Da, e bine ca e dobandita treaba, semn ca ar fi reversibila. Uneori se intampla sa avem de mici stima de sine foarte jos, asta din vina unor parinti mult prea aspri si care nu-si aleg cuvintele cum trebuie atunci cand mustra copilul si-l fac sa se simta inutil, incapabil, netrebnic samd. Dar la tine e de la altceva.
Tu ai nevoie de sentimentul apartenentei la grup si al aprecierii, al validarii. Treaba e ca ai picat pe o spirala cam toxica si e un fel de cerc vicios: pe masura ce esti invalidat/neintegrat devii si mai neincrezator in tine, apoi te prezinti ca atare in zilele urmatoare, adica si mai auto-descalificat, dupa care ceilalti te trateaza asa cum te prezinti, accentuand iar si iar atitudinile ostile/bullyingul. Si tot asa.
E si vina ta, dar si vina celor din jur. Insa singurul care poate sa rupa "pisica" in doua esti doar tu. Nu printr-o atitudine agresiva sau vulcanica, ci prin una de tip zen, cu zambetul pe buze. Dar nu zambet arogant sau gretos, ci unul intelept si care radiaza bunatate sau simplul fapt ca nu-i iei in serios. Semn al increderii in sine si al invulnerabilitatii la impunsaturile si calificativele lor. Si vei fi receptat ca atare, iar asta va remodela atitudinea lor.
Ideea e asa: cu cat iti afisezi mai mult o vulnerabilitate, cu atat ceilalti mai "binevoitori" vor incerca sa o speculeze mai mult. E ca si cum le-ai arata o buba, o rana, ai tine-o expusa. Evident, vor actiona fix acolo si mai abitir, cu si mai mare elan.
Acuma, intrebarea e: cum sa faci tu ca sa devii autentic in siguranta asta de sine (adica, sa pari credibil in ochii lor, nu doar ca simulezi, ca te scremi sa pari intangibil)? Pai, incepand sa te iubesti la un mod mai realist, nu la unul egoist, prin auto-victimizare si auto-flagelare continua. Adica, sa redevii prietenul tau, toiagul pe care sa te sprijini atunci cand ai cazut si vrei sa te ridici.
Asta implica sa te analizezi mai cu blandete, sa-ti dai timp, spatiu, teren de manevra, nu sa te sugrumi si sa te certi singur, mereu. Sa iti faci o analiza a partilor bune, a calitatilor, sa le insiri pe o foaie de hartie (de exemplu, ai fost capabil sa-ti iei carnetul, e o realizare!).
Sunt convins ca ai mult mai multe calitati, ca poti mult mai multe decat crezi, ca nu ti-ai atins potentialul, caci nu faci altceva decat sa te autodescurajezi zi de zi. Deci, incearca sa-ti vezi si partea luminoasa a existentei, atat in ce te priveste pe tine, cat si pe cei din jurul tau, viata ta, beneficiile pe care le ai, faptul ca nu esti napastuit ca altii, ca esti sanatos si ca depinde doar de tine sa poti mai mult avand toate premisele sa "cresti".
Dar sa-ti identifici si defectele, sa le iei si pe ele la puricat. Pe rand, ierarhic. Si sa privesti obiectiv, sa te evaluezi la rece, fara patima. Vei gasi 2-3 defecte mai importante, la care trebuie sa-ti fie limpede ca va trebui sa mai lucrezi.
Uite, am mai dat un raspuns similar aici, vezi ce parere iti face:
https://www.tpu.ro/......defectele/
Si uita-te si aici, poate te ajuta:
https://www.youtube.com/watch?v=FG8lsBMGrWo
Si sa fii sigur pe tine ca intr-adevar poti sa devii mai bun decat esti. Ca poti! Aproape toti putem! Trebuie doar sa ne evaluam corect, sa ne scoatem la nivelul constient si analitic trasaturile, sa le identificam si sa incepem sa lucram la ele. Si sa ne punem teluri realiste, apropiate de capacitatea si increderea in sine pe care o avem la un moment dat, astfel incat sa fie fezabile, sa le putem realiza si prin atingerea lor sa capatam gradual si mai multe incredere in noi. Sa ne validam singuri prin faptul ca azi suntem un pic mai buni, mai pregatiti, mai capabili decat eram ieri!
Hai ca poti!;)
In primul rand, ca incepator nu este bine sa pui niciodata mana pe masina nimanui, fiindca ai 90% sanse sa faci accident si sa-i distrugi omului masina. Pana inveti sa sofezi si treci de primii 2 ani, stai cuminte cu masina ta daca o ai, sau pana iti cumperi una.
In plus, omul ala nu are asigurare pe masina lui pentru tine si nu a vrut sa riste sa-ti dea un lucru atat de scump, pe mana unuia care acum invata sa sofeze.
Concluzia este: omul ala nu te-a vorbit de rau si nici nu ti-a zis ceva urat, dimpotriva, te-a refuzat foarte corect, avand motive foarte serioase si reale sa nu-ti dea masina lui.
Dar poate ca te superi mult prea repede atunci cand primesti o critica, fie ea mai blanda sau pe buna dreptate (cum ar fi ceea ce a zis prietenul, caci, da, e prea devreme pentru tine sa faci experimente cu masinile altora!).
Asta e o forma de narcisism. E slabiciune si vulnerabilitate.
Ce sa faci in sensul asta? Pai, sa incerci sa intelegi si sa accepti ca viata nu e despre a fi perfect, a fi numai la superlativ, a vea o imagine impecabila.
Ca normalitatea e despre greseala si imperfectiune. Sa te iubesti si cu defecte. Apoi, sa pricepi ca vorbele nu-ti fac un damage real, unul concret, cel mult le poti folosi ca pe niste parghii, fie pentru autocunoasterea si perfectionarea ta, fie pentru a-i ajuta pe altii sa se corjeze, ori sa te "transporti" mai departe de ei.
Apropos, ce defecte crezi ca ai?
Tot ce fac e un defect, nu sunt in stare sa fac nimic bine...
Lasa asta, eu ma refer punctual, poti sa-ti insiri o lista de defecte?
Nu ma descurc sa vorbesc cu oamenii
Ma simt prost din chestii marunte
Sunt mereu retras
Simt ca in grupul de prieteni, eu sunt cel mai lasat deoparte si cel caruia i se intampla mereu toate
Astea nu-s defecte, sunt consecinte/implicatii ale unor defecte. Pe care probabil ca nu le-ai realizat sau...nu poti inca sa-ti asumi in a le identifica.
Cert este ca ai foarte mica incredere in tine.
De cand te stii esti asa?
De când am intrat la liceu
Acum fiind clasa a 12 a
Și starea se accentuează pe zi ce trece
Da, e bine ca e dobandita treaba, semn ca ar fi reversibila. Uneori se intampla sa avem de mici stima de sine foarte jos, asta din vina unor parinti mult prea aspri si care nu-si aleg cuvintele cum trebuie atunci cand mustra copilul si-l fac sa se simta inutil, incapabil, netrebnic samd. Dar la tine e de la altceva.
Tu ai nevoie de sentimentul apartenentei la grup si al aprecierii, al validarii. Treaba e ca ai picat pe o spirala cam toxica si e un fel de cerc vicios: pe masura ce esti invalidat/neintegrat devii si mai neincrezator in tine, apoi te prezinti ca atare in zilele urmatoare, adica si mai auto-descalificat, dupa care ceilalti te trateaza asa cum te prezinti, accentuand iar si iar atitudinile ostile/bullyingul. Si tot asa.
E si vina ta, dar si vina celor din jur. Insa singurul care poate sa rupa "pisica" in doua esti doar tu. Nu printr-o atitudine agresiva sau vulcanica, ci prin una de tip zen, cu zambetul pe buze. Dar nu zambet arogant sau gretos, ci unul intelept si care radiaza bunatate sau simplul fapt ca nu-i iei in serios. Semn al increderii in sine si al invulnerabilitatii la impunsaturile si calificativele lor. Si vei fi receptat ca atare, iar asta va remodela atitudinea lor.
Ideea e asa: cu cat iti afisezi mai mult o vulnerabilitate, cu atat ceilalti mai "binevoitori" vor incerca sa o speculeze mai mult. E ca si cum le-ai arata o buba, o rana, ai tine-o expusa. Evident, vor actiona fix acolo si mai abitir, cu si mai mare elan.
Acuma, intrebarea e: cum sa faci tu ca sa devii autentic in siguranta asta de sine (adica, sa pari credibil in ochii lor, nu doar ca simulezi, ca te scremi sa pari intangibil)? Pai, incepand sa te iubesti la un mod mai realist, nu la unul egoist, prin auto-victimizare si auto-flagelare continua. Adica, sa redevii prietenul tau, toiagul pe care sa te sprijini atunci cand ai cazut si vrei sa te ridici.
Asta implica sa te analizezi mai cu blandete, sa-ti dai timp, spatiu, teren de manevra, nu sa te sugrumi si sa te certi singur, mereu. Sa iti faci o analiza a partilor bune, a calitatilor, sa le insiri pe o foaie de hartie (de exemplu, ai fost capabil sa-ti iei carnetul, e o realizare!).
Sunt convins ca ai mult mai multe calitati, ca poti mult mai multe decat crezi, ca nu ti-ai atins potentialul, caci nu faci altceva decat sa te autodescurajezi zi de zi. Deci, incearca sa-ti vezi si partea luminoasa a existentei, atat in ce te priveste pe tine, cat si pe cei din jurul tau, viata ta, beneficiile pe care le ai, faptul ca nu esti napastuit ca altii, ca esti sanatos si ca depinde doar de tine sa poti mai mult avand toate premisele sa "cresti".
Dar sa-ti identifici si defectele, sa le iei si pe ele la puricat. Pe rand, ierarhic. Si sa privesti obiectiv, sa te evaluezi la rece, fara patima. Vei gasi 2-3 defecte mai importante, la care trebuie sa-ti fie limpede ca va trebui sa mai lucrezi.
Uite, am mai dat un raspuns similar aici, vezi ce parere iti face:
https://www.tpu.ro/......defectele/
Si uita-te si aici, poate te ajuta:
https://www.youtube.com/watch?v=FG8lsBMGrWo
Si sa fii sigur pe tine ca intr-adevar poti sa devii mai bun decat esti. Ca poti! Aproape toti putem! Trebuie doar sa ne evaluam corect, sa ne scoatem la nivelul constient si analitic trasaturile, sa le identificam si sa incepem sa lucram la ele. Si sa ne punem teluri realiste, apropiate de capacitatea si increderea in sine pe care o avem la un moment dat, astfel incat sa fie fezabile, sa le putem realiza si prin atingerea lor sa capatam gradual si mai multe incredere in noi. Sa ne validam singuri prin faptul ca azi suntem un pic mai buni, mai pregatiti, mai capabili decat eram ieri!
Hai ca poti!;)
Buna.
Nu mai gandi negativ
Citeste carti de dezvoltare personala. O sa te ajute.
Trebuie sa ai rabdare cu tine, schimbarea va veni in timp, adica nu te vei schimba imediat. Lucreaza la tine. Incurajeaza-te. Incearca sa nu mai pui la suflet ce zic alte persoane. Imi imaginez ca nu este usor, insa schimbarea trebuie sa vina din tine mai intai, sa-ti impui ca incepand cu ziua X o sa te schimbi intr-un mai bun,, eu".
Eventual poti nota pe un caiet/agenda/telefon-notes...sau unde doresti/poti tu pe 2 coloane asa: prima coloana: cum esti tu in prezent, iar pe coloana a doua coloana cum ti-ai dori sa fii tu si cu timpul daca vei avea rabdare cu tine si vei vrea sa lucrezi la tine o sa vezi ca vei bifa in coloana dreapta ce ai notat inainte sa te schimbi intr-un mai bun,, eu".
Insist sa citesti si carti de dezvoltare personala.
In legatura cu permisul auto... Daca ai posibilitatea, ia mai multe ore de condus pana te simti sigur pe tine pentru a putea sa conduci singur.
anonim_4396 întreabă: