Tot Isus a spus si sa mergem sa predicam oamenilor despre Regatul lui Dumnezeu, ca fiind singura rezolvare a problemelor omenirii. apoi el, nu numai ca a spus, dar a si facut. sau. ne-a invatat prin propriul exemplu. Matei 28:19, 20 si Luca 8:1.
apoi a spus ca trebuie sa ne iubim unii pe altii, si prin aceasta vor cunoaste toti ca suntem continuatorii sai, daca avem iubire intr noi. Ioan 13:34, 35. ma intreb cata iubire manifesta soldatii "crestini" rusi fata de soldatii "crestini" ucrainieni, care in mod teoretic le sunt frati. cat de clar se vede inchinarea adevarata azi. mai clar ca niciodata.
Poruncile lasate de Domnul Isus Hristos sunt:
Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta porunca cuprinde in ea PRIMELE 4 PORUNCI DIN LEGEA MORALA.
Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
Iar aceasta porunca cuprinde in ea RESTUL DE 6 PORUNCI DIN LEGEA MORALA.
In esenta Domnul Isus Hristos a lasat omului Legea Morala cu cele 10 Porunci.
Una singura e, "iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti", doar cand o sa faci asta o sa te poti numi crestin. Ce zici, exista crestini?
APROAPELE
Iisus ne-a spus că cea mai mare poruncă este să-L iubim pe Dumnezeu din toate puterile noastre si pe APROAPELE nostru la fel cum ne iubim pe noi: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti "(Mt.22:37-39).
Dar oare cine este aproapele nostru? Toti oamenii! Nu contează culoarea pielii, religia, nationalitatea; toti avem în noi chipul lui Dumnezeu, si de aceea trebuie să trăim în bună întelegere, ajutându-ne atunci când cineva se află în strâmtorare.
De altfel Domnul Iisus ne porunceste: "toate câte voiti să vă facă vouă oamenii, asemenea si voi faceti lor, că aceasta este Legea si proorocii"(Mt.7:12).
Pentru că oamenii din timpul Mântuitorului credeau că aproapele este rudenia, vecinul sau cel din acelasi neam, El spune următoarea pildă în care le arată cine este aproapele:
Luca cap.10
"30. Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort.
31. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi.
32. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi.
33. Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila,
34. Si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
35. Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da.
36. Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari?
37. Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea."
În vremurile acelea, samarinenii erau considerati un neam de păcătosi, iar evreii se fereau de ei. Dar, după cum am văzut, în pildă tocmai un samarinean salvează viata omului aceluia.
Toti suntem datori să facem credinta noastră vie si lucrătoare prin fapte, ajutându-i pe cei care se află în nevoi, stiind că oricând si noi putem ajunge în situatia aceasta si, la rândul nostru vom astepta ajutorul semenilor nostri.
Deasemenea nu trebuie să uităm că, ajutând ne agonisim comori în ceruri, "unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta" (Mt.6:19-21).
1. Cu cat mai credul cu atat mai bine.
Mai stiu cateva, dar mai las si pe altii.
Later edit: Funda?
1. De ce crezi că există o diferenţa între poruncile din vechiul testament şi cele din noul testament?
2. Orice e scris în biblie şi are sens de îndemn, este poruncă şi trebuie respectată întocmai.
3. Ai omorât vreun homosexual de curând? Ai dat cu pietre în vreo femeie divorţată? Dacă nu, incalci poruncile domnului tău.
Hristos a desfintat Legea aceasta(a omorari femeie divortate cu pietre)
"Hristos a desfintat Legea aceasta" Ţi-aş răspunde, însă ti-am observat abordarea şi nu prea vreau, eşti la fel de convis de validitatea credinţei tale pe cât sunt eu convins de cea a necredinţei mele orice argument ţi-aş aduce n-ar fi în stare să-ţi producă orice fel de modificare. Aş scrie doar în sensul că poate ar mai citii şi alţii, dar o să las pentru altă dată.
O zi faină!
Hey adrian gandeste-te logic: noi 2 incheiem un contract de prestare servicii. nu conteaza cine catre cine trebuie sa presteze serviciile in aceasta situatie, ci conteaza faptul ca am incheiat un contract pe o perioada determinata.
cand consideri ca, contractul este indeplinit, sau si-a atins scopul? cand s-a terminat perioada contractuala, sau cand una din parti (indiferent care) rupe contractul inainte de termen?
Din păcate, m-ai prins pe domeniul meu, în care nu pot să zic că sunt expert, dar mă pricep cât de cât.
Într-un contract, ambele părţi sunt obligate, iar întinderea obligaţiilor este cunoscută afară de cazul unor contracte aleatorii.
Acum, dacă contractul este pe o perioadă determinată, tot nu ştiu prea multe despre natura contractului, dar aş presupune că exemplul dat ar ţine de un contract cu prestări succesive deci supus rezilierii.
Scopul contractului este îndeplinit in momentul semnării in cazul contractelor cu prestări succesive, nu ar fi îndeplinit în cazul contractelor ce se îndeplinesc dintr-o dată, şi ar fi supuse rezoluţiunii.
Astfel, dacă am încheiat un contract de prestări servicii, în momentul ăla şi-a atins scopul, dacă ulterior doresc să reziliez contractul, nu se poate spune că "scopul contractului nu a fost atins", ci că nu am mai avut nevoie de respectivele servicii sau persoana respectivă nu a mai dorit să continuie să mi le ofere.
Oricum, exemplul tău e defectuos dpdv juridic, şi chiar n-aş vrea să continui pe linia asta, pentru că ţi-aş găsi prea multe hibe în rationament şi n-are farmec pentru mine.
Nu are rost sa complicam situatia adaugand tot felul de detalii, gen: prestari succesive, ca nu mai am nevoie de servicii pe, perioada contractului, ca este sau nu, supus rezilierii etc.
eu ti-am dat un exemplu banal, simplu: cand este contractul indeplinit? eu consider ca, de exemplu daca perioada contractului este de 1 an, dupa acea perioada, contractul si-a atins scopul.
de exemplu in cazul unei instruiri, un curs de calificare de 1 an, apoi gata. nu este nevoie de prestari succesive intre elev, si institutia care il califica. si de ce zici, din nefericire?
Zic din nefericire, pentru că fiind un exemplu dintr-un domeniu în care am habar, nu pot să-l precep "simplu", de asta nici nu prea mă încântă exemplul pentru că îi găsesc prea multe erori de procedură dacă vrei pentru a putea examina fondul problemei.
În cazul unui curs de calificare, este nevoie de prestări succesive, nu ştiu de ce zici că nu este nevoie. Calificarea nu se întâmplă într-un singur curs, la o singură prezentare. Ci pe o perioadă de timp în care profesorul are obligaţia de a se prezenta la curs şi de a-şi preda materia elevul are obligaţia de a lua notiţe şi de a asimila materia, eventual de a plăti preţul cursului.
Dacă perioada e de un an, şi fiecare îşi îndeplineşte obligaţiile, atunci contractul ajunge la final în formă tipică, şi să zicem că şi-a atins scopul.
Însă, dacă vrei să faci o analogie între situaţia asta şi cea dintre vechiul şi noul testament, cum că până la isus era un anumit contract apoi după isus a venit un alt contract, e o aiureală din perspectiva zeului tău, că el nu poate gresi, opiniile lui sunt tot timpul morale tot timpul perfecte, dacă a zis cândva ceva, acel ceva rămâne pe o perioadă nedeterminată ca şi el. Dumnezeul tău nu are dreptul să greşească, să-şi schimbe opţiunile, să abroge legi. Dumnezeul tău e perfect, iar ca orice perfecţiune nu e susceptibilă de greşeală, astfel orice a zis în vechiul testament e valabil în continuare şi după noul testament.
Ok, dupa 1 an si-o indeplinit contractul scopul, si ambele parti sunt multumite.
ceea ce ai intuit tu cu analogia, ai intuit bine, doar ca am cateva corecturi:
de exemplu tu vrei sa mergi in Italia cu avionul, cu plecare de la cluj. dar in ziua zborului aflii ca la cj, este inchis temporar activitatea de, decolare si aterizare din cauza cetii dense. ce faci? pierzi biletul? nu. in baza aceluiasi bilet poti lua avion de la Bucuresti sau Timisoara, sibiu, sau tg. mures. adica ai si alte solutii ca sa iti atungi scopul, acela de a ajuge in Italia.
tot asa si Dumnezeu a promis Israelitiilor ca DACA IL ASCULTA, vor deveni proprietatea lui speciala, si vor deveni un regat de regi si preoti. asta era obligatia israelitiilor in "contract". iar "obligatia" sa spun asa, lui Iehova, era sa indeplineasca ce a promis. evident israelitii nu si-au indeplinit obligatiile. si asta nu numai odata, ci pe 95% din perioda in care era valabil "contractul".
Vazand situatia, Dumnezeu nu s-a schimbat. In Iacov 1:17 se spune ca El nu se schimba. dar a ales sa isi indeplineasca obligatiile prin alt mod. (a ales alta ruta pentru a-si atinge scopul) Iar prin faptul ca Isus a venit si a murit, conform cu matei 5:17 a implinit legea.
interesant este ce se spune si in Coloseni cap. 2:13, 14:
"13 Mai mult decât atât, deşi eraţi morţi în greşelile voastre şi în necircumcizia cărnii voastre, Dumnezeu v-a dat viaţă împreună cu el. El ne-a iertat cu bunăvoinţă toate greşelile 14 şi a şters documentul scris de mână care consta din decrete şi care era împotriva noastră. El l-a îndepărtat din cale pironindu-l pe stâlpul de tortură"
In realitate, Coloseni 2, 14 spune altceva: "Ştergând zapisul ce era asupra noastră, care ne era potrivnic cu rânduielile lui, şi l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce."
Ce gimnastică mentală complicată pentru a raţionaliza o poveste odioasă. Ce-ai putea face cu mintea aia, de-ai folosi-o în scopuri eu ştiu, practice, ce-ar avea o finalitate omenească.
Oricâte scuze i-ai găsi zeului tău, nu schimbă cu nimic faptul că e un zeu ce practică genocidul, desconsideră femeile, aprobă sclavia, răsplăteste pe violator cu o nevastă, ş.a.m.d
Nu mai am timp acum, poate mai pe seară.
Interesant cum procedezi cand pierzi... te arunci asupra lui Iehova Dumnezeu, cu tot felul de acuze care doar in mintea ta sunt fondate, si te folosesti de citirea superficiala a bibliei pentru a le demonstra.
oricum, "credinta nu ii bunul tuturor"!
nu te mai obosi, nici pe seara, nu merita efortul.
"Pierzi", ce anume pierd? N-am răbdare să-ţi ascult toate încercările de a raţionaliza prin diverse exemple toate aberaţiile biblice. Citirea nu e superficială, e raţională, faptul că tu încerci să-ti găseşti motive prin care să faci căcatul să nu pută, sau dacă pute să zici că miroase a trandafiri, e opţiunea ta, minte-te cum vrei.
Interesant. ziceai ca nu mai ai timp... dar se observa de la o posta cum nu te lasa orgoliul.
cum ce pierzi? nu mai ai explicatii in fata bibliei, si blagi placa aia zgariata cu: zeul tau a zis, a facut, e vinovat, nu exista.
asta pierzi acum, in prezent. dar in viitor iti vein pierde viata
evindent nu inainte sa recunosti umilit ca Iehova este Dumnezeul adevarat, si Atotputernic, caruia i te-ai impotrivit. apoi. ce va decide El.
Ezechiel 38:22
Am scris încă un răspuns înainte de a ieşi. Dacă stai să te uiţi majoritatea răspunsurilor mele sunt date undeva dupa 12 noaptea, sau pe acolo, şi dimineaţa. În rest, în timpul zilei, uneori da alteori nu, depinde de zile.
Acum să-ţi explic ce anume mă oboseşte în stilul tău, ai venit deja cu un exemplu fictiv la nişte relatări fictive ce reprezinta biblia, am incercat să-ti răspund la respectivul exemplu ficti, însa şi la acel exemplu fictiv ai venit cu alt exemplu fictiv. Astfel, Pentru a explica/raţionaliza tâmpeniile sfinte, dai un exemplu fictiv iar pentru explicarea lui mai dai un exemplu la exemplu, si tâmpenia asta e obositoare, n-am răbdare să ascult toate aberaţiile ce-i trec unuia prin minte, m-am rezumat doar să evidenţiez gimnastica mintala deosebită de care ai nevoie pentru a crede în porcăria aia de carte.
De pierdut n-am ce să pierd, că nu suntem într-o competiţie şi nici măcar nu e un premiu, însă refuz să duc astfel de discuţii în care până la urmă nu doar că vorbesc despre nimic, vorbesc despre absolut nimic, nu-i de-ajuns că biblia e o făcătură la care trebuie să-i arăţi falsitatea tu vrei acum pe lângă făcătura iniţială să dezbat şi făcăturile imaginaţiei tale şi făcăturle la făcături, e aberant, si lipsit de sens.
P.S - Şi înainte de toate, tu tot trebuie să dovedeşti că acele relatări sunt făcute sub inspiraţie divină, să nu uităm nişte lucruri elementare. Că de dragul discuţiei am presupus că ar fi adevărată, fie, dar însă în esenţă tu tot fără probe reale eşti, însă am observat ofertul incredibil pe care-l faci prin exemple şi exemple ce explica exemplele, aşa că nu mă mir că pentru tine e reală cartea aia.
N-am inteles nimic. decat termenul fictiv.