Daca vrei perfectiune, nu te supara dar ai probleme, mai ales la varsta asta.
Nu vei gasi niciodata omul potrivit sau perfect nu există asa ceva, cine crede asta se minte, atit tu cit si el trebuie sa constientizati ca gresiti amindoi si sunteti imperfecti, degeaba tu cauti numai la el perfectiune dar tu nu te schimbi, tu nu iti recunosti greselile, degeaba mergi la psiholog, daca tu nu vrei sa te schimbi nu iti poate face nimeni nimic, ai renuntat la serviciu ca nu iti place munca, si ca speri sa dai de unul cu bani, la varsta ta este cam greu, o sa ramîi singură frustrată toata viata ca din depresie numai iesi, multe din cauza depresiei sau sinucis, aveau pretentii enorme la barbati frumosi cu bani si ele aratau ca dracu.
Mai lasa din pretentii daca vrei sa se uite cineva la tine, ca esti deja "fata batrana" si la cate probleme ai, nici tu nu esti perfecta.
Ai intrat in panica datorita faptului ca ai o varsta mai inaintata si inca esti singura, in timp ce altele au deja familie formata la varsta ta. Lucru ce te-a bagat in depresie si facandu-te mai paranoica atunci cand cauti partener. Te afli intr-un ciclu vicios deocamdata. Sa stii ca nu strica o vizita la un psiholog/psihoterapeut.
Nu te gandi ca e ceva grav. Pur si simplu ai nevoie sa iti clarifice cineva anumite conceptii pe care ar trebui sa le iei in calcul.
Mult succes!
Salut!
Ca sa mergi la psiholog, trebuie sa constientizei ca ai o problema.Psihologul te va ajuta sa remediezi problemele.
De ce ai renuntat la serviciu?
Comportamentul tau duce spre depresie.
In momentul in care te vei linisti sufleteste, iti vei stii valoarea, va veni si relatia dorita.
In orice tip de relatie trebuie sa existe compromisuri.De o parte si de cealalta.Macar,sa aiba mai mult din ce iti doresti tu.
Mergi la psiholog. Daca ai bani. Terapia este un tratament de durata, costisitor.
Ai nevoie de cineva care sa te faca sa te simti femeie sa fi protejata iubita si alintata. mai cauta nu e timpul pierdut nu iti pierde increderea.
Odata ce constientizezi ca ai nevoie de psiholog nu este ceva grav comportamentul tau actual. Legat de omul potrivit si de estetica, ai trecut prin relatii si experiente cu barbatii, pe langa asta ai evoluat intr-un adult cu ambitii iar barbatii ce iti sunt in preajma sunt mediocrii, pe cand altii sunt reci si de aici cred ca acest refuz de a mai incerca, prea mult timp irosit pe nimicuri.
Psihologul iti va spune ce stii deja, o sa te indrume pe un drum dar tot tu trebuie sa intelegi acel drum iar tu nu ai nevoie de un alt drum, ai nevoie sa te opresti si sa privesti in jurul tau. Personal iti recomand sa te readaptezi la oameni, la prietenii falsi, la iubiti neseriosi dar fara sa iti mai pese de cei din jur.
O să mori singură cu atitudinea asta. Și le mai dai și gânduri de sinucidere bărbaților atunci când îi refuzi. Du-te la psiholog.
Nu ești virgin degeaba?
Ce vrei să spui?
Ba da, e cu siguranță.
Noi doi am avea atât de multe de discutat, inclusiv să ne găsim defecte unul altuia... nu am vârsta ta, dar pari exact tiparul meu.
Nu-i asculta toți covrigarii de aici. Sunt atât de nesiguri pe ei încât nu înțeleg că în momentul în care te-ai maturizat în gândire, nu mai ai ochi pentru orice dubios.
Doar că eu am realizat lucrul mult mai devreme. (Cam la 23 de ani)
Sfatul meu: "Nu te mulțumi cu puțin dacă acel puțin nu te face fericită!"
În momentul în care vrei oameni de calitate, nu mediocrii și știi cam pe unde să-i cauți, acel mic efort, îți va schimba cursul vieții înspre ceea ce îți dorești de fapt.
Îți zic din propria experiență.
Mult succes!?
Tocmai asta e problema ei. Ca ea cauta defecte in toti barbatii. Dupa care ii respinge.
Si in plus realitatea este una crunta. Aceea ca, cu cat astepti mai mult printul pe cal alb, cu atat vei da de barbati mai dubiosi si mai ratati. Pentru ca barbatii aia buni, de casa, majoritatea sunt deja luati. Au neveste si copii. Majoritatea care inca sunt singuri de la 30 de ani in sus, sunt ratati, divortati, afemeiati, dubiosi, handicapati, cu probleme mintale, etc.
Si asta nu e doar in cazul barbatilor. Asta este in cazul tuturor, inclusiv al femeilor.
Nu inteleg cum de aproape nimeni nu isi da seama de lucrul asta. Toti se victimizeaza si arunca cu vina in stanga si in dreapta, dar nimeni nu isi asuma greselile si nimeni nu vrea sa evolueze si sa se distreze in felul lui, in loc sa ramana tristi si plini de regrete...
Ca și ea, am cunoscut mulți români și la fiecare îi găseam o grămadă de minusuri. (prea lăudăros, prea incult, prea pervers, etc).
Am încercat să aleg "răul cel mai mic" doar pentru a nu fii singură. Un om bun la suflet pe care nu l-am putut iubi niciodată, oricât am încercat să mă convining de calitățile sale.
După o grămadă de eșecuri, am renunțat să-mi caut acel "prinț pe cal alb" în România și așa am cunoscut un om minunat din Finlanda.
Câteodată ce cauți nu e în apropiere.
Dude, ea însăși e o dubioasă.
Interesting story. Ar trebui să bage ăștia o rubrică specială pentru genul ăsta de "fun facts" și să i numească: "Who cares?"
RAY întreabă: