Este un lucru esenţial faptul că ICONELOR li se acordă doar "CINSTIRE" şi "NU ÎNCHINARE" (nu divinaţie)! Au doar valoare simbolică şi harică, sunt doar obiecte de cult...
Evreii nu se "temeau" de sutele de feluri de obiecte de cult adoptate la cererea lui Dumnezeu...
Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Nu există nici o "speranţă" pentru cârcotaşi de a-L confunda pe Dumnezeu cu creaţia Sa minunată…
Asta ce înseamnă? Asta înseamă că acela era un LEGĂMÂNT făcut între Dumnezeu şi poporul ISRAEL!
Dar Dumnezeu, NICIUNDE nu a spus să se închine acelui legământ, să il cinstească sau să il venereze!
Asta este ceea ce tu nu vrei să înţelegi şi continui să dai acest exemplu prostesc, de fiecare dată când vine vorba despre icoane!
HERUVIMII – "chipurile cioplite de deasupra Chivotului Legii", sunt tot "ASEMĂNARE A VREUNUI LUCRU DIN TOATE CÂTE SUNT ÎN CER"! Şi totuşi, ridicarea lor a fost PORUNCITĂ DE DUMNEZEU! Cum este posibil acest lucru?
Simplu. Era chiar şi pentru evrei, o mare diferenţă între CEEA CE ERA DESTINAT LUI DUMNEZEU (chiar obiecte de cult) şi ceea ce era numita a fi "idolatria" (făcea trimitere doar spre alte religii, alte divinităţi - cele false!).
Încurajându-i să facă acele CHIPURI CIOPLITE "speciale", Dumnezeu i-a ajutat să facă diferenţa între folosirea obiectelor de cult (care îndreptau atenţia la Dumnezeu) şi folosirea idolilor (falsele zeităţi păgâne).
Evreii rămâneau astfel la Unicul Dumnezeu!
E idolatrie. si ei au gasit o explicatie ca sa scape, una foarte proasta, dar, totusi.trebuie sa manance si gura preotilor ceva si sa bea, nu?
Crestinii adevarati respecta Biblia si nu isi cauta scuze. Daca Biblia spune clar sa nu se inchine la icoane, atunci ei respecta.Matei7:21-23
Tendentios doar se face confuzie...
Este un lucru esenţial faptul că ICONELOR li se acordă doar "CINSTIRE" şi "NU ÎNCHINARE" (nu divinaţie)! Au doar valoare simbolică şi harică, sunt doar obiecte de cult...
Deşi cinstirea sfinţilor sau a obiectelor de cult mai este numită uneori "închinare", aceasta nu e decât o confuzie cauzată de polisemia termenului, foarte gravă sub aspect lingvistic, terminologic. Confuzie explicată probabil prin faptul că acest termen provine din latinescul lat."inclinare" – înclinare.
Ori ştim foarte bine că NE ÎNCLINĂM în sute de moduri diferite, spre a arăta în general politeţea sau respectul, dar nu în toate aceste sute de cazuri divinizăm pe cei din faţa noastră. Astfel, nu ne divinizăm nici părinţii, nici bunicii, nici profesorii, etc…
Dumnezeu defineşte "idolul"- ca fiind o entitate fictivă (falsă) CE NU ARE NICI O LEGĂTURĂ CU EL!
Contextul temerii faţă de idoli are în vedere DOAR "CONCURENŢA", care Îl înlocuia pe Dumnezeu (falşii zei păgâni).
În afară de asta, contextul poruncii a doua este doar pentru Vechiul Testament! În Noul Testament se poate împumuta doar sensul ei figurat, "debarasat" de contextual evreiesc de acum 3500 de ani – "idolii" de astăzi fiind lucrurile care îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu şi le solicită timpul existenţei lor: tv, internet, vicii, păcate, etc…
TrveHvnterGatherer întreabă: