| CristianN99 a întrebat:

Să o iau cu începutul. La vârsta de 9 ani eram foarte timid. aveam decât un prieten care era și coleg de școală cu mine.În clasa a -6a deja începusem sa-mi fac foarte mulți prieteni în afara scoli. Ajunsesem sa cunosc toți băieți și fetele din cartierul meu din perioada aceia care erau de vârstă cu mine sau mai mari.Prin a-8a deja chiuleam de la școală mă apucasem de fumat făceam numai prosti și i-mi supărăm părinții. Pe la 16 ani nu mai mergem nici la liceu și eram intr-o relație cu o fata de 19 ani care ea zicea ca mă iubește dar s-a dovedit ca a fost doar o minciuna.Am căzut și în depresie.am fost internat și în București și am urmat un tratament.Ani au trecut rapit și acum am ajuns la vârsta de 20 de ani, sunt singur nu mai cunosc pe nimeni din copilăria mea decât 3 prieteni.Mă simt singur și simt ca părinți mei mă urăsc pentru ce prosti am facut (le furam bani și spargem lucruri prin casa).Și cel mai rău lucru este ca am abandonat școală. În fiecare seara plâng și nu știu ce sa mai fac.

Răspuns Câştigător
| Nilsson a răspuns:

Nu e capat de lume ce s-a intamplat, trebuie sa treci peste problemele din trecut.
La 20 de ani ai toata viata in fata.
Poti sa faci un liceu la seral, e mai usor asa.
In acelasi timp te poti angaja, sa fii la banii tai iar pe parcurs poti sa iti refaci viata sociala si sentimentala.

2 răspunsuri:
| Emma30555 a răspuns:

Mergi la psiholog, întoarce-te la școala, interesează te unde sa îți continui studiile, Ia ți și un job

| AliGab a răspuns:

Iti iei inima in dinti, le ceri iertare parintilor tai, iti reiei scoala (astazi sunt posibilitati pentru acest lucru) si ii rogi pe ai tai sa te sprijine. Reiei totul in viata si incerci sa faci lucrurile cat mai bine. Timpul inca nu este pierdut ca sa indrepti lucrurile, trebuie doar tu sa vrei. De putut nici nu se pune problema, important este sa vrei si sa actionezi. Succes!