Am vazut aseara un clip de pe Youtube numit "Ce Faceau Oamenii Preistorici Toata Ziua?", si stateam si ma intrebam cam ce se intreaba Ray, ce sens avea viata pentru ei.

Adica ma luptam sa aia si aia ca sa mai apuc a doua zi sa ma lupt iar, si ce aveam la faza asta? Placeri cam nema, doar lupta sa mai apuce o zi, dar si daca apuca ce au la afacerea asta?
Adica sa lupt ca sa lupt iar, e interesant. Sunt curuis ce era in mintea lor.

Adica bun, mai traiu o zi, si ce castigau cu asta? Pe mine de ex m-ar fi demotivat grav sa traiesc doar sa nu mor si sa am iar belele si iar, si iar, nu as considera ca imi iese ceva si mie la afacerea asta.

Voi ce parere aveti?

Acum macar e altceva, avem si chestii bune, ne bucuram de fiecare zi cat putem, avem si confort, pot zice cumam zis, ca scopul e sa ne bucuram de fiecare zi cum se poate, dar atunci numa belele erau.

Nu aveeu minte deloc. Cum sa te ciomagesti în fiecare zi din existenta ta? Eu momentan sunt focusat sa prind o buca de femeie. Gagica e cam târziu în cazul meu, se uita una la 24-26 ani la cineva de 36?

Cand te lupti zi de zi pentru supravietuire nu te mai gandesti la scopul vietii sau alte lucruri de genul acesta. Bucuria este ca ai supravietuit inca o zi, ca ai gasit ceva de mancare, ca ai gasit un loc uscat/calduros in care sa poti dormi cateva ore.

Pai tocmai ca nu vad de ce as mai lupta ca sa supravietuiesc ca sa lupt iar! Aici mi se rupe mie logica, ma gandeam fara sa vreau ca nu vreau sa traiesc ca sa lupt ca sa traiesc ca iar sa lupt.
Ma deranja viata aia de o continua lupta aiurea, nu mai aveam vreo bucurie sa apuc si maine sa o iau iar de la capat.

Erau masochisti oare in masa?

Da, nu stiu nici eu ce aveau in cap, ii banui de masochism, ca le placea sa lupte si iar sa lupte, sa stea cu frica ca sa apuce ziua de maine si sa fac din nou acelasi lucru.

De sexane faceau si ei, dar aia nu pui, ca dureaza f putin bucuria aia.
Se uita una de 25 la unu de 36 daca ala arata bine ca lumea.

Nu erau masochisti, aia era normalitatea, aia era fericirea - sa nu mori de foame, nu stiau ca poate exista mai bine pentru ca nu exista mai bine pe vremea aia.

Nu stiu, eu nu trebuie sa am comparatia, ma simt bine sau nu facand anume lucru si avand o viata, nu am nevoie de comparatie neaparat. Dar daca ei erau fericiti asa, o fi, sa tot lupte in prostie.
De multe ori si fara comparatie nu te simti bine in anumit stil de viata fara asa stii ce lipseste neaparat, sau intr-un anumit loc. Nu stii cum e bine dar nu ti-e bine asa.

Ca daca ma pui sa fac ceva si ma irita, plictiseste, enerveaza, ajunge ca sa nu imi fie bine, nu mai conteaza ca undeva exista mai bine sau nu.
La personalitatea mea cel putin, nu eram deloc fericit sa traiesc ca sa trag.

Ai peste 30 de ani? ai prins ceva din comunism?
vad destul de des poze pe FB din acea vreme cu tot ce era.Copii fara telefone in mana.Eram fericiti pentru ca stiam ca tooti eram la fel.Azi un copil face crize cand i se ia telefonul.Dar sunt copii care tanjeste dupa un telefon.
Peste aalti 30 -40 -50 de de ani lumea de atunci va fi uimita dde ce se intampla azi.

Am 47, am prins comunismul pana la 12 ani.
Eram pe draci fericiti, erau magazinele goale in anii 80, se oprea curentul, caldura, apa calda. Stateai la cozi mari pentru carne, etc.

Aia e propaganda rusa cred pe FB.
Adevarat ca inainte de 80 era bine, se gaseau de toate si era in ordine, stiu de la parinti, nu din citite.

Iti dai seama ce a fost cand ai trecut de la de toate la penurie!

Oricum socialismul nu era reprezentatat de anii 70, ala a fost datorie prostului de ceausescu.

Sistemul era bunicel, s-au facut:

1 - Locuinte la pret pentru tot omul de rand, rate stabile si cumva sa nu te traga prea mult in jos ca suma.
2 - invatamant fara taxa, sistem sanatate fara taxa desi dadeai spagi si atunci.
3 - Loc de munca asigurat.
4 - S-au electrificat satele in anii 60.
Cam asa in mare, dar erau principale astea.

Au facut si rau dar mai mult bine.

In sistemul de dinainte monarhist liberal politica sociala era cam zero:

1 - Lucrai la patron 12 ore pe nimic.
2- Daca prostetai trageau in tine, vezi 1907, lupeni 1929, Grivita 1933.
3 - nu aveai bani nu invatai, nu te prea tratai ca lumea.
4 - in capitala erau cateva blocuri in centru pentru smecheri, in rest case de chirpici ca la tara majoritar, mai erau cateva vile tot ale smecherilor si cam atat.
5 - La sate nu prea era curent.

Asta stiu ca am si vazut, in fata blocului nu se construise inca blocuri peste drum, si cat vedeai cu ochii erau case ca la tara.
Deci doar rau au facut,
Asta stiu de la bunici, strabunici, deci nu din citite si aici.

Foarte putini se gândesc la așa ceva și în prezent, suntem tot timpul ocupați cu ceva

Pai gandeste-te asa:

Tu daca te nasti intr-o lume in care tehnologia de top, era roata de lemn, ce sens crezi tu ca aveai?

Te trezesti dimineata, te speli pe fata, iei sulita in spate si mergi la vanat pentru hrana, ca iti e foame.
Stai 2-5 ore sa urmaresti urme de animale pana le gasesti. Te pui frumos la campat si astepti momentul atacului. Daca ai noroc, prinzi mistretul/mamutul cu sulita, si te chinui sa-l cari acasa, sau la cel mai apropiat loc de bastina. Sau daca nu ai noroc, te duci sa pescuiesti sau sa cauti fructe/legume/nuci ( treburi mai usoare ). Asta in cazul fericit in care nu erai zgariat sau impuns de mistret/mamut. Lucru ce era un sfarsit al vietii tale. Pentru ca: 1. mureai instant, 2. chiar daca supravietuiai, mureai peste cateva zile maxim de la infectie sau hemoragie.

Toata actiunea asta dura toata ziua. Iar apoi o luai de la capat a doua zi.
Pe scurt, singurul scop al vietii unui om preistoric, era sa vaneze, sa se imperecheze si sa supravietuiasca pentru ziua urmatoare. Toate astea iti ocupa tot timpul. Nu mai aveai timp de gandiri filosofice despre "sensul vietii".

Foarte tarziu si treptat, au mai existat indivizi care sareau din tipar si isi permita luxul de a inventa sau a se gandi la ceva. Iar extrem de putini au reusit sa le si implementeze si sa-i invete pe restul.

Nu stiu, mai ales ca spuneau acolo ca mintea omului era la fel de capabil ca acum, depinde si de psihism, ca am zis, putea sa nu iti placa viata aia chiar daca nu stiai altceva!

Cum e lupu ala, ii dai aia aia dar el vrea in padure chiar daca nu stie ce e aia ca a crescut acasa la tine.
Nici nu trebuia sa te gandesti, te enerva, irita viata aia, te incomoda.

Pai uite eu in anii 80, ce, era tehnologia de acum? Ma plictiseam vara in vacanta, ma cam plictisea sa ma duc sa trag cu cornete, sa alerg pe maidane, nu ma simteam bine asa! De jucat fotbal nu imi placea, doar la strand ce ma mai duceam, acolo da.

