Sunt intr-o stare de depresie destul de puternica. Si singura metoda pe care o vadeu (de a trece peste aceasta stare) este sinuciderea. Am mai avut tentative destule. 2 au fost grave. Dar am fost salvata, lucru pe care nu mi l-am dorit.
Nu sunt nici urata, nici obeza, nici bolnava, nici nimic. Sunt doar lesbiana.
Am avut o relatie de zece luni acum 4 ani cred. Fata m-a parasit pentru ca s-a indragostit de un baiat. Am suferit, am luat pastile, am fost salvata. m-am gandit dupa sa trec peste pentru ca mai sunt fete si viata e frumoasa si poate merita sa mai incerc. Am trecut peste in cam 2 ani. In acei 2 ani am incercat tot ce e posibil, am vrut sa invat, sa explorez tot ce nu am explorat pana atunci. Am reusit. Am avut si relatii, destul de multe, de cate o saptamana, 2, 3. Tot o cautam pe cea care m-ar putea face fericita si pe care sa o iubesc nebuneste. Exact atunci cand mi-am pierdut orice speranta, am cunoscut o fata mai mica decat mine cu 4 ani jumate.Am reusit sa ma indragostesc de ea asa cum mi-am dorit. Ea era la fel de atrasa de mine si ma iubea la fel de mult si cred eu ca inca ma mai iubeste.Ne potriveam de minune.Ne-am facut mii de planuri.Eram mai mult decat fericite. Dar a trebuit sa plec dupa jumatate de an din tara pentru cam 2 luni. Am tinut legatura si ma astepta cu nerabdare sa vin inapoi. Am venit, am trecut de zilele adaptarii si am vazut-o un pic schimbata. Nu am inteles, si asa au inceput certurile. Am vrut sa ma despart de ea, dar ea nu a vrut si m-a implorat sa nu o fac asa ca am cedat. Dar, mi s-a confesat in scurt timp ca m-a inselat cu 3 persoane. O fata si 2 baieti. Cu ultimul avea o relatie in paralel cu cea cu mine. Din cate mi-a explicat ne iubea pe amandoi la fel. Dar a preferat sa renunte la mine, pentru ca pe mine nu ma poate prezenta acasa la parinti sau cu mine nu poate avea copii si familie. Eu oricum eram dezamagita si evident am vrut si eu sa ma despart de ea. Dar dupa vreo 2 saptamani, fetita ma suna. Ma intreaba daca poate sa vina la mine. A venit. M-a intrebat daca o pot lua inapoi. Mi-a zis ca nu poate fara mine, bla bla. Eu am cedat, desi nu trebuia dar asa mi-e firea(zodie de aer cu ascendent in aer = eu). Am reluat relatia cu ea. A fost bine o saptamana. Dupa o saptamana a devenit rece.Nu am inteles nimic. Asa ca am intrebat-o si a zis ca nu e nimic. A trebuit sa insist ca sa aflu ca s-a culcat cu tipul pe care il alesese ea cand ne-am despartit.In acel moment am dat-o afara. Dar ma implora sa o iert.Desi nu era sigura ca ar vrea relatia cu mine care nu ii oferea acea familie de care ar avea nevoie in viitor.In fine, i-am zis ca poate sa fie cu mine doar daca nu se mai vede cu tipul respectiv deloc.Asa ca am continuat. A trecut o saptamana. A fost bine, dar i-am cam scos ochii pentru de la acel act sexual i se paruse ca ar fi ramas insarcinata, dar din fericire testul a fost negativ.Si, deci, dupa o saptamana, imi spune ca sta acasa ca are de invatat. Am zis ok, dar am sunat-o si nu mi-a raspuns. Asa ca am sunat-o acasa. Mama ei mi-a zis ca e in Ikea cu acel tip. Am ramas masca. M-a sunat ea cand era in lift spre casa.Stiti ce mi-a zis? Ca a fost la tata si nu putea vrobi. Am ras si i-am zis ca am vorbit cu mama ei. Mi-a zis ca m-a mintit pentru ca sa nu ma despart de ea. Dar ca nu a facut nimic cu tipul, doar au iesit. Nu mi-a pasat. I-am zis si eu ceva: ca i-am citit mesajele din telefon mai demult si ca am fost si eu cu cineva in acea saptamana. I-am spus ca nu mai vreau nimic. Si ea mi-a zis ca ma uraste pentru ca i-am umblat in telefon si pentru ca am mintit-o in legatura cu tipa aceea.Au trecut cateva zile.Eu nu mai rezistam fara ea, asa ca i-am propus sa ramanem macar prietene si s-a bucurat. Am vorbit mai mult pe messenger. Mi-a spus ca a reluat relatia cu acel tip, dar ca nu simte nimic pentru el. Si nu-l mai suporta. Cam peste 2 saptamani, m-a rugat sa o ajut sa cumpere un cadou pentru o prietena. Am fost de acord sa ies cu ea ca prietene. Am cautat, nu am gasit nimic. Apoi mi-a propus sa mergem la ea sa isi lase rucsacul greu. Am mers la ea si s-a dus sa schimbe lasandu-ma pe mine in sufragerie. In timp ce eu am inceput sa ii zdranganesc chitara, a venit la mine, mi-a luat chitara din maini si s-a ajezat la mine in brate. A inceput sa ma sarute. Eu m-am ferit la inceput, dar dupa am cedat. In timp ce ne sarutam m-a intrebat : asta nu inseamna nimic nu? Eu am zis ca nu. Am ajuns in pat unde am facut dragoste. Am ramas la ea in noaptea aceea. Apoi a doua zi am mers s cautam cadoul. Am gasit. I-am propus ca dupa serbarea tipei la care trebuia sa mearga, sa mearga cu mine in club. A acceptat. Am mers in club si acolo aceeasi poveste. Am continuat sa ne sarutam si sa ne purtam ca un cuplu. Dupa ce am plecat din club, a vrut sa mergem la mine. Am mers la mine. A fost frumos. Dimineata cand ne-am trezit mi-a spus ca nu stie ce sa ii spuna tipului. Eu i-am zis sa nu ii spuna nimic, ca nu a fost decat o mica aventura intre noi. Ea mi-a zis ca nu e adevarat, ca :"Tu stii ca nu e asa, stii ca suntem impreuna" Eu am ramas masca iar. Ma gandeam ca fetita se joaca prea mult cu mine. Dar i-am zis bine. Iar eu ma gandeam ca poate de data asta o sa fie bine. Nu i-a zis nimic tipului cam o saptamana. Apoi el s-a prins si s-a tot rugat de ea sa se intoarca la el. Ea nu mai voia decat sa fie cu mine. Nu se vedea deloc cu el. Am fost impreuna destul de mult dupa asta. Timp in care mi-a zis ca stie sigur ca eu sunt perechea ei si ca ma iubeste doar si doar pe mine.Si ca nu considera in sinea ei ca m-a inselat vreodata. Conceptia ei despre a insela era diferita de-a mea. Ea spunea ca atata timp cat ma iubeste, raspunzandu-mi la sentimente, considera ca nu insala. Mi-am zis : o iubesc, o plac si o accept asa cum eu, cu toate conceptiile ei.Am continuat. Desi mi-a zis ca s-a sarutat cu un coleg dar nu stie de ce a facut asta, ca de fapt a simtit ca si cum ar fi inghitit nisip.Am acceptat si asta, era nimic pe langa ce facuse inainte.Au trecut cam 2 luni. Totul era bine si frumos. Dar a trebuit sa plec din tara pentru 2 saptamani. Am venit inapoi. Mi-a zis ca vrea sa ramanem prietene, pentru nu vrea sa mai fie cu o fata. Iarasi problema cu viitorul, familia, copiii, parintii. Iar eu m-am gandit ca de ce s-o las sa-si bata joc iar, asa ca am inceput eu. I-am zis ca nu sunt pregatita sa ma despart de ea si ca nici ea nu e, asa ca sa nu ne grabim. A zis ok.Am mai continuat un pic. Apoi m-am intalnit pentru prima oara dupa 4 ani cu prima mea prietena.Prietena mea actuala devenise geloasa.Ma tot intreba daca o mai iubesc. Eu ii tot ziceam ca da, dar nu asa ca la inceput. Si intr-o zi imi spune ca nu mai vrea sa fie cu mine, ca sa ma gandesc si eu ca nici eu nu vreau de fapt sa fiu cu ea. Eu i-am zis ca nu e adevarat. Ca nu am cum sa o iubesc la aceeasi intensitate dupa tot ce s-a intamplat, atata timp cat nu face niciun efort sa remedieze situatia si relatia. In fine, ne-am despartit si i-am zis ca nu mai vreau sa o vad niciodata. Dupa cateva zile am aflat ca avea un nou prieten. Acel coleg cu care se sarutase de simtise ca inghitise nisip. Voia sa o ia de la capat curata. Si asta era modalitatea ei. Eu eram deja stoarsa, nu mai aveam niciun motiv pentru care sa mai traiesc asaca in seara in care am aflat am sunat-o si i-am zis ce am aflat. Si i-am zis ca : stii ca o sa te intorci la mine peste 2 saptamani si ca nu simti mare lucru pentru el. Mi-a zis ca nu e adevarat. Intre timp ii suna celalalt telefon si vorbea si cu mine si cu tipul in paralel. Si la un moment dat spune : Auzi, X, stii ce spune Y(eu)? Ca eu nu te iubesc pe tine, si ca de fapt o iubesc pe ea. Am ramas masca. Am inceput sa plang. I-am inchis telefonul. M-a sunat imediat dandu-si seama ce prostie a spus. Eu nu i-am raspuns. Stiti ce am facut eu?
Am luat toate pastilele pe care le aveam acasa. Cred ca erau vreo 70: antibiotice, paracetamol, calmante, etc. le-am luat pe toate. Mi-am anuntat si sefa ca nu mai vin la serviciu pentru ca am sa mor. Stiam ca nu stie unde locuiesc asa ca nu mi-am facut griji ca are cine sa ma salveze. Asteptam sa mor. Ma tot suna ea. Eu i-am raspuns in final. Simtea ceva. Probabil avem o legatura speciala. M-a intrebat ce fac si ca sa o iert pentru ce a zis. Ca nu e adevarat. Ca ma iubeste mult. I-am zis ca e tarziu ca eu am luat pastile si au trecut ceva ore si nu mai am ce sa fac si i-am inchis. A venit la mine. Nu m-am asteptat. A venit cu un prieten cu masina. Plangea si ma implora sa merg la spital. Intre timp eu am inceput sa am dureri cumplite. M-a intrebat : Chiar asa de mult ma iubesti incat ai fost in stare sa faci asta? I-am zis ca da. Ma tot ruga sa merg la spital. I-am zis sa nu se mai apropie ca altfel imi bag un cutit in gat. Ea a zis ca isi taie venele daca nu ma duc la spital. Apoi m-a intrebat daca mai vreau sa fiu cu ea asa murdara cum e. I-am zis ca niciodata. Ca doar vreau sa ma lase in pace sa mor.Pana la urma am ajuns la spital, eram ft slabita. Am stat acolo pana m-am facut bine. Am venit acasa. A ramas la mine. I-am zis ca nu vreau sa fiu cu ea, ca oricum o sa mor, fara sa stie ea. S-a despartit de baiat si de atunci am fost impreuna inca o luna jumate, pana am cazut iar intr-o depresie.Acel baiat de care se despartise ea pentru mine ultima oara mi-a lasat mesaj ca vrea sa vorbeasca cu mine. Am vorbit si nu mi-a zis nimic clar, dar mi-a spus sa imi pun ochelari daca nu vad bine. Din asta am inteles ca ea ar fi cu el pe ascuns. I-am zis ei si a zis ca nu e adevarat. Am fost cam paranoica ce-i drept. Tipul era doar suparat ca ea s-a intors la mine. Dar eu voiam iar sa mor. Ea imi tot zicea ca s-a saturat de sinucideri si depresii. Eu am intrebat-o de ce e cu mine si mi-a raspuns ca nu stie. Am ramas masca.In acea seara mi-a zis pe messenger ca nu mai vrea sa fie cu mine. Ca s-a saturat de depresii si sinucideri. Ca s-a saturat sa ii frica de mine.In fine i-am zis ca pot sa fiu si altfel ca ar putea sa ma ajute, nu sa renunte. A zis ca s-a gandit la lucrurile bune si la cele rele pe care le fac si ca ma iubeste dar nu mai poate.Asta mi-a zis ieri de fapt.Si uite asa am lasat-o in pace. Azi am vorbit sec cu ea pe messenger.Si eu ma chinui de ieri pana azi sa gasesc o metoda sigura de sinucidere.Nu mai suport. E prea dureros cand ma gandesc cat si-a batut joc de mine. Si fiind si lesbiana, eu nu am nicio sansa sa fiu vreodata fericita intr-o relatie cu o fata. Am incercat sa fiu si cu baieti. Mi-am zis: nu, nu sunt lesbiana.nu. Dar, nu simteam nimic, absolut, niciodata.Concluzia era mereu: sunt si punct. Nu mai am incredere in nimeni, nu ma mai entuziasmeaza nimic, nu mai vreau sa traiesc, m-am saturat de mocirla asta si vreau sa mor.Multi dintre voi o sa spuneti ca daca am mai trecut o data prin asta acum cativa ani, o sa pot si acum. Da, o sa pot, dar nu vreau.Nu mai vreau pentru, ca am realizat ca viata e o roata care se tot invarte si nu avem niciun scop pe pamant. Ce rost are sa te tot invarti? Sa te scoli dimineata, mergi la scoala sau facultate sau serviciu? ce rost are? Sa umbli mereu in cautarea unei vieti cat mai bune? Sa faci rost de bani? Sa mananci si sa te duci la WC? Ce rost? Mi se pare inutil. Hai sa zic ca totusi avem un scop pe pamant si acela e sa astepti sa imbatranesti si sa mori oricum. Ma intelege cineva?

Buna, eu te inteleg perfect.Eu nu am fost pe invers dar totusi am fost posedat de placerea trupeasca(sex)intr-un cuvint"bolnav"sexual zice-am Eu, dar nu a fost asa. Povestea vietii mele este o adevarata drama exact cum povestesti si tu despre tine si eu am avut in tinerete 3 tentative de sinucidere si astea De ce? De toate am avut in viata nu mi-a lipsit nimic(bani masini, femei de toate culorile, etc.)dar ma simteam GoooooL, nimic nu imi implinea acel"ceva"din mine.Am fost casatorit de 2 ori si am 4 copilasi care si ei cresc far de tata cum am crescut si eu, 2 sint in tara 2 peste hotare.Eu nu sint nici tinar si nici batrin am 43 de ani, am pierdut totul dar am cistigat cel mai valoros lucru posibil de aici de pe pamint:Am inteles scopul vieti! eu zic ca tu nu esti lesbiana efectiv ceva in copilarie ti-a marcat viata si nu te poti "dezlega"de acel ceva. Efectiv eu trebuie sa plec acum, daca doresti ca eu sa imi continui povestea lasa un mic semn aci la intrebarea TA.Eu iti inteleg durerea si eu am trecut prin ea.Nu te lasa invinsa de acea forta Intunecata, eu zic ca esti o femeie deosebita.

Sincer, nu te inteleg. Si eu am suferit din dragoste, rau si urat. N-am fost om aproape 3 ani, dar nu mi-am pus capat zilelelor din iubire neinteleasa. Totusi sunt un om puternic si credincios, n-o sa fac asa ceva dintr-atata lucru. Traim ca sa ne facem datoria fata de comunitate, de societate, sa muncim, sa producem si sa lasam ceva in urma noastra.

Persoanele care cred ca singura solutie pentru oricare dintre probleme este sinuciderea mi se par nedemne si prea slabe pentru lumea asta.Deci ai oarece inteligenta de ti-ai dat seama cum esti. Iar ca alte persoane "te-au salvat"este ca ai vrut tu asta si deci trag concluzia ca-ti este si prea frica sa o faci.Ai sa traiesti in incertitudine o viata pina cind vei muri de o moarte cit se poate de naturala.

Da cum. te inteleg mai mult de o gramada.inteleg ca stii sa iubesti, dar nu stii sa pierzi si sa te ridici mereu.inteleg ca esti lasa si ti-e frica sa traiesti si sa faci fata problemelor, considerand ca ai facut deja prea mult.si mai inteleg ca vrei sa renunti la singura viata ce o ai pe pamant, pentru o moarte vesnica, in pamant.proasta alegere. cea mai proasta alegere.parerea mea.

Am sa incep prin a spune ca nu sunt lesbiana dar nu am absolut nimica impotriva, cea ce ai trait tu hmm pot sa spun ca am trait eu dar nu am avut tendinte de sinucidere am avut tot timpu pe cineva langa mine o pritena un prieten familie, intrebarea mea: ai o pritena sau pe cineva care sa te ajute sa vezi lucrurile altfel? daca nu presupun ca nu pentru ca nu vad sa pomenesti ca are cine sa te ajute cu asta, tendinta ta de sinucidere e mare imi dau seama ca altfel nu ai scrie aici, am citit povestea ta si m-am intristat. fetita asta a ta nu stie sa ia viata in maini ia cauta distractie, nu o sa fie nici o data sigura ce o sa vrea in viata nu e buna pentru tine sti ce te rog totusi nu o fa! nu te sinucide! nu are rost gandeste-te putin mai mult decat crezi ca ai putea.lupta pentru tine ia-ti o vacanta du-te pe un camp trage aer in piept si zi "pot sa traiesc, pot sa am o viata mai buna"stai acolo gandeste la rece si la cald; citeste o carte umpleti timpu, nu te mai gandi la ea sau daca te gandesti la gandeste ce ai invatat pe perioada cat ai fost cu ea, nu mai repeta greselile, priveste inainte si numa inainte...FI TARE., ai mare grija de tine, de viata ta! o sa gasesti ceva mai bun si sti ce te rog inainte sa te indragostesti din nou incearca sa nu te bagi prea adanc in acea relatie vezi de ce e capabila acea persoana, sper sa iti fi fost de folos...

E adevarat ca ne nastem pentru a muri, dar sa murim demn si atunci cand e momentul. Gandeste-te ca viata ne poate oferi muuulte lucruri frumoase. Inca nu te cunosti indeajuns. Descopera-te, vei afla cine esti cu adevarat, ce simti, ce vrei si vei vedea ca viata merita traita. Este un dar mult prea pretios ca sa ii dam cu piciorul.
Ai grija de tine si capul sus! Maine cu siguranta va fi mai bine!

Citeste ''puterea extraordinara a suconstientului tau'' de J. Murphy. O sa te ajute mult, iti garantez. Sper sa-ti revii!

Buna! Citind aceasta poveste a ta am tras konkluzia ca este o drama adevarata. te inteleg foarte bine dar trebuie sa te mai gindesthi a meritat oare sa o iubesthi pe a cea fata a meritat oare sahi bata joc de tine in halul asta? Si inca ceva Teai gindit vreodata ca sunt unii oameni care kair isi doresc sa traiaska dar nu au nici o nsperantza? te-ai gindit vreodata la durerea parintzilor tai cand vor afla ca vei muri? ei vor muri de durere.Inearka sa te gindesthi.mergi inainte.nu numai tu esthi lesbianka.Si oare de ce te-a facut Dumnezeu ca la un anumkit timp sa te sinuizi iar daca nu sthii iti zic eu:daca te sinucizi este cel mai mare pakat.Viata continua si nu are rost sa mori pentru cineva sau ceva care nu merita.Iti aduc aminte gindesthete bine la ceea ce faci daca nu gindesthete la sarmanii tai parintzi care din rasputeri teau careskut.Gindesthete...:*

Lory_eu2008@yahoo.com

te pot asculta daca doresti...

si nu-i lasa pe ceilalti sa faca ce vor din tine!
Pur si simplu arata-le ca nu-ti pasa chiar daca doare...

E adevarat ca viata e dura, dar tot la fel de adevarat e si faptul ca nimic nu e vesnic asa cum nici durerea si deznadejdea ta nu vor dura o vesnicie.Cu siguranta va exista o zi de maine cand va straluci soarele si pe strada ta.Nu-ti trebuie curaj sa mori. ci doar ca sa traiesti.Este la fel de adevarat ca toti suntem muritori dar cei mai multi se duc dupa ce au realizat ceva in viata, au trait-o asa cum le-a fost data si cu bucurii si cu necazuri.Iti doresc multa bafta. Sper ca in viitor vei fi mai optimista.

Imagineaza-ti unpic ca nu ai unde sa locuiesti, ce sa mananci, ca esti obligata sa muncesti de dimineata pana seara pentru o suma de nimic. Ai mai vrea sa te sinucizi atunci? Iti zic eu ca nu. Stiu ca suna ca un cliseu, dar asa e: avem dorinta asta atunci cand avem de toate, cand nu mai avem ce sa ne dorim.
Nu te mai intreba ce rost are sa traiesti, s-ar putea sa o iei razna invartindu-te in cercul ala de care ziceai. Primul pas ca sa iesi din el e sa nu te mai intrebi nimic, sa nu incerci sa afli raspunsul la intrebari carora pur si simplu nu le-a venit timpul. Si eu ma intreb acelasi lucru, constat ca nu am raspuns, imi vine sa innebunesc, apoi revin la a trai clipa si totul e mult mai bine. Bucura-te de fiecare clipa.
Din cate ai povestit, fata aia nu merita nimic din ce i-ai oferit tu. Dupa atatea ori in care te-a dezamagit, ULTIMUL LUCRU pe care l-ar merita e sa te sinucizi pentru ea. Ce crezi ca ai demonstra cu asta? Ai face-o sa sufere? Nu-ti fa griji, ar uita, la fel cum a uitat de fiecare data, la fel cum te-a inselat de atatea ori. Tu nu vrei sa-ti pui capat vietii pentru ca totul se repeta, tu vrei sa-ti pui capat vietii pentru ea, pentru ca te-a marcat povestea asta. Gandeste-te ca asta e doar o fractiune din viata ta. Ea a fost doar un sens al vietii tale. Viata unui om are mai multe sensuri, si sunt absolut sigura ca tu il vei gasi pe al tau. Incepe din momentul asta.

Te inteleg perfect o data cu o dragoste sfasiata mi-a murit si tatal iar dupa ft putin timp mama mea a avut grave probleme de sanatate. am vrut de multe ori sa ma sinucid dar nu am facut-o pentru ca mi-am dat seama ca daca as face asta as trada multi oameni intr-un fel nu are rost sa traiesti dar in alt fel are rost... e greu de spus ce simti ma bucur intr-un fel pentru tine ca tiai gasit un mod de a spunde ce simti si de a te descarca

E cel mai egoist si iresponsabil gest. Gandeste'te cati sufera fara nicio vina daca faci asta.
Incearca sa vorbesti cu cineva care sa te asculte. Gandeste'te ca esti tanara si viata abia acum incepe. Cu bune si rele, dar merita traita.

Incep prin a te intreba daca tu crezi in dumnezeu? deoarece ai pus intrebarea ca ce rost avem pe pamant.rostul nostru este de a socializa a ne intemeia o familie, da chiar de a avea copii care este cel mai frumos lucru, si nu ai cum sa stii asta doar in momentul cand o sa ai unul, nu am nimic impotriva ca esti lesbiana, ceea ce nu inteleg este de ce? Poate ca din toate dezamagirile astea ai inteles ca niciodata nu ai sa fi fericita cu o fata si poate incerci, si chiar sa reusesti sa ai o relatie cu un baiat pe care sa il iubesti, si care sa te iubeasca la fel de mult, nu exista nu pot ci nu vreau daca ai incerca cu adevarat vei reusi, ceea ce trebuie sa faci este sa iti pastrezi speranta! Sinuciderea nu este in nici un caz o solutie, dimpotriva este un act de lasitate, denota ca nu ai avut curajul sa treci peste, sa mergi mai departe, iti vei face toti prieteni sa te urasca si parintii sa sufere ca nimic nu e mai dureros decat sa iti vezi copilul murind.Trezestete intr-o dimineata si uitate in oglinda si spune"sunt un alt om, vreau sa ma schimb, am multi prieteni de care nu stiam, am o familie care ma iubeste si care tine la mine neconditionat", asa poate iti vei da seama ca viata e frumoasa, fara bani, fara lucruri materiale, iluziile astea ne fac mai mult raw.Asa ca incearca sa crezi ca cineva acolo sus ne iubeste neconditionat, si ca ne ajuta cand ne asteptam mai putin.Gandeste-te ca sunt atatea persoane bolnave, cu dizabilitati care lupta cu viata si reusesc sa treaca mai departe si care desi nu au nimic, au credinta si speranta ceea ce conteaza cel mai mult! Mie personal imi pasa de tine si nu cred ca nu numai mie ci tuturor chiar daca nu simti asta, iti doresc tot binele din lume, si imi doresc sa te vad fericita si iluminata! Sa iti vad familia si copiii crescand! mult noroc te pup, Mimi

Mai traiesti sau te-ai sinucis acum ?

N ma cunojti dar totusi...
daca ai da un semn d viata...


Raspunde, macar sa stim ca nu ai facut vreo prostie care nu merita chiar deloc...

Sau dupa cum ti-am spus... daca ai nevoie sa fii ascultata... te pot ajuta!

lory_eu2008@yahoo.com

Eu nu sunt lesbiana, dar si eu am iubit mult si am cazut intr-o depresie teribila in care nici nu mai auzeam ce imi spune lumea si umblam pe malul paraului singura noaptea. Dar mi-am revenit.Am facut niste schimbari in viata. M-am mutat in alt oras, am incercat alte relatii etc.Si eu am vrut sa ma sinucid si in fiecare noapte doar la asta visam.nu iti spun sa procedezi la fel, dar ideea este sa incerci sa comunici cu cineva, sa faci niste schimbari in viata ta facand lucruri care iti plac.Nu exista fiinta umana care sa merite viata ta.Gandeste-te putin...Merita sa iti iei viata pentru o persoana care nu te merita? Ce ai de castigat daca mori? Nimic. Dar daca traiesti? O viata intreaga.

Îmi pare rau ca treci prin asta si da, te inteleg si simt si eu in fiecare zi ce simti si tu. Povestea mea e mult mai complicata.De fapt, POVESTE e impropriu spus...REALITATEA pe care o resimt zi de zi, noapte de noapte stoarce din mine putin cite putin tot ce a mai ramas din ceea ce a fost odata PROPRIA-MI PERSOANA.Nu sunt nici urîta, nici grasa, nici obeza, nici bolnava.Multi spun ca sunt foarte frumoasade 2 ani am constientizat ca sunt lesbiana, casatorita fiind.Tot de 2 ani sunt la fel de indragostita de fata care avea sa imi marcheze pentru tot restul vietii modul de a percepe IUBIREA.Am 25 de ani, ea va implini luna aceasta 19. E inca eleva, eu inca casatorita.Ne iubim in continuare insa parintii nostri nu sunt sub nici o forma de acord cu relatia aceasta si nici nu vor fi.Am hotarit sa facem o pauza pina da BAC-ul.Am fost de acord sa ii acord linista de care are nevoie.Parintii ei ar alunga-o de acasa daca ar sti ca vorbim si i-ar impune tot felul de restrictii.Nu ar mai vaea banuti de cheltuiala, i-ar restrictiona accesul la calculator, la telefonul mobil si mai mult decit atit ar bate-o, cum de altfel s-a ma intimplat. Vreau sa o protejez de aceste lucruri, insa in timp ce o protejez pe ea, inima mea e din ce in ce mai zbuciumata. Daca ma va uita? daca va renunta la noi? daca va dori altceva. Daca, daca, daca...sunt prima ei iubire, iar ea este prima fata din viata mea si cu toate acestea situatia financiara ne impiedica deocamdata sa ne traim visul.Mediul familial extrem de religios si neprielnic ne judeca si ne condamna, prietenele vechi ne-au parasit, iar daca cei de la servici ar afla de orientarea mea, concedierea ar fi inevitabila.La parintii mei nu pot locui, singura nu imi permit sa locuiesc cu chirie, iar ea e inca eleva si eu ma gindesc in toate modurile posibile la o solutie pentru noi si ma trezesc plingid pe strada, adorm plingind, merg plingind la servici, incerc sa ascund cit mai bine trairile, emotiile, insa, o data ajunsa acasa parca ma dedublez si devin depresiva.Pe 1 aprilie 2010 se implineste un an de la prima tentativa serioasa de suicid. O iubeam si atunci, o iubesc si acum.Singurul lucru care ma face sa merg mai departe este speranta de a fi in cele din ura cu ea.Nu vreau sa o dezamagesc deloc, vreau a fie mindra de mine, nu o caut, nu o stresez in nici un fel si ma straduiesc sa ii respect decizia. Mi-a spus ca are nevoie de linist acasa, o perioada.Am acceptat insa in inima mea se da acum un razboi teribil.Continui sa cred ca nu ma va parasiSunt terminata psihic mai ales, si extrem de singura, cind ajung acasa.Nu am cu cine sa vorbesc descis pe tema asta si daca ma gindesc bine asta e destinul pe care mi l-am asumat.Nu e usor sa traiesti toata vita intr-un mediu crestin, si apoi, dintr-o data sa se rastoarne sisteml de valori, sa ramina un gol si sa nu il poti inlocui. E ingroyitor de greu.Am invatat o vita intreagam am facut 2 faculatai si un master, am o meserie dorita, acum la 25 de ani insa sunt LESBIANA iar acesta anuleaza toate calitatile amintite anterior in ochii celora care au aflat.Am pierdut deja un servici din cauza aceasta.La un momentdat s-au adunat asa de multe incit nu am mai rezistat si am inghitit tot tratamentul pentru o luna intreaga deodata. M-am trezit in spital, legata la maini si la picioare.Se intimpla cu un an in urma.Nici pastilele, nici biserica, nici parintii nu m-au facut sa imi schimb orientarea. E in mine, si asa sunt eu.Probail voi divorta vara aceasta.Nu stiu cum voi trece de aceasta perioada, de examenele care ma asteapta, tot la vara, de distanta dintre mine si ea.Sunt si eu la capatul puterilor.Scumpa mea, te inteleg perfect.

Buna, sincer eu am vrut sa-mi iau zilele in ziua cand le-am zis parintilor ca sunt lesbiana, dar tatal meu a fost exagerat de sincer si intelegator cu mine, m-a ajutat mult.eu vreau sa-ti zic ca solutia asta e chiar foarte egoista, gandeste-te la lucrurile frumoase din trecut, familia ta, copilariia ta, vacantele tale...nu crezi ca pentru o copila capricioasa si tampita te cam intreci? am vazut ca e cam greu sa gasesti o persoana care sa te iubeasca pe la noi in romania, pentru ca e cam la moda asta de a fi lesbiana sau bisexuala desi multe nici macar nu stiu ce se faca dar in fine.multa lume nu isi da seama ca santem astea cateva care santem lesbiene si putem suferi pentru ca noi chiar avem sentimente fata de ele. dar e simplu moda va trece iar atunci ramanem astea care cu adevaratul santem si nu va mai fi nicio problema.nu abandona si capu' sus. daca vrei sa vb cu mine sa-ti povestesc eu motive de a vrea sa mergi pe lumea aialalta. ok asta nu e asa de important.sincer mi-ar placea sa te cunosc.creatz_a@hotmail.com te pup si sper ca esti bine.

Buna, sunt Diana, nu sunt lesbiana si desi nu te cunosc te rog, te implor chiar sa nu te mai gandesti niciodata la sinucidere.si eu am avut situatii foarte, foarte grele de depasit in viata si sunt foarte trista chiar si la ora actuala, simt ca nu mai am nici un rost in viata asta, dar stiu si sunt foarte sigura ca sufletul sufera foarte mult in momentul sinuciderii, ca Dumnezeu te va pedepsi in mod sigur pentru ca ti-ai luat viata cand EL ti-a daruit-o.Sa zicem, ca nu crezi in viata de apoi, in pedepsele sufletului dupa moarte, dar te rog din suflet puneti si intrebarea asta> Dar Daca este adevarat? si tu incalci legea vietii spirituale...in credinta ortodoxa se spune ca sufletul va sta 7 ani sub talpa iadului, prin iad intelegand o lume in care sufletul este foarte torturat si suferinta sufletelor care se sinucid nu se compara cu nici o suferinta de pe pamant, nici cea sufleteasca, nici cea fizica nici cea psihica(sufletul plange in hohote de deznedejde)Daca, draga Ysunt adevarate toate acestea, crezi ca prietena care te-a inselat merita o suferinta enorma a sufletului tau? Stiu ca cel mai trist lucru este acela ca uneori sufletul ti-l ia tocmai acea persoana care nu are nevoie de el, dar in acelasi timp gandeste-te ca cine te-a facut sa suferi si sa plangi nu te MERITA.
te-ai mai intrebat vreodata de ce preotul nu citeste slujba pentru cei ce se sinucid?

Buna, ce mai faci? esti bine? ai trecut peste toate astea?
ca a trecut destul de mult timp:*:*:*

Sa stii ca nu ai dreptate, pur si simplu nu ai intilnit persoana potrivita si nici nu incerci sa o caitzi. Analizeaza mai bine lucrurile si ia viata de laa inceput. Sa stii ca fiecare pai are umbra lui si iti vei gasi jumatatea. Domnul sa te ajute, traieshtte te rog linistit, ca atunci cind nu mai ashteptsi atunci vin cele ashteptate si sunt sigura ca este cineva pe care il vei intilni in curind. SUCCES!

Sunt si eu intr-o depresie dar tu esti de tot poate daca ai sti cum sa pretuiesti fiecare zi din viata ta, ti-ai dori sa se opreasca timpul in loc, sunt atatea lucruri frumoase pe care probabil nici nu le-ai facut sau intalnit, viata e SCURTA INCEARCA SA TE BUCURI DE IA NU O SCURTA SI MAI MULT. Incearca cu un baiat poate pina la urma " o sa fie bine " daca ai nevoie de un sfat ai adresa mea de mess marius_machi

Buna, am citit povestea ta si am ramas impresionata, nu stiu daca voi putea intelege vreodata prin ce treci, dar vreau sa-ti dau un sfat, nu stiu daca crezi in dumnezeu dar totusi, incearca sa apelezi la un preot ( unul batrin da la vreo manastire), chiar poate sa te ajute, serios vorbesc, am trecut si eu prin ceva asemanator si ma ajutat foarte-foarte mult discutia cu un preot, mi-am gasit linistea sufleteasca de care aveam atita nevoie de atunci parca toate imi merg bine ma rog la dumnezeu si nicoadata numi pierd speranta. Incearca daca vrei nu ai nimic de pierdut la mine a functionat acum stiu pentru ce traiesc. dumnezeu ne iubeste pe toti doar trebuie sa il iubesti si tu pe EL.

Sa te bucuri de viata si sa vrei sa traiesti pentru cine e langa tine

Daca ai stii cat de bine te inteleg...sunt si eu lesbiana si am suferit foarte mult.De fiecare data am zis ca va fi bine, ca e persoana potrivita dar nu, n-a fost.Sunt in depresie de atat de mult timp incat nici nu-mi mai amintesc, m-am gandit sa ma sinucid dar n-am avut curaj.Sunt in cautarea acelui "ceva" care sa ma faca sa merg mai departe.Am vazut ca n-ai raspuns nimanui de pe aici, chiar sper sa fii in regula si daca printr-o minune vei citi mesajul asta mi-ar placea foarte mult sa stam de vorba daca nu ai nimic impotriva.(sister_nightfall@yahoo.com)

Buna.am citit acum tot ce mi-ati scris.sunt bine
am sa scriu mai tarziu cum au evoluat lucrurile
va multumesc mult

Reinstal ofera echipamente de incalzire, instalatii sanitare si aparate aer conditionat la preturi accesibile

In kz ca mai traiesti si sper ca da , mi-ar place sa ne cunoastem si eu am trecut printr-o poveste aproape identica ca a ta si mi-ar place sa te cunosc, sa stau de vorba cu tine. Te astept pe mess m3_luy este id-ul meu!

Pai... traiesc! am scris mai sus ca sunt bine