Eu nu suport iubirea neimpartasita! Este cea mai dureroasa chestie care ti-o poate oferi cineva vreodata! Mai bine mi-as da cineva cu barosul in cap,sau orice altceva,dar sa aud un simplu"Te iubesc".de la persoana iubita,scuze, am facut greseala de exprimare:iubesc, persoana iubita
, dar ai inteles tu, oricum.
Eu am cam aceeasi problema doar ca ma refer strict la tpu.Am intalnit tot felul de persoane adulte(sau asa se presupune) care raspund doar pentru o funda, fara sa tina cont ca parerile lor influenteaza acesti copii care pun intrebari, si care, oricate argumente le-ai oferii persista in greseala.Am ramas uimita de cate persoane chiar asculta sfaturile noastre si atunci ma intreb de ce ai raspunde daca nu ai nici cea mai vaga idee despre ce se vorbeste?
Iar in restul timpului,dincolo de monitorul pc-ului, ma deranjeaza aroganta, ipocrizia si egoismul de care ne inconjuram cu totii cateodata, unii mai mult, altii mai putin.
N-am mai avut rabdarea de a citi toate postarile de aici, dar presupun ca multe lucruri care-i enerveaza pe unii, ar putea sa ma enerveze si pe mine, inclusiv ce ai mentionat tu in intrebare.
Cred ca cel mai mult ma enerveaza cand cineva imi subapreciaza(sau critica in necunostinta de cauza) munca, neavand nici cea mai vaga idee despre cat de mult m-am chinuit cu timpul care mi-a fost dat.
Cel mai rau ma enerveaza persoanele prefacute! Cum spun eu: Mai bine o diavolita politicoasa decat o sfanta prefacuta!
Bună!
Desigur că mă enervează multe, de exemplu:
-Persoanele care se cred superioare în inteligenţă dar în realitate adevărul este altul.
-Persoanele naive care cad în plasa oricui, care sunt atraşi uşor prin mită.
-Persoanele care folosesc un limbaj vulgar crezând că rezolvă orice cu asta.
-Persoanele lipsite de bun simţ care lasă gunoaie în urma lor şi cărora le lipsesc educaţia când se întâlnesc cu cei în vârstă.
-Persoanele care spun o vorbă dar n-o argumentează cu ceva clar.
-Persoanele care sunt laşe şi aleg calea cea mai uşoară în loc să o ia pe cea grea.
-Persoanele care acţionează sever în loc să-i facă pe cei din jurul lor să înţeleagă un anumit lucru pe un ton calm.
-Persoanele care ascund adevărul sub o gogonată minciună care iese şi ea la suprafaţă după o perioadă de timp.
-Persoanele care se comportă ca şi cum ar fi într-o junglă.
Şi ar mai fi multe altele...
Sunt un om care uraste multe chestii cateva ex tarfele, tigani, smecheri de duminica etc.
Toţi avem un lucru care ne enervează, un lucru pe care nu îl suportăm.
Eu, spre exemplu, nu suport lipsa celor „7 ani de acasă" de la unii oameni.
Lipsa respectului este un alt lucru care mă scoate din sărite. O persoană mai în vârstă trebuie respectată, mai ales dacă nu prea o cunoşti.
Persoanele care nu argumentează nimic fac şi ele parte din lista mea de lucruri enervante.
Cei care nu pricep nimic sunt aproape cel mai enervant lucru. Spre exemplu, vii cu argumente cât se poate de sănătoase şi corecte, explicându-le de milioane de ori, iar ei, crezând că au dreptate, încep iar să îşi susţină ideea. Adică, nu că aş avea ceva împotrivă, susţinerea proprilor păreri, nu este un lucru rău, însă nu poţi să o ţii la infinit tot susţinându-ţi propria-ţi idee, efectiv greşită.
Multe lucruri enervante sunt pe lumea aceasta, însă dacă aş sta să le enumăr acum pe toate, aş termina răspunsul peste 10 ani.
Îţi doresc o zi superbă.
Vă revoltați degeaba împotriva altora. ''De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?'' (Matei 7:3).
''Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii'' (Matei 7:12)
Şi acum, de ce în loc să vă manifestaţi furia împotriva lor, nu îi ajutaţi? Şi dacă nu vor să asculte, ajutaţii pe cei cărora le dau sfaturile, şi arătaţi-le cum e bine, şi de ce nu e bine aşa. Ce aţi rezolvat prin această întrebare? Bunătatea naşte bunătate. Şi voi nu vedeţi că din cauza lor, vă enervaţi degeaba, şi în ciuda acestui fapt, nu faceţi nimic să îi schimbaţi? Şi ce credeţi, că nu îşi vor primii plata? Nu mă refer strict la religie aici, mulţi dintre voi sunteţi atei, dar recunoaşteţi cele de mai sus?
Primim ceva, dacă recunoaștem?
Poate nu pare la prima vedere, dar facem aici un fel de ședință de psihoterapie în grup: ne descărcăm nervii, ne spunem oful, schimbăm păreri, eliminăm energiile negative, stresul...
Dumneavoastră niciodată nu aveți nervi, nemulțumiri?
Văd că totuși aveți. Ați preferat însă să-i descărcați pe noi, judecându-ne și spunându-ne să nu judecăm. V-a scăpat însă un lucru important: nu o facem fără motiv. Și vorbim la modul general, fără a arăta cu degetul, fără vreo intenție de a jigni pe cineva (chiar dacă unii probabil se simt).
Criticăm ceea ce, într-adevăr, e de criticat. Și criticăm un anumit tip de comportament, mod de gândire, nu oamenii.
Să faci un bine nu înseamnă să stai și să privești. Înseamnă să și faci ceva ca să stopezi răul. Și așa e plină România de apatici și indiferenți. Nu e nevoie de mai mulți. Este bine să ne manifestăm.
Cât despre ajutor, ne ajutăm reciproc și îi ajutăm și pe cei care se regăsesc în aceste descrieri (probabil în multe dintre ele inclusiv noi), arătându-le unde greșesc și la ce ar trebui să mai lucreze.
Cum ați dori să învețe, dacă nu le atrage nimeni atenția unde greșesc și cu ce ochi sunt priviți de societate, ce urmări au faptele lor?
Eu zic, ar fi mai bine să încercați să nu mai fiți atât de negativist și să priviți partea bună.
Dar vă mulțumim pentru critici. Vom încerca, cel puțin eu, să sustragem din ele cele constructive și vom ține cont de ele.
Cât trăiești, înveți, nu?
Numai bine și o zi frumoasă în continuare!
Iar tuturor celorlalți mulțumesc pentru răspunsuri minunate. M-ați surprins într-un mod foarte plăcut. Nu mă așteptam să fiți chiar atât de receptivi.
Și chiar începe să-mi placă din ce în ce mai mult revoltarea asta în grup. Simt că cel puțin asupra mea are un efect terapeutic.
Ar trebui s-o facem mai des.