Cand mi-am luat calculator in 92 pac, m-am regasit imediat, vezi? Desi in 86-87 nu stiam de ele. Nu e chiar asa la toti.
Poate simteai ca te enerva sa tot vanezi, sa te culci, iar sa vanez, depinde si de creierul tau cum era.

Corect, dar intervenea selectia naturala atunci. Pentru ca indivizii care nu aveau "chef" sa vaneze sau sa produca ceva pentru supravietuirea lor, pur si simplu mureau. Pentru ei nu exista nici macar luxul de "a avea chef". Erau practic obligati sa faca asta daca doreau sa traiasca.

Asta da, nu am zis ca aia nu mureau care nu le convenea, am zis ca era posibil sa nu iti convina sa faci asta chiar daca nu stiai de altceva.

Daca alorlalti doreau sa traiasca asa, treaba lor, inseamna ca dictatura naurii si-a spus cuvantul, ce sa zic, ca nu le iesea nimic lor bun, doar ca vroiau sa traiasca fara motiv de fapt, adica cum ar fi dictatorul le-a bagat asta in ei sa nu poata sa aleaga.

Si noi luptam pentru democratie, f tare.
Adica mie nu imi dai nimic bun, ma obligi sa fac ce vrei tu dandu-mi o dorinta care tu ai vrut-o (de ce, nu se stie, ca pamantu statea bine si fara noi), si eu sa fac asta.

In democratie si umanism, imi dai si mie ceva. Inseamna ca eu am scapat, de aia nu ii inteleg poate, sunt norocos. Nu au dreptul de a alege.
Eu pot alege oricand sa traiesc sau nu in functie de ce-mi iese, nu am dorinta de a trai fara motiv! Adica negociem asa mai in gluma mai in serios "vrei sa traiesc ca tot te scremi sa nu se duca specia, okey, imi dai aia aia si aia, altfel pun eu punct".

Nu erau masochisti, erau vii, iar viata oricare ar fi ea si oricit de grea ar fi, toti indivizii cauta sa supravietuiasca prin orice mijloace.
Nu este vorba de ce gandeau, este vorba de ce program avem in noi, de ce program are viata in ea.
Orice este viu este programat sa supravietuiasca si sa se inmulteasca, sa continuie specia cit mai mult posibil.

Deci nu tineau de ei sa se chinuie, poate ca nici nu se chinuiau, poate ca nici nu se gandeau la ce te gandesti tu, ce avantaje are daca mai traieste o zi.
Programul din el asta ii spune, sa traiasca, asta e viata, asa este facuta.
Daca mori nu mai esti viu dar nici nu alegi ce sa fii, te nasti viata, trebuie sa ramai viata, cit de bine poti, cu oprice pret.

Tu crezi ca oamenii aia de cand spui, se chinuiau asa de rau cum iti imaginezi tu? In primul rind omul chiar daca nu era specia dominanta la inceput, nu avea asa multi dusmani, iar dusmanii cei avea, se puteau descurca cu ei, odata ce am ajuns miliarde si specie dominanta e clara cum au stat lucrurile si in trecut.

Omul gandea mai mult decat restul speciilor, isi confectiona arme, facea focul, is amenajau locuri unde sa stea in siguranta, deci nu te gandii ca erau asa batuti de vint.

Lupta zici tu. Orice este viu lupta sa supravietuiasca, lupta sa caute hrana, deci trebuie sa muncesti sa poti trai.
Se lupta in fiecare zi, cu cine mama masii se luptau aia zi de zi asa cum zici tu?
Spui ca se luptau de parca venise extraterestrii si cautau sa extermine toata specia umana, deci nu se luptau zi de zi asa cum spui.
Ca mergeau sa vineze, sa culeaza mure seminte, nu le pica de sus nimic moca, nu cistigauy la loterie sa stea si sa someze, asa csa da mergeau la vanatoare, daca vanau un animal mare, stateau o sapatmana cu burta la soare sau in pestera, dormeau ca dihorii
Si munca este tot o lupta, te lupti cu semenii tai sa muncesti sa poti supravietui, sau sa ai un confort mai mare, sa nu stai, hai ca trebuie sa ies maine la o vanatoare nu am incotro, dar tot te lupti.
Viata avea szens pentru ei asa cum are si pentru tine astazi. daca tu iti raspunzi ce rost are viata pentru tine, atunci fii sigur ca si aia de pe atunci ar fi avut un raspuns.

Ce era bine pe atunci? Oamenii inca nu se omorau intre ei era puternic instinctul ala de conservarea speciei, deci nu se omorau intre ei, nu se bateau, din punctul asta de vedere stateau mai bine.
Mai tirziu au disparut animalele care le putea pune probleme, dar aparu alt animal semanul lui, care devenise lacom, care voia sa aiba fara sa lupte cum zici tu.
Deci sigur nu erau masochistii, erau oameni care isi vedeau de viata lor cu bune si rele, asa cum era viata pe timpul ala.
Viata este frumoasa indiferent de perioada sau locul unde se desfasoara.

Am inteles ce zici tu si cam ai dreptate.
Pai asta am zis si eu ca eu sunt eliberat, nu am aia in mine care ma obliga sa fac orice sa traiesc oricum, gen "trebuie, ce sa fac".

Acuma e alta, muncesti dar si ai, beneficiezi si de confort, de distractie, nu se compara, nu traiesti asa doar sa traiesti.
Tu n-ai vazut? Ca daca nu castiga prea bine cum vor ei, isi pierd motivatia sa lucre in locul ala, pe specializarea aia.
Daca ar fi sa fie viata frumoasa oricum ar lucra si acolo, ca ar trai oricum si cu mai putin.
Deci si la ei acum depinde si calitatea vietii.

Atunci era cum era, dracu stie acum 450000 ani. Insa tu sa-mi spui mie ce am patit eu, de ce ma plictiseam in anii 80 in vacante si nu ma simteam bine cu ce era daca viata era asa frumoasa oricum?!
De ce cand am pus mana pe calculator, atunci m-am regasit si m-am simtit bine, desi nu stiam ca exista inainte, dar nu imi era bine pur si simplu fara sa stii de ce.
Bine, afara de dus la strand, ca aia ma bucura, e corect.

La scoala imi place socializarea, desi ma mai plictiseam si acolo, nu imi gaseam locul!

Mai in colo am luat camera video, reportofon, TV la mine in camera, simteam ca imi place mult, ma bucuram mult, am luat pusca din aia cu aer comprimat sa trag in sticle de plastic, masini cu radiocomanda, elicopter, mai tarziu calculator PC cu de toate, si mai tarziu net, telefon.

Si la mancare, pai daca-mi dai paine nici macar asa proaspata cu branza mereu, sa ma p pe ea de viata.
Dar cand mai bag si un cartofi prajiti, o pizza, e alta.

Cum s-o numi asta? Cand motivatia de a trai e data doar de calitatea vietii si de bucurie?
Poate e eliberarea de sclavia naturii, asa ai putea negocia asa teoretic sa zic "bei, fi atent, tu vrei sa nu murim, atunci imi dai aia si aia, altfel pa, nu iti fac jocul".
Si atunci ar trai cei ce au o calitate in viata, nu ar mai fi atata suferinta.
Ca daca ai aia in tine, te sparge, traiesti oricum si daca viata e f grea, nu poti alege.

Cati nu traiesc in boli, saracie si au aia in ei de sclavie si nu pot renunta la viata (le baga o frica de iad), e a dracu de urata viata la ei.
Am vrut democratie, hai sa fie si in noi, nu doar la politic. Jos dictatura.

Lasa-ma domne sa aleg, nu ma obliga, da si mie, in orice afacere castiga ambii, nu doar o parte.
Tu ca natura vrei ca specia sa nu moara (de ce, dracu stie), eu vreau sa ma si bucur de viata asta, e un deal corect.
Si daca vrei sa aleg sa merg mai departe, aia e, trebuie sa-mi dai ceva! Zic ca principu acum.
Sanatatea oricum ti-e data sau nu.

Noi sa ne bucuram de ceea ce avem, libertate. Doamne ajuta!

Da, noi sa ne bucuram de ce avem, bine zis.