Meh, sunt multe lucruri predicate de guru care se dau budisti, care de fapt nu fac parte din credintele budiste.
Adică debiteaza lucruri care suna bine pentru amatorii de esoteric, dar n-au nicio legatura cu scripturile budiste.
Asa ca: daca vrei sa cunosti o religie, citeste tratate academice despre ea. De la Oxford University Press, Cambridge, Harvard, Yale, etc.
„Îmi place că fizica cuantică, dintr-un anumit motiv, a devenit o scuză pentru a batjocori știința în ansamblul ei. Vezi tu, nimic nu este real, nimic nu este adevărat și orice și oricum crezi, așa și este lumea. Deci, dacă gândești pozitiv, refaci lumea pozitiv conform acestei explicații pseudoștiințifice."
—Barbara Ehrenreich, Royal Society of Arts[27]
https://web.archive.org/......script.pdf
Felicitări pentru renunțarea la budhism. Te incurajez sa citesti mai bine Evangheliile, cu rugamintea către Creator sa iti vorbreasca prin Cartea Lui.
Pentru diferențele între creștinism si budhism e foarte interesantă cartea lui Ravii Zacharia-Lotusul si Crucea - Iisus vorbește xu Buddha.
Realitatea nu este o iluzie, savantul se refera la altceva, de asta trebuie sa studiezi mereu nu sa ajungi la concluzi rapide, ceea ce simtim este o creatie a creierului, acele reacti chimice, dar realitatea empirica exista, este reala
Budha nu a fost Dumnezeu; nu Budha a făcut pe om. Deci nu poate pretinde dreptul la închinare. Și nu știu să îl fi pretins. Budha nu poate satisface nevoia sufletului de închinare.
Aici găsești cursuri de studiere a Bibliei și chiar poți să vorbești cu chatbot-ul Adam:
https://academiasperanta.ro/ro/
Axioma sau Docrina Budistilor care spun ca realitatea este o iluzie se refera ca Senzatiile sunt abstracte. Nu ca ele nu ar exista ci ca pana nu apare Ratiunea sa stabileasca Concretul ele sunt un fel de Haos. Senzatiile sunt sintetizate de Ratiune atunci cand se stabilesc Categoriile si Conceptele (conceptualism). Vezi Teoría Corespondentei a adevarului.
Kant un rationalist are tot aceeasi parare de lumea empírica. Kant cand vorbeste rau de lumea empírica face o Ruptura. Insa sunt altii care vorbesc positiv de lumea empírica si asta inseamna ca Continuu. Inseamna o ALINIERE intre senzatii, vointa si ratiune. Empirismul are mai multe versiuni. Depinde de fiecare autor cum vrea sa Definieasca empirismul. La unu are definitia de rau iar la altul definitia de bine. Lucrurile nu depind de Definitie ci de continut. Continutul transmite ideea nu terminismul de empíric. Depinzand de lógica lor poti ajunge la dualisme, dualitati (contrast) sau reductibilitate intre aceste doua curente ( spiritualism si empirism). De exemplu daca crezi in universal inseamna ca iei in considerare lucrurile mai amplu. Insa daca crezi in Particularism iei in considerare doar o parte si o reduci pe cealalta. Cealalta parte devine arbitrará fara significatie.
Preț biblie. Este foarte bună, o am și eu. In ea afli multe răspunsuri.
Citeste noul testament biblie.
https://www.librariamaranatha.ro/......toare.html
Biblia este cuvântul lui Dumnezeu răspândit în întreaga lume. Hrănește spiritual și oferă mare tărie celui care crede în Dumnezeu și Fiul său Hristos.
Priveste și acest video.
https://youtube.com/shorts/xrZ3kNFNS_0?si=m91PGoR8qZt8gFew
Sănătate multă!
Lmao e mai mult decat ciudat. E absolut absurd sa zici ca realitatea e iluzie. Daca realitatea e iluzie inseamna ca nu putem cunoaste absolut nimic, ca nu exista adevar. Rezultatul e absurditate absoluta.
„Dacă realitatea e iluzie, nu putem cunoaște nimic"
Bro, realitatea pe care o cunoaștem e întotdeauna o interpretare filtrată de creier, nu o realitate brută. Chiar și știința funcționează pe modele, nu pe adevăruri absolute, sunt simulări care funcționează suficient de bine. Cunoașterea nu înseamnă să vezi totul așa cum e „în sine", ci să operezi coerent în lumea așa cum ți-o arată mintea.
„Dacă realitatea e iluzie, nu există adevăr"
Complet fals. Există adevăruri relative și adevăruri pragmatice:
De ex: „Focul arde" e adevărat pentru experiența ta și supraviețuirea ta.
Realitatea percepută e adevărată în contextul conștiinței care o experimentează.
„Iluzie" NU înseamnă „fals", ci „interpretare subiectivă".
„Rezultatul e absurditate absolută"
A accepta că percepția noastră nu e absolută e o deschidere către înțelepciune și curiozitate.
Aici începe filosofia, știința și arta, toate caută sens în complexitate, nu acceptă dogme rigide.
Recunoașterea iluziei nu paralizează, ci eliberează să cauți adevăruri mai profunde, dincolo de aparențe.
Nu stiu de ce ai incercat sa-mi explici asta ca si cum n-as fi de acord. Deși depinde de paradigma pe care o ai. Unele paradigme pot explica realitatea mai bine decat altele. Totusi nu sunt de acord cu "adevarurile pragmatice". O fi alea o forma de adevar, dar nu adevarul in sine. Iar interpretarea subiectiva a realitatii duce la imposibilitatea de interpretare obiectiva a realitatii. Am explicat asta la alta intrebare. Nu aici incepe filozofia si stiinta si bla bla bla. Nu poti sa cauti adevaruri profunde daca totul e iluzie pentru ca in momentul in care gasesti un adevar extrem de profund si ala tot iluzie, tot subiectiv e deci n-are legatura cu realitatea obiectiva
Sunt foarte curios: de ce ai renunțat la budism? Eu acum îl studiez și cochetez cu acesta.