Ar fi benefic pentru o persoană lipsită de empatie și cu un nivel ridicat de răutate sa devina monah/călugăr? dar pentru societate?

Ar trebui sa stii ca unii sfinti creștini, care au fost calugari, erau in realitate niste vipere asupritoare.

E benefic pentru oricine,indifwrent de nivelul de rautate pe care oricum numai Dumnezeu il evalueaza in mod obiectiv, sa se nasca din nou, cum ne spune ca avem nevoie Mantuitorul Hristos Adevarat, adevarat va soun, cavdaca un om nu se naste din nou, nu va vedea Imparatia lui Dumnezeu"Ioan 3:3

Trebuie mai întâi să se vadă schimbare de caracter mai înainte ca omul să i se de-a o cât de mică răspundere.
Călugăria nu ajută pe om; dar pocăința, da. Căci fără pocăință nimeni nu va vedea cerul.
Și ca să nu o mai spun pe ocolite, ortodoxia nu te va ajuta să ajungi la desăvârșirea cerută de cugeul tău, nici în cele mai profunde ritualuri; pe când biserica adventistă, da.

Ar fi benefic să se schimbe.
Probabil prin multă voință, rugăciune, terapie comportamentală.
Clar e nevoie de ajutorul unui psiholog.
Însă cei mai mulți psihologi spun că pacienții cu astfel de trăsături mint in terapie și renunță destul de repede. Așa că nu se produce nici o schimbare majoră.

Așadar, de tine depinde dacă vrei să devii mai bun. Indiferent unde mergi.

În niciun caz, în starea în care e. Vocația de călugăr trebuie aleasă într-o stare de apropiere de Dumnezeu și pace interioară. Trebuie să fie o alegere proprie și asumată.

Dacă cineva are "un nivel ridicat de răutate" cum ai zis, trebuie prima dată să se pocăiască și abia apoi să decidă dacă drumul călugăriei i se potrivește.

Pentru societate este benefic, dar nu prea este ok pentru ceilalti calugari colegii tai, dar o sa-ti faca de petrecanie cumva.

Pai, dacă chiar se schimba, ar fi minune... Dar de obicei, cine e prea "special" doar aduce praful de sub preș la mănăstire.

Daca nu-l cunoaste nimeni nu-i nimic, oricum sunt sanse minime sa existe un Creator oaie ratacita.