De unde vin banii in Romania? unde se printeaza banii tarii si cine controleaza procesul?

Buna banii vin de la Bruxelles.

Banii provin din rezarva de aur a Romaniei, adica o tara nu are voie sa aiba tipariti bani ma multi decat valoarea care o detin in aur(lingouri)de la banca nationala.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc
Noi avem monedele din oţel şi singurele bancnote din plastic din Europa.
De unde vine numele de leu. La mijlocul secolului al XVII-lea, în plin declin politic al Ţării Româneşti şi Moldovei, piaţa monetară e invadată de mai multe monede străine. Cea mai cunoscută a devenit însă talerul olandez (leeuvendaalder), care avea gravat pe una dintre feţe un leu.

„Leii olandezi" au fost folosiţi mai bine de un secol. Popularitatea lor a fost atât de ridicată încât, chiar şi după retragerea din circulaţie, au fost identificaţi în popor cu noţiunea de monedă. Asta a durat cam două veacuri, până când leul a primit certificat de naştere. La 22 aprilie - 4 mai 1867 apare legea care înfiinţează sistemul monetar românesc.

Şi tot atunci apare leul cu subdiviziunile sale în bani, şi nu în parale, ca până atunci. Un leu echivala cu un franc francez.


2. Cel mai puternic leu din istorie. L-am avut chiar la început, în 1867, când a luat naştere sistemul monetar naţional. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0, 40 lei, kilogramul de carne costa 0, 34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0, 05 lei.

3. Cine a pus bazele Băncii Naţionale. Eugeniu Carada a fost capul limpede care s-a ocupat de tot ce înseamnă începuturile Băncii Naţionale a României: de la legea de funcţionare (17 - 29 aprilie 1880), până la construcţia clădirii şi fabricarea primelor bancnote. În iulie 1880, de la Paris, el trimitea o epistolă către ţară: „Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor, filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare (n.r. - cu valoare convenţională)".

De la Paris, Carada s-a întors cu un maldăr de bani. Banii României: 900.000 de bilete de 20 de lei, 300.000 de bilete de 100 de lei şi 25.000 de bilete de 1.000 de lei. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor, efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval, tocmit tot de Carada, acolo, în Franţa.

4. De ce erau atât de deteriorate bancnotele din perioada comunistă. Bancnotele din perioada comunistă erau făcute pe o hârtie de o calitate îndoielnică, de la fabrica Letea (Bacău). Ele se deteriorau foarte uşor şi, pe lângă acest aspect, cei de la Banca Naţională s-au lovit şi de încăpăţânarea Elenei Ceauşescu.

"Ea considera că emisiunea monetară era generatoare de inflaţie. Dar când emiţi, înlocuieşti; nu aduci niciun fel de cantitate în plus pe piaţă. A trebuit să mă duc cu o valiză la ea, să vadă cât de mucegăite erau bancnotele care circulau. Tot n-a vrut să accepte o nouă emisiune de bani, aşa că am pus în circulaţie, pentru salarii şi pensii, bani care erau destinaţi distrugerii", spune Decebal Urdea, fost guvernator BNR.
Suntem singura ţară din Europa cu bani de plastic. România a pus în circulaţie primele bancnote pe suport de plastic (polimer) în 1999, bancnotele de 2.000 de lei emise cu ocazia eclipsei totale de soare. Până azi, România e singura ţară europeană care foloseşte bani din plastic. Asemenea bancnote se mai pot întâlni în Asia şi Australia. Cei de la BNR spun că bancnotele de plastic sunt mai rezistente şi mult mai greu de falsificat.
7. Cele mai mari valori nominale din istorie. Aflată într-o situaţie dificilă şi obligată la despăgubiri uriaşe de război, România, se confruntă, în 1946 şi, mai ales în 1947, cu o inflaţie galopantă. În 1946, au fost emise bancnota de 5.000.000 de lei şi moneda de 100.000 de lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.

În fiecare an din 6.000 de tone de metal se fac peste un miliard de rondele din oţel şi alamă. Viitoarele monede de 1, 5, 10 şi 50 de bani. Materia prima care vine Franţa, Marea Britanie sau Italia ia forma banilor într-o presă care il imprimă cu două ştampile monetare.

"O presă face într-un minut 750 de monede, ceea ce înseamnă cam 12, 13 monede pe secundă", a spus Dan Păunescu, şeful producţiei la Monetăria Statului.

Aproape două milioane de bani de metal pe zi. Deloc uşor sau ieftin. Cu toate astea, nicio ţară nu a renunţat încă la banii mărunţi chiar dacă - se ştie - costurile monedei de 1 ban de exemplu, depăşesc valoarea monedei. Banii, înainte să ajungă fişicuri în tezaurul Băncii Naţionale, sunt verificaţi prima dată la mână, apoi sunt trecuţi prin maşini de numărat mărunţiş. Cu atâţia bani pe mână, niciodată în 75 de ani de când se bate monedă în România, niciun angajat al Monetăriei n-a încercat să fure.

Uite:http://www.youtube.com/watch?v=tZ1ObSLcKpE succes!