anonim_4396
| Anonim întreabă:

Un fragment din cartea mea! Va place? Tin sa mentionez pentru cativa utilizatori care au mai citit, ca nu e continuarea, e doar o alta mica parte! Ce ar mai trebui schimbat, imbunatatit? Multumesc! Asadar:

Dupa plecarea lui Alien din sat, eu mi-am vazut in continuare de ale mele, nemaistiind nimic o vreme de baiat. Clasa a VIII- a m-a prins extrem de increzatoare in ceea ce avea sa urmeze in viata mea de adolescenta. Timpul mi-l imparteam intre scoala, meditatii la matematica si treburi casnice – intrucat am fost crescuta doar de bunica materna (mamaia Viorica), am fost invatata de mica sa-mi gatesc din cand in cand, sa-mi calc si sa fac curatenie in gospodarie. Cititul ma pasiona, de asemenea, "Baltagul" de Mihail Sadoveanu, fiind prima carte care m-a marcat cu adevarat.
Intr-un sfarist am terminat si eu clasa a VIII- a, promovand examenul de capacitate, primul examen important din viata mea. M-am inscris apoi la liceul din sat, unde am si intrat, la profilul de filologie.
Ma maturizam vazand cu ochii, devenind o adevarata domnisoara. Imi placea sa ma ingrijesc, folosind tot felul de creme pentru fata si corp, iar miscarea nu lispea din rutina mea zilnica.
-Kina, nu mai cheltui atatia bani pe comenzi la Avon, imi spunea mamaia. Vezi ca taica-tu munceste din greu in Italia pentru a avea tu o viata cat mai buna. Ii simteam dojeneala in glas.
-Mamaie, am si eu banutii mei din bursa de orfan, deci n-ai de ce sa-ti faci griji, ii replicam eu pe un ton indraznet; desi stiam ca mamaia nu-mi vrea raul. Obrazul subtire cu cheltuiala se tine (era o vorba pe care tot de la batrana o auzeam, si imi placea sa o folosesc).
-Atunci treaba ta! zise resemnata mamaita.
Mamaia avea mereu grija sa nu-mi lipseasca nimic. De fiecare data cand primea numarul de cont de la tata, scotea banii si mergeam la cumparaturi in oras, pentru a-mi lua haine si incaltari noi. De asemenea, chiar si in acele vremuri, mancam tot felul de bunatati la discretie. Duceam o viata buna, aveam strictul necesar.
Zilele se scurgeau, iar eu uitasem de Alien; pana cand, am inceput sa ies la petreceri cu colegii de liceu, in clubul din Raducaneni, care pe atunci se numea Club Night; chiar aici l-am revazut pe Alien intr-o noapte. Statea la o masa, cu gasca lui de baieti. Pe parcursul serii, l-am putut observa si pe ringul de dans. Alien se inaltase destul de mult fata de cum il stiam, insa ochii verzi, ii erau la fel de scanteietori. Imbracat destul de simplu, cu o camasa bine calcata si jeansi albastri, avea deja miscari masculine de cuceritor (pentru varsta lui frageda) in timpul dansului. Ne subjugam din priviri unul pe altul, pana cand, la un moment dat, putin incins de cateva shoturi, si-a facut curaj si m-a abordat.
-Buna, Kina! (imi stia deja numele) Te misti bine! mi-a spus el destul de tare la ureche (muzica bubuia in boxe)
-Multumesc, Alien! i-am strigat inapoi, apropiindu-ma mai mult de el.
Seara abia incepuse si noi eram deja destul de apropiati. I-am simtit fiecare rasuflare, la urmatorul bluse. L-am atins usor cu mana pe piept, in timp ce el ma tinea timid de talie. Am dansat ca si cum numai noi eram pe ringul de dans (desi clubul fremata de tineri). Am petrecut toata noaptea aceea impreuna, pana cand petrecerea "s-a spart", asta spre dimineata (dupa miezul noptii)...
(va urma)

34 răspunsuri:
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Să mă trezești la ultima pagină, că am adormit în timp ce citeam. E de-a dreptul hipnotizant.

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Nu stiu ce va trezeste interesul dumneavoastra, insa sa stiti ca am primit si pareri pozitive! Asa cu usurinta "dati in cap" oricui?

| sadrian46 a răspuns (pentru minime3):

Ai nevoie și de critici. La o librărie într-un oraș mare sunt 20000 de volume diferite pe raft. Ce motiv ar avea cineva să îți cumpere cartea în care dansezi cu Alien după ce a băgat ceva brand în el și cumperi încălțări cu mamaia la oraș.

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Credeti ca poeziile dumnevoastra sunt placute de toata lumea? As vrea sa-mi dati sa citesc ceva, daca se poate!

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

E doar un fragment, intr-o carte nu totul te tine cu sufletul la gura, sau poate nu pe dumneavoastra! si da, evident ca am nevoie si de critici.

| sadrian46 a răspuns (pentru minime3):

Încearcă să scrii nuvele scurte, să îți exersezi stilul. Să te uiți pe www.poezie.ro. Acolo publică mulți începători, iar ceilalți își spun părerea.

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Nu e ceva ce ma pasioneaza, dar apreciez scrierea... aveti insa si ceva greseli de scriere, expersii formate din doua cuvinte, fara cratima(liniuta aceea ce le leaga, imi scapa acum cum se numeste)...

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Stiu ca e usor sa-ti dai seama ca sunt incepatoare, nu am pretentii de mari scriitoare, sunt amatoare, nu am premii literare, dar odata cu experienta cine stie

| sadrian46 a răspuns (pentru minime3):

Eu nu am vrut în nici un caz să te descurajez.
Cel ce simte nevoia să scrie, are ceva valoros în suflet și simte nevoia să comunice aceasta. Acesta este și cazul d-tale. Dar de la a scrie pentru sertarul propriu, până la a deveni scriitor profesionist, care prin ceea ce scrie ajunge la mintea cititorului, este o cale lungă, grea.
Scrie minim 1000 de cuvinte pe zi, bune sau slabe, și citește literatură 100 de pagini pe zi. Sunt situri pline de cărți în PDF cu acces gratuit.
Caută pe Google Introducere in teoria literaturii pdf.

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Sa stiti ca citesc destul de mult, autori romani si straini, poate nu 100 de pagini pe zi sau in fiecare zi, dar imi dau tot interesul pentru evolutia mea. Si de ce tocmai 100? Pe asta n-am inteles-o.

| sadrian46 a răspuns (pentru minime3):

Când am specificat 100, am vrut să pun o țintă înaltă, doar atât.

| minime3 a răspuns (pentru sadrian46):

Am inteles! N-ar fi rau sa ai timp sa citesti in fiecare zi 100 de pagini, sa nu te abati deloc de la regula...pana la urma important e sa citesti

| CristiDinBucuresti a răspuns:

Ce sunt prostiile astea? Si ce caută firma avon si mamaia Viorica in roman, cand compui un roman nu dai date reale niciodata, informatii de genul tata lucreaza in Italia, mamaia Viorica si Avonlaughing nu ai stofa de scris romane, asta este cel mult o co mpunere de scoala, si trebuie refacuta cu nume fictive si suspans nu ca mincai la discretie bunatati, anii 80 sau dus demult, pentru acei ani era bună o compunere ca asta, venea securitatea la usa ta sa vada ce bunatati maninci tu cand țara moare de foame, dar acum cxind gasesti detoate este deplasat sa spui asa ceva, maninci la discretie, treaba ta maninca bani sa ai, iar faptul ca ti cumperi pa ntofi si cosmetice faci reclamă celor de la Avon, saraciilaughing ca tot nu au clienti, in final trebuie refacuta toata compunerea ca nu poate fi considerat roman.

| minime3 a răspuns (pentru CristiDinBucuresti):

Cine a zis ca trebuie neaparat nume fictive?

| Anonim explică (pentru CristiDinBucuresti):

Era avon in anii 80? Sau pleca lumea in Italia la munca?

Dar ai dreptate, nu prea stim locatia in timp a povestii

| minime3 a răspuns (pentru anonim_4396):

Nu am zis ca erau anii 80, poate mai incoace...si poate ca da, va trebui sa mentionez undeva, candva in roman, desi nu in toate romanele se mentioneaza anii in care s-a desfasurat actiunea, dar multumesc!

| Anonim explică (pentru minime3):

Nu tu ai zis, cristi asa a inteles.
Nu trebuie sa specifici exact, ci cu o marja de cativa zeci de ani ( gen erau anii doua mii...)

| CristiDinBucuresti a răspuns (pentru anonim_4396):

Nu era avon atunci si nici româ nii nu munceau afara in strainatate, dar este aiurea ea in romanul ei sa spuna ca foloseste cosmetice de la avon, practic pe cine intereseaza acum? Sau ca maninca detoate, acum exista o gramada de mincare in supermarketuri numai este ca pe timpul lui Ceausescu cand nu gaseai nimic, a veai bani dar nu era nimic in magazine, sau daca era ceva erau rationalizate painea uleiul zaharul etc.

| Anonim explică (pentru CristiDinBucuresti):

De acord, sunt fapte care nici eu nu le vad rostul in marea schema...

| minime3 a răspuns (pentru anonim_4396):

O observatie: fapte carora nu le vad rostul, nu care nu le vad rostul... apropo de nuante.

| Anonim explică (pentru minime3):

C'mmon ..astea-s meschinarii.
Fii mai matura de atat. Nu da impresia unei persoane care nu suporta o critica.
Credeam ca am trecut de la forma la fond...
Da, gresim, am observat greseala, dar nu pot edita raspunsul.

| minime3 a răspuns (pentru anonim_4396):

Ok, am inteles ca este o simpla greseala, cu totii gresim, nu trebuie sa o luati personal, n-am vrut nicidecum sa fiu malitioasa, dar pot accepta critici de la cineva cu potential... mai sus ati scris "pronume", iar contextul cerea "prenume". Numai zic! Toate bune!

| Anonim explică (pentru minime3):

Nu-ti poti alege criticii, din pacate.
Adevarul crud este ca, noi, plebea ( cu si fara potential), avem tot dreptul sa criticam, deoarece suntem cei care dau bani si timp ca sa citeasca asa ceva.
Te astepti sa fii criticata de cineva avizat? Inca nu ai ajuns acolo.
Dn Adrian e avizat si si-a exprimat parerea.

| minime3 a răspuns (pentru anonim_4396):

Bine, n-as vrea sa ma contrazic cu dumneavoastra, se vede ca v-ai bosumflat, in urma a ceea ce v-am zis. Am capacitatea si de a accepta o critica, le-am primit cu drag, am recationat doar la ce mi s-a parut deplasat.

| minime3 a răspuns (pentru minime3):

*v-ati
*reactionat, scuze

| Nirvanaaa a răspuns:

E naratiune pura. Trebuie sa adaugi și detalii. Trebuie sa ne prezinți locația, nu doar numele locatiei. Trebuia sa descrii mai bine ce ai simțit când l-ai văzut, ce ți s-a părut ca a făcut el. Chestii de detaliu ( sentimente, opinii, gânduri, senzații, emoții). Ne pui prea repede pe tava firul narativ happy. Trebuie sa "tragi" de acțiune. happy

| minime3 a răspuns (pentru Nirvanaaa):

Voi tine cont! Multumesc!

anonim_4396
| Anonim explică:

"Alien din sat"
"Kina, imi spunea mamaia."
Numele si ce urmeaza dupa ele nu mi se par potrivite.
"asta spre dimineata (dupa miezul noptii)"
Nu vad rostul parantezei.
"-Buna, Kina! (imi stia deja numele) Te misti bine! mi-a spus el destul de tare la ureche (muzica bubuia in boxe)"
"-Multumesc, Alien! i-am strigat inapoi, apropiindu-ma mai mult de el."
Era suficient de aproape de ea cat sa ii strige la ureche. Cat de mult se mai putea apropia de el?

anonim_4396
| Anonim explică:

Muuult mai bine din punct de vedere al firului narativ.

Acum putem discuta chestiuni mai avansate precum continut si semnificatie.

Parca ai trecut cam repede dintre momentul plecarii lui Alien ( din nou, foarte neverosimile pronume...) si episodul discotecii

Ai intercalat intre aceste doua momente faza cu bunica, cu traiul bun dar greu...care par a fi doar niste fapte care atunci ti au venit in minte si ai zis ca hai sa le mentionezi, dar eu nu le vad semnificatia pentru restul povestii;
Nu sunt edificatoare nici ca momente cheie in maturizarea si dezvoltarea ta ca om. Par a fi bagate acolo...but that is just me


Stii senzatia aia din filme cand vezi o scena care pare fara sens cu restul actiunii, dar apoi, urmarind restul, iti dai seama care a fost semnificatia acelei scene
Sper sa fie asa ceva si aici.


Inca nu stim cat de mare se vrea intreg manuscrisul, ca ti as fi sugerat sa dezvolti muult mai mult episoadele de genul asta.


Cat despre ceea ce transmiti cititorului...inca nu " receptionez " nimic, sorry.

Fa-o cumva sa nu para doar o naratiune, o expunere de fapte, precum un raport al unei achete politienesti. Da-le emotie, semnificatie, cu ce anume a contribuit evenimentul si ce impact a avut asupra ta si asupra evolutiei tale.
Episodul cu discoteca are potential daca ai face mai multa introspectie ...cum te ai simtit, ce ai gandit ..de cate ori ai rememorat episodul acela etc.
Si mai multa descriere, mai multa observatie...

Naratiunea avand autor subiectiv la persoana I, ma astept sa gasesc muulta introspectie si ganduri, framantari, cum se intampla in Ultima noapte..., a lui Camil Petrescu.
Episodul discotecii nu ne spune nimic despre gandurile tale ci doar expune faptic o succesiune de actiuni, ca si cum ar fi vazute de o a treia persoana si nu de tine.

Cat despre semnificatie, intreaba te de ce vrei tu sa impartasesti experientele acestea, ce au unic, de ce cineva de varsta ta le-ar citi, cu ce ai vrea sa ramana cititorul.


Oricum se vede ca ai evoluat, mai e de lucru evident.
Bafta

anonim_4396
| Anonim explică:

Un semn de maturitate este profesionalismul cu care accepti criticile.
Nu te lua la harță cu oamenii pe care i-ai invitat sa te critice.

anonim_4396
| Anonim explică:

Scuza ca fragmentul nu e interesant deoarece va fi mai incolo, nu mai tine...

Tu ai ales ce fragment sa prezinti, de ce ai alege unu mai slab?

Cand demonstrezi ceva, o faci cu ce ai mai bun.

| minime3 a răspuns (pentru anonim_4396):

Nu am zis ca fragmentul nu e interesant, nu stiu ce ati inteles, ci ca nu e punctul culminant al cartii, care sa te tina cu sufletul la gura. Mie una mi se pare interesant, pana la urma e o poveste reala, dupa cum am mai spus, se vrea a fi roman al experientei, in genul Maitreyi

| minime3 a răspuns:

Scuzati alineatele nelalocul lor, am dat copy paste si nu mi s-au pus cum trebuie