Ideea e că credința are legătură cu adevărul, dar adevărul nu stă doar într-o singură religie.
Dacă te nășteai evreu religios pe vremea lui Isus, cel mai probabil țineai cu religia ta — da’ tocmai loialitatea asta putea să te orbească și să nu vezi ce zicea El.
Așa că, pentru lume erai "credincios", da’ față de Adevăr, erai de fapt "necredincios".
Religia nu-ti impune dogme? Ia contrazice tu vreo doua-trei dogme ale bisericii lui, sa vezi cum te ataca drept propagandist al Necuratului.
Dupa Heidegger, "credinta" insemna initial sa ai incredere in persoana salvatoare a lui Isus Hristos. Abia dupa ce au inceput sa combata pe eretici, credinta a ajuns sa insemne acord formal cu un set de dogme impuse de Biserica.
tulceanul întreabă: