O sa postez aici primele doua capitole din noua mea carte intitulata'viata unui orfan'
si am nevoie de parerile voastre
e aproape gata si vreau sa o public dar mai e un pas pana sa o public
sa cer si parerea voastra.

Capitolul I-numele lui e Elias

undeva intr-un sat indepartat sin Romania traia o familie saraca care aveau un copil.
Numele lui era Elias si avea 14 ani.
Era un copil foarte destept si intelegator.
El isi ajuta parintii in fiecare zi su nu avea nici o problema.
El invata la un liceu din Ploiesti.
Era cel mai destept din clasa si din acest motiv toti colegii il invidiau.
Desi era sarac el nu voia sa renunte la scoala.
El avea un mare vis.
Sa invete bine su sa isi caute un jib in strainatate pentru as putea ajuta parintii si a scapa de saracie.
Toti profesorii si vecinii din sat il laudau ca e cuminte si invara foarte bine.
Cand nu era l scoala el se ducea la munca in sat pentru a castiga cativa banuti.
Parintii lui Elias lucrau si ei dar tot nu le ajungeau banii deoarece erau prea multe si se descurcau foarte greu.
Intr-o zi insa parintii lui Elias hotari ca trebuie sa isi caute alt job.
Si desi in Romania se gasea greu de munca ei hotari sa plece in strainatate.
Cu banii care ii aveau isi cumpara un bilet spre Paris.
Acestia ii explica lui Elias cum stau lucrurile si ii spune ca trrbuie sa plece un strainatate pentru a face rost de bani.


Capitolul II-despartirea de parinti.

A doua zi dis-de-dimineata parintii lui Elias isi faceau bagajele si se intreba:
-oare sa ii spunem lui Elias ca plecam la Paris sau nu? Se intreba femeia
-eu cred ca ar fi mai bine sa nu stie spuse tatal lui Elias.
Deoarece o sa vina dupa noi si o sa fie greu apoi.
-cel mai bine este sa ramana aici. spuse mama lui Elias
-si eu sunt de aceeasi parere spuse tatal lui Elias.
Continuarea o sa o postez dupa ce vad parerile voastre.
Rog seriozitate

Nu, nu mai scrie...

Salut, iti scrie un autor. Tin sa te felicit pentru ca scrii si pentru ca ai curajul de a arata lumii, chiar daca, obiectiv vorbind, ceea ce ai postat aici nu este un text de calitate. Acum, n-am sa te necajesc, n-am niciun motiv sa o fac, scopul meu e sa incerc sa te ajut. In primul rand, as fi curios sa stiu cati ani ai (in ideea in care ai 14-15-16 ani nu trebuie sa iti faci griji pentru modul simplist si lipsit de inventivitate, tehnica se invata in timp iar ''condeiul'' se exerseaza in definitiv). Acum, care sunt marile tale probleme: In primul rand, nu stapanesti notiunea de ''capitol''. Ceea ce ai postat nu e un capitol (cu atat mai putin 2), e un sinopsis in cel mai bun caz sau un rezumat al prologului, pentru ca textul e foarte foarte scurt. Apoi, faci greseala de a scrie si de a nu corecta (ai multe greseli de fond si de ortoepie precum si foarte, foarte multe repetitii care ''zgaraie ochii si urechile'' ). Intotdeauna, obisnuieste-te sa corectezi dupa ce scrii, nu-ti fie teama sa folosesti 4-5-6 drafturi pentru fiecare pagina daca e necesar. Exercitiul e mama invataturii si e necesar in meseria asta. Apoi lipseste acel element ''wow'', acea semnatura artistica. Textul e banal, nu detine vreun element de unicitate, nu denota vreun stil propriu. Sfatul meu: Cauta sa surprinzi, asta daca nu iti doresti sa scrii strict carti pentru copii de tip manual. Cauta sa iti formezi un stil. Citeste cat mai mult, inspira-te, lasa-te cucerit, gaseste-ti modelele. Ai nevoie de asta. Apoi scrie cat mai mult. Gandeste-te la texte foarte scurte cu final neasteptat. Texte pana in 1000 de caractere cu un ''boom'' la final. Te vor ajuta sa scrii mai liber, mai modern, iti vor da incredere. Apropo, nu actiona ca un copil de 5ani. Cand cineva iti spune ca ceea ce ai scris e de rahat nu trebuie sa ''iti iei jucariile si sa pleci'', trebuie sa perseverezi. Esecul e in definitiv doar o caramida in plus in drumul catre succes. Nu ai de ce sa te superi. Parerile au fost pertinente. Demonsteaza-ti ca poti fi mai bun si ia-o de la capat. Cu totii am dat-o in bara. Invata sa mai si pierzi, invata sa fii modest! Doar asa vei reusi la final. PS: Pt alte sfaturi ma gasesti aici printr-un mesaj privat.

Asta îmi aduce aminte de cărțile pentru copiii de grădiniță care încep a citi pe silabe. "El s-a dus la bu-ni-ca, ea nu era acasă...,. a început a se îngrijora" Să nu mai vorbesc de sfârșitul primului capitol și începutul celui de-al doilea. Acum îi spun vestea, acum se întreabă dacă să i-o spună, ce dumnezeu...
Lasă-te de scris și citește mai bine o carte adevărată.

,,El isi ajuta parintii in fiecare zi su nu avea nici o problema.El invata la un liceu din Ploiesti.Era cel mai destept din clasa si din acest motiv toti colegii il invidiau.Desi era sarac el nu voia sa renunte la scoala.''
ceea ce facut ca pamantul sa alerge repede sub el urmat de o cadere si mirosul familiar al sangelui curs dintr-o coasta pe podeaua data cu pronto anti-praf urmat de ''credeai ca esti destept si intelegator?''

Nu e foarte bine. Uite cam ce nu e bine:

- capitole scurte
- propozitii scurte
- nu pui litera mare la dialoguri
- nu faci acordul dintre subiect si predicat bine
- actiune banala
- nu este descriere
- intamplarile se desfasoara prea repede
- exprimare banala
- greseli de tastare
- nu pui bine semnele de punctuatie

Cred ca mai trebuie sa capeti putina experienta pana sa publici ceva, dar depinde de varsta, pentru clasele 1-4 cred ca e bine.

Ce ai scris tu aici poate fi considerat un prolog - cel mult, sau o descriere de carte.
Pana aici totul e sec, lipsit de descrieri ample care sa te introduca in lumea personajului. Dialogul e la fel de sec si incepe cu litera mica.
Capitolele trebuie sa fie cel putin trei pagini de Word.
Aici nu e nici jumatate.
Eu zic sa revizuiesti totul si sa te apuci sa scrii cand vei capata experienta.

Va multumesc tuturor pentru timpul acordat si pentru ca ati citit ceea ce eu ma chinui de aproape 2 ani
dar in fine acum nu mai conteaza nimic asta o sa fie ultima oara cand mai postez ceva pe aici deoarece nu are rost
toti imi spun acelasi lucru
asa ca o las balta si ma retrag