune(K)au plecat de la petrecere impreuna cu un al baiat cel mai bun prieten al prietenului meu sa-i spunem (D) ca scuza, iar eu cu gagicul fetei respective sa-i spunem(R)ii cautam ca 2 prosti in timp ce ei se sarutau..intr-un sfarsit sau intors dupa 1-2 ore si l-am intrebat unde a fost si mi-a spus ca au fost la liceu la prietenul meu ca sa se sarute D cu K, am zis ca asa el, l-am crezut, desi mi s-a parut ciudat.A doua zi ma suna prietenul(R) fetei respectine(K) sa-mi spuna ca a vb cu baiatul la care era petrecerea si ca i-a zis cadefapt prietenul meu si cu K s-ar fi sarutat si mi-a zis ca se intalneste cu K sai spuna ca stie tot si sa vada daca recunoaste.Baiatul ma suna intr-un sfert de ora sa-mi spuna ca a batut-o pe fata(k) si ca a recunoscut ca sau sarutat.Am crezut ca, cade cerul peste mine, transversam strada fara sa ma mai uit nu imi mai pasa de nimic nu mai conta nimic, iar eu m-am impacat cu el dupa cate mi-a facut, dar nu a durat mult cam dupa 1 saptamana ne-am despartit de tot si am intalnit un alt tip care imi ofera tot ce nu avea el dar eu ma mai gandesc la el iar el tot posteaza pe facebook tot felul de chestii referitoare la mine dar nu cred ca il pot uita vreodata deoarece a ocupat un loc foarte important in sufletul meu si poate o sa ramana acolo mereu.Asa ca fetelor aveti mare grija de cine v-a indragostiti si pentru cine puneti suflet si am doar 19 ani dar am o experinte de viata cat nu o au uni la 40 am trecut prin foarte multe mai ales relatii si acum sunt foarte atenta cu cine stau si pentru cine pun suflet deoarece am luat-o de foarte multe ori "ochi", dar asta e viata mergem mai departe indiferent de urmari. Sper sa invata-ti din greselile altora si sa aveti grija sa nu le repetati.Va multumesc si ma scuza-ti pentru greseli dar sunt foarte obosita:*
As vrea sa va spun o istorioara foarte interesanta nu stiu daca o sa va placa dar sper.ma stiu cu un baiat de la gradinita si tucma de atunci am sentimente fata de el.cind eram mici am aflat din cunoscuti ca si lui ii place de mine dar mam prostit si am mintit ca nu imi place de el ci cu totul de alt baiat.de atunci am observat ca s-a racit fata de mine si ca vroia sa ma faca geloasa cu o prietena de a mea.am devenit o coopila rasfatata, mofturoasa si incepusem sai displac. in clasa a 7 m-am schimbat complet am devenit mai vesela si de fiecare data incerc uneori sa-l fac foarte gelos si uneori mi se pare ca mi se primeste.intro zi prietena mea carolina a spus ca a visat un vis cum eu cu el ma sarutam la o discoteca.azi am aflat ca miine o face si as vrea sa se indeplineasca visul deoarece mie imi place foarte tare de el si mi se pare ca si lui de mine.cred ca el stie de sentimentele mele fata de el si de fiecare data el incearca sa ma faca geloasa cu o fata din clasa noastra.dar am observayt ca lui nu-i prea place de ea.imi pare rau ca azi m-am certat cu el deoarece l-am facut in tot felul de la un fleac si m-am suparat si mai tare cind si el m-a facut la fel.nustiu dar eu foarte des am incercat sa-l uit dar n-am putut cred ca el este prima si ultima mea iubire. apropo vainteresati citi ani am eu am degraba 13 ani si el la fel. anul acesta toti prietenii se mira cum sunt dar nu stiu ce creede el despre mine.intro zi l-am rugat pe un coleg sal intrebe daca ma place insa si acelui coleg ii place de mine si m-a mintit ca nu-i place de loc.eu m-am suparat pe el deoarece am crezut ca si lui ii plac ede mine dar pe urma am aflat ca colegul m-a mintit si ca nici nu l-a intrebat mi-a aparut spranta ca are ceva sentimente.cind sintem doar noi doi mii rusine sa vorbesc cu el cum si lui ii rusine sa vorbeasca cu mnie deoarece fiecare crede ca nu ne iubim.as vrea intr-o zi sa am curajul sa-i spun tot ce am pe suflet insa nu stiu cum si astept primul pas de la el.nu sunt sigura daca si lui iip lace de mine la fel de tare ca si mie de el.
Cred ca asta e cea mai frumoasa poveste de dragoste pe care am citit-o!
Drama a doi tineri indragostiti
Totul a inceput dintr-o simpla intamplare…
Nu si-ar fi inchipuit ca vor ajunge sa fie vreodata impreuna…
Dar s-a intamplat…
Se cunosteau de cativa ani…
Fara sa fie intre ei ceva mai mult decat amicitie…
Poate ca a durat destul de mult pana ca ei sa-si dea seama ca se iubesc…
Din ziua in care s-au hotarat sa fie impreuna…
Nu a mai existat zi sa nu se vada…
Era asa de frumos…armonie…dragoste
Credeau ca nimeni si nimic nu le-ar strica fericirea…
Pacat ca exista lumea rea si invidioasa…
Multe intrigi…vorbe de tot felul…rautati….
Ii faceau sa se certe din ce in ce mai des…
Din focul ce ardea in sufletele lor….
Incet incet la fiecare cearta ramanea o urma de cenusa…
Zilele…parce treceau mai greu…
Se vedeau din ce in ce mai rar…
Certurile continuau…
In schimb dragostea ramasese la fel…
Ea ar fi facut orice pentru a inceta aceasta pasa proasta a relatiei…si s-a hotarat…sa vorbeasca cu el…
-Iubitule…
Ce va mai ramane din dragostea noastra.
Daca la fiecare pas exista o scanteie?…
Te rog spune-mi ca inca ma iubesti…
Si niciodata nu o sa pleci de langa mine…
Orice s-ar intampla….
Cu fiecare vorba el o ranea mai mult…
Simtea ca nu o mai iubeste ca la inceput…
Ceva se intamplase…
Si atunci ea a hotarat sa puna capat relatiei…
I-a trimis un mesaj…scris printre lacrimi…
"Cu sufletul ranit…inima sfasiata…lumea se naruie peste mine…
Nu pot sa inteleg cum s-a ajuns pana aici…ne iubeam atat de mult…
De la ce a pornit totul?
Mai bine punem capat aici decat sa mai suferim in continuare…
Te iubesc si nu o sa te pot uita niciodata…
Si daca voi fi nevoita sa mor…
Voi lua cu mine in mormant dragostea ce ti-o port…
Si daca intr-o zi vei vrea sa-ti amintesti de mine, cauta-ma.
ADIO!"
Dupa acest mesaj dureros…
Astepta un raspuns din partea lui…oricare ar fi fost…
Se facuse deja 3 dimineata…
Nu primise nici un raspuns…
Isi pune capul pe perna si incearca sa doarma…
De dimineata se trezeste si se uita direct la telefon….
Insa nu avea nici un raspuns…
Totul ii parea confuz…
De fapt el oare chiar asta vroia?
Zilele treceau…ea nu mai manca nu mai vorbea cu nimeni…
In una din zile….a vrut sa iasa…
In parcul unde se vedau ei zi de zi
In speranta ca poate il va intalni
Asa a si fost….el statea pe banca lor
….S-a dus spre el…l-a strans in brate…l-a sarutat…
Dar el vazandu-si prietenii…a impins-o si a plecat cu ei…
Ea a ramas pe jos si plangand
Si-a jurat ca n-o sa-l mai caute niciodata…
Pe drum…trece pe langa un lac…
Unde si-au jurat iubire prima data…. statea pe un pod…
Plangea isi amintea tot ce-a fost frumos…
A aruncat simbolul dragostei lor…verigheta,
Apoi…simtind din nou indiferenta lui…
Si-a dat seama ca viata fara el nu mai are rost…
Si s-a aruncat in gol de pe pod…
Luandu-si viata…
Poate intamplarea a facut ca el sa fie in apropiere
Si sa o vada….a sarit dupa ea….
Dar nu a mai gasit-o…lacul era foarte adanc…
A iesit a fugit dupa ajutor….dar a fost in zadar…
Cand au scos-o era deja moarta…
Era trist….a luat-o in brate…a urlat spre cer
"Te Iubesc! de ce ai facut asta?"
S-a facut seara….ea statea in sicriu…
Imbracata intr-o rochie de mireasa superba…
El era imbracat in ginere…
Statea aplecat peste sicriul fetei sarutand-o pe frunte
Si soptindu-i la ureche…
Cat de mult o iubeste
Si cat de rau ii pare ca a ascultat de prietenii lui…
"Doamne! ce-a fost in capul meu
De ce nu mi-am ascultat inima iubito…?
De ce a trebuit sa ascult de altii…?
De ce Doamne….a trebui sa se intample o tragedie
Ca sa-mi dau seama de ce am pierdut…?
Era tot ce aveam mai drag pe lume…
Era sufletul meu, bucuria mea!
Ce e viata mea fara tine?…. NIMIC…."
La inmormantare….cel mai greu moment…
Toata lumea plangea…. totul era o drama….
El era…pierdut…absent…
Nu vorbea….nu facea nici un gest….
Decat plangea si se uita in gol…
Toti….
Au plecat, el a cerut sa mai ramana un pic acolo langa mormant….
A scris pe copacul de langa mormant:
"Vom fi din nou impreuna….te iubesc…"
Atunci a scos un cutit…
Si l-a infipt drept in inima….
Sangele curgea siroaie…
Ultimele sale cuvinte fiind…
"N-am stiut sa te pretuiesc cand te-am avut langa mine"
O alta drama moartea baiatului…
La doar o zi dupa inmormantarea fetei…
Familia baiatului a cerut insistent
Ca el sa fie imormantat langa ea…
Asa a si fost…
Dupa 1 an…
Cele doua familii se intalnesc
Pentru a face parastasul celor doi…
Vorbele erau de prisos….dar un singur sfat au dat:
"Incercati sa apreciati pe cineva cand il aveti alaturi….
Caci dupa aceea este aproape imposibil….
Sa mai recuperati fiinta iubita…
Chiar si dupa moarte"
SFARSIT
Buna. Am venit si eu aici cu o poveste micuta, am facut-o pe un forum si am zis sa ti-o impartasesc, daca tot vrei sa citesti:-p
O lacrima... Uneori nu este de ajuns ca sa tii persoana iubita aproape. Dar ce este iubirea? Ea a cauzat aceasta lacrima? E greu de spus. Iubirea este legatura dintre doua inimi, bratul care te ajuta sa te ridici la greu, odihna sufletului si magaierea lui cu soapte si vorbe de alint, cu vise si sperante construite de doi indragostiti, o treapta spre fericire, dar si spre suferinta.
L-a cunoscut acum doi ani. Cu ochii ei albastri, precum podoaba de azur a Cerului, a realizat din prima clipa ca el este acela ce avea sa o faca fericita.
O privire pe furis, un zambet schitat cu timiditate si o cazatura din cauza atentiei indreptate spre ea, a fost de ajuns sa realizeze si el ca este speciala.
Prima declaratie de dragoste, primul sarut, vor ramane mereu in amintirea acestora, ca un soare ce vesnic incalzeste si mangaie pamantul ragusit de atatea strigate dupa ajutor.
Atunci era o zi ploioasa.
Ea a pierdut autobuzul spre casa. Nici un taxi nu a luat-o, singura solutie fiind sa mearga singura acasa, printre picuriii de ploaie ce se jucau in parul ei udandu-l si mai tare. Mergea privind cerul gri, din cand in cand mai mocnind intr-un colt vreun nor vanat. Plangea, dar nimeni nu ii putea deosebi lacrimile de picaturile de ploaie.
Nu dupa mult timp simti ca nu mai este udata de ploaie. Cand se intoarce, il observa langa ea cu o umbrela mare si rosie.
Se dezbraca de haina si i-o dadu ei, sa se incalzeasca.
ElsickO zi proasta, nu?
EasickCam da... Multumesc pentru ajutor! Esti foarte dragut cu mine
ElsickNu trebuie sa imi multumesti... Nici nu as putea fi altfel.
EasickDe ce nu?
ElsickPentru ca TE IUBESC! Esti raza de soare care ma face sa zambesc...
In acel moment vantul le-a furat umbrela, ducand-o departe, dar lor nu le pasa. Ei se sarutau in ploaie, chiar daca era frig, chiar daca ploua, chiar daca batea vantul cu putere, erau impreuna si nu simteau decat iubire, doar ei doi, in propriul univers.
Din acea zi, se iubeau din ce in ce mai mult.
O zi fara sa se vada era o eternitate pentru ei. Visau impreuna la clipe de amor, la o familie si la un copil, dar mai aveau pana atunci... Aceste vise erau dovada iubirii lor, iar iubirea lor putea fi considerata hrana lor, caci nu puteau trai unul fara altul. Au devenit un suflet, obiceiurile fiecaruia li s-a intiparit in subconstient, nimic nu ii mai putea desparti.
"EasickTu ma iubesti?
ElsickMai mult decat orice pe lumea aceasta.
EasickSi eu te iubesc la fel de mult, poate chiar mai mult!
ElsickMi-as da si viata pentru tine!
EasickChiar?
ElsickDa, as lua un glont pentru tine numai sa fim amandoi..."
In urma acestei discutii, nici moartea nu ii mai putea desparti... Dar acest lucru nu inseamna ca nu a incercat.
Tanara de numai 16 ani a fost lovita de o masina, in timp ce se indrepta spre scoala.Atunci a venit ambulanta si a fost dusa la spital, dar el nu stia.
Ingrijorat ca nu mai primeste nici un semn de viata de la iubita sa, acesta suna acasa.
Mama fetei ii raspunse acestuia printre lacrimi:.
- Alo... Ionut, tu esti?
ElsickDa, unde este Alina?
EasickFetita mea... a intrat in coma! E la spital...
Fara sa ii mai pese de orice altceva, fugi la spital gasind-o pe pat, cu ochii inchisi. Numai aparatele o mai tineau un viata, atat.
ElsickAlina, deschide ochii, te rog!
Alina nu dadu nici un semn de viata.
Curand, Ionut incepu sa planga cu lacrimi amare.
ElsickTe rog, nu muri! Esti cel mai important lucru pentru mine, numai pe tine te mai am... Nu pot trai fara tine, Alina, esti ingerul meu! Daca nu erai tu, eu nu mai aveam nici un rost pe lumea aceasta, te rog, Alina!
Lacrimi se scurgeau din ochii lui, cazand precum diamantele pe fata palida a fetei. Si ea plangea, chiar daca doctorii o credeau inconstienta, dragostea a avut alt cuvant de spus.
Plangeau amandoi...
Cu vocea ragusita si eforturi inumane, Alina reusi sa deschida ochii si sa spuna:
- Te iubesc, ingerul meu!
Dar dupa aceasta, tot a murit...
Acest lucru pur si simplu l-a distrus pe Ionut. Un ultim sarut se mai strecura pe buzele acelei victime a traficului, dupa care el pleca.
Dupa doua zile, criminalistii au gasit cadavrul unui tanar de numai 17 ani, cu pistolul in mana. Se impuscase.
Pe telefonul lui era scris un mesaj catre iubita sa, care suna cam asa:
" Erai viata mea, inima mea, dragostea mea, Alina! Ti-am spus ca sunt in stare sa ma impusc pentru tine, draga mea. Uite ca am facut-o... Te iubesc din tot sufletul meu!"
Scz de emoticoane, nu e locul lor acolo da' daca au aparut nu am ce sa le fac.
Te pup si sper sa-ti fi placut!:*
E foarte lunga si trista.
Anul asta a venit un baiat nou, Paul.Cand ne-am privit pentru prima oara fiecare ne-am inrosit.Si dupa o zi am intrat in vorba.Si el s-a apropiat mai mult de mine. Dupa 1 luna dirigu' a spus sa mergem in gradina cu rolele si cu bicicletele.Eu cu P (paul) ne-am luat rolele.Si am inceput sa ne plimbam impreuna.L-am intrebat pe cine place.Iar el a spus :
-De Bularda...Si de tine ![]()
Eram fericita ca simte la fel si ne-am combinat.Insa Bularda ( care nu -l placea ) m-a tras in ispita si m-a facut sa ma despart de el.Aman2 am suferit.Si cand am vrut dupa 3 luni sa ii cer iertare am aflat ca este cu fosta cea mai buna pr. a mea.Eram distrusa.Toata ziua am stat cu capul pe banca si plangeam iar colegii ma intrebam ce am.In ziua aia dupa sfarsitul orelor m-a luat durerea de cap. Apoi mi-a fost rau si cand am ajuns cu toata clasa in apropierea unui parc am cerut sa fiu pusa pe banca ( ma tineau 2 fete pentru. ca nu puteam sa merg ).Si m-a intrebat paul ce am.am spus ca mie rau printer lacrimi. L-am privit in ochi si apoi am plecat acasa.De atunci tot ma gandesc la el si ii trimit pe facebook mesaje.Dar ..ma ignora.Si azi am primit un mesaj ca nu mai vrea a auda de mine.Mi-am dat seama ca nu ma iubeste.Si acum vreau sa plec la Iasi la liceul de muzica.Ca sa nu il mai vad si sa nu mai plang.Sa dau uitarii.|Am uitat sa spun ca azi am visat ca el a murit de cancer.M-am trezit plangand.Si am crezut ca e real.Am deschis geamul am privit in jos si am vrut sa ma arunc.Am gandit "Mai bine mor si eu daca el nu mai este.Ori traim aman2 ori murim aman2"Il iubesc din tot sufletul!
Intr`o zi …fata i`a spus baiatului ca daca ar putea vedea lumea s`ar marita cu el. Dupa ceva timp..cineva i`a donat o pereche de ochi.Atunci ea a vazut totul …si pe prietenul ei.Acesta a intrebat`o :-Acum ca poti vedea …te mariti cu mine?
Fata a ramas socata cand a vazut ca prietenul ei este orb, si i`a spus :-Imi pare rau.dar nu ma pot marita cu tine ca esti orb! Prietenul ei s`a ridicat sa plece ..si cu lacrimi in ochi i`a spus :
-TE ROG SA AI GRIJA DE OCHII MEI …!
Sa va spun povestea mea...Eu eram in clasa a 5-a el in clasa a 8-a la noi in scoala se facea de servici pe clase si el a ales sa vina in clasa la mine eu eram la soba repetam la geografie el incepu sa zambeasca cand ma uitasem inspre el, el venea inspre mine in alta zi a venit la mine intr'o marti mi-a zis ca ii place de mine si k vrea sa fiu a lui am acceptat.am fost vreo 3 luni impreuna dupa care ne-am despartit am fost despartiti o saptamana dupa care de 8 martie a venit la mine cu un buchet de trandafiri :X era la inceputul orei de geografie toti colegii erau in banci eu eram in fata clasei toti se uitau la noi ca la cinema.am acceptat el m-a sarutat iar dupa a plecat la ora am stat impreuna 2 luni si a intervenit fata pe care o urasc si o voi ura toata viata pe nume Ana au stat ceva timp ei 2 impreuna in acel timp am fost si eu cu un baiat dupa ce m-am despartit eu de acel baiat si el de acea fata ne-am impacat din nou ieseam de la ore, ne intalneam dar relatia a durat 6 luni si ceva ne-am despartit si a fost doar din cauza accelei fete dar el inca isi cere scuze si imi trimite sms dar nu le mai dau importanta deoarece eu acum sunt cu un baiat pe care il plac de 6 luni
acum totul e minunat dar candva a fost un cosmar am plans zi si noapte ma duceam la scoala plangand adormeam plangand dar acum mie mi-a trecut dar el a vrut sa se arunce in fata unei masini dar la salvat un coleg de al sau totul a trecut dar nu voi uita prima dragoste si nici primul sarut!
Https://www.facebook.com/......media/set/
E foarte frumoasa povestea. sper sa iti placaa :)
Am iubit m-a pacalit.Ce-i drept sunt cam dezamagit si orice as face nu mai am chef de iubit.
Mna ce vrei tu sa stii de suferintele altora
Am si eu o poveste mica
sper sa va placa.
Eram doar o copila. Inca nu stiam ce inseamna sa iubesti pe altcineva in afara de mami, tati si fratiorul
Intr-o zi am iesit pe afara cu fratale meu (care e mai mare cu 4 ani) si inca cativa prieteni de-ai lui. M-am indragostit de C de cand l-am vazut si am incercat timp de o jumatate de an sa fiu cu el. Pana la urma m-am lasat balta, dar dupa o saptamana m-a intrebat el daca vreau sa fiu cu el. Eram atat de fericita incat am inceput sa plang. El a luat-o ca pe o joaca, voia sa stea cu mine putin si dupa sa se desparta de mine, dar dupa o luna s-a indragostit de acea mica copila. Din pacate, el statea in oras si eu la tara si ne vedeam doar in vacante si uneori in weekend-uri. El a inceput sa vina in fiecare weekend la tara ca sa ma vada pe mine. Primele 6 luni au fost cele mai frumoase, dar dupa ceva timp am inceput sa ne certam din nimicuri. Ne certam din ce in ce mai des. Cu 4 zile inainte sa facem 11 luni, ne-am certat ca de obicei, dintr-un nimic. I-am zis ca nu mai suport si ca vreau sa ne despartim. El a incercat inca 2 saptamani sa fie cu mine, dar eu l-am refuzat de fiecare data. Dupa 2 luni dupa ce ne-am despartit el si-a gasit o noua prietena si eu m-am facut ca nu imi pasa, dar m-a durut. Dupa un an, eu am intrat in clasa a9a si m-am mutat in oras. Am inceput sa ies cu cativa prieteni si cu el, dar noi eram doar amici. Eu am fost cu altii si el tot cu acea fata a ramas. Acum au trecut 2 ani si cateva luni de cand ne-am despartit si eu inca mai port inelul care mi l-a dat. Eu si acum il iubesc si cred ca si el mai tine putin la mine. El pleaca la facultate acum si mi-a zis macar pana pleaca sa putem sa ne comportam cateva seri ca niste iubiti de dragul vremurilor bune. Acuma mai iesim din cand in cand seara si ne plimbam prin parc si vorbim, da eu vreau sa raman cu el, dar situatia nu mai imi permite asta. Acum ma gandesc: ce s-ar fi intamplat daca nu ma desparteam atunci de el?
Stiu ca nu o sa-l uit prea curand. Niciodata nu am crezut ca cineva poate iubi atat de mult si atata timp, dar uite ca se poate.
Buna,
I-ti recomand cu placere site-ul: http://povesteata.eu/
Gasesti foarte multe povesti de dragoste, iubire, etc. este un site special pentru povesti adevarate
WOW! Ma luat cu tremuraturi cand am citit-o bestiala rau povestea asta!
Https://www.facebook.com/....../photo.php
Sper sa iti placa este creata de mine
*~Ce ar fi lumea fara BLONDE? O nimic toata… un dezastruhee hee „
*~Eu traiesc…tu stai. Sunt tot ce tu visezi, tot ce-ti doresti si n-ai!"
*~Daca cineva iti spune TE IUBESC, sa-i spui ca minte.caci iubirea iubirea nu se spune ci se simte…"
*~As vrea sa-ti demonstrez ca m-am schimbat. As vrea sa am sansa dar ai plecat.
Intra aici http://estatusuri.cabanova.com/statusuri-online.html
Sper sa iti placa *
ღஜღpikapikaღஜღ întreabă:
Veronika13 întreabă